Individualizarea pedepselor - mijloace de individualizare a pedepsei

INSTITUTIA PEDEPSEI

Pedeapsa aplicata de instanta de judecata ca sa-si atinga scopul urmarit de lege; trebuie sa fie astfel individualizata incat prin ambele sale functii de constrangere si de intimidare sa realizeze un efect maxim preventiv asupra infractorului si un efect preventiv general asupra celorlalti membrii ai societatii.

Individualizarea constituie o operatiune mai intai de competenta organului legislativ si apoi a organelor judiciare.

Exista mai multe forme de individualizare:

a)      individualizare legala : se realizeaza de catre legiuitor in momentul elaborarii legii si se caracterizeaza prin stabilirea cadrului legal al pedepselor dupa care se infaptuiesc celelalte doua forme de de individualizare.

b)      individualizarea judiciara : se realizeaza de catre instantele de judecata si consta in adaptarea pedepselor prevazute de lege pentru infractiunea savarsita.

c)      individualizarea administrativa : are loc in faza executarii pedepselor si se realizeaza in principal de catre organele insarcinate cu supravegherea executarii sanctiunilor penale prin adaptarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in raport cu conduita condamnatilor la locul de ddetinere precum si prin scurtarea timpului de executare ca efect al liberarii conditionate sau ca urmare a actelor de gratiere.

Circumstantele atenuante si cele agravante au dubla semnificatie 

Dupa natura si continutul circumstantelor distingem :

a)      legale: sunt prevazute de lege si odata constatate judecatorii sunt obligati sa le dea efecte juridice ;

b)      judiciare : nu sunt prevazute de lege ci doar aratate exemplificativ, iar circumstantele agravante judiciare sunt lasate complet la aprecierea instantelor de judecata.

Circumstantele atenuante legale : conform art.73 C.pen. exista trei tipuri :

a)      depasirea limitelor legitimei aparari exces scuzabil);

b)      depasirea limitelor starii de necesitate;

c)      circumstanta atenuanta a provocarii ( scuza provocarii).

Circumstanta atenuanta a provocarii : conform art.73 lit.b C.pen., circumstanta atenuanta a provocarii exista atunci cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii determinate de o provocare din partea persoanei vatamate produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

In cazul provocarii exista doua cazuri ilicite primul consta in actul provocator comis de victima iar al doilea priveste infractiunea comisa de inculpat.

Circumstante atenuante judiciare : spre deosebire de circumstantele atenuante legale, circumstante atenuante judiciare, la care se refera art.74 C.pen., sunt imprejurari de fapt care raportate la infractiunea comisa si la persoana infractorului pot pot dobandi prin apreciere valente atenuante.

In art.74 C.pen. sunt aratate exemplificativ urmatoarele imprejurari care care pot fi considerate circumstante atenuante judiciare:

a)      conduita buna a infractorilor inainte de savarsirea infractiunilor ;

b)      staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

Document online: Protectia dreptului de autor - proceduri si sanctiuni instituite de Legea dreptului de autor Eseu: Alte moduri de dobandire a proprietatii - ocupatiunea, traditiunea

c)      atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii constand in prezentarea sa in fata autoritatii, in comportarea sincera avuta in cursul procesului, in inlesnirea descoperirii sau arestarii celorlalti participanti la savarsirea infractiunii.

Circumstantele agravante legale sunt conform art.75 C.pen. urmatoarele:

- lit.a) savarsirea faptei de trei sau mai multe personae impreuna;

- lit.b) savarsirea faptei prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode ori mijloace care prezinta pericol public;

- lit.c) savarsirea faptei de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un infractor minor;

-lit. c¹) savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen., orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sai unfectie HIV/SIDA;

- lit.d) savarsirea faptei din motive josnice;

- lit.e) savarsirea faptei in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei ;

- lit.f) savarsirea faptei de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Circumstante agravante judiciare :

- pot exista si alte imprejurari carora instantele de judecata au posibilitatea de a le recunoaste caracterul agravant al acestora si in consecinta atribuindu-le aceleasi efecte juridice ca si circumstantelor agravante legale.

De exemplu: premeditarea in cazul savirsirii infractiunilor de furt sau imprejurarea ca infractorul s-a ajutat la savarsirea infractiunii de o persoana iresponsabila sau de o persoana pe care infractorul a indus-o in eroare.

Mijloace de individualizare a pedepsei

Atenuarea raspunderii penale ca efect al aplicarii circumstantelor atenuante

In cazul in care s-au retinut in favoarea inculpatului circumstantele atenuante, daca infractiunea se sanctioneza de lege cu pedeapsa inchisorii, actiunea trebuie coborata in mod obligatoriu sub minimul special sau in sau in anumite cazuri pedeapsa inchisorii este inlocuita cu pedeapsa amenzii. Masura reducerii pedepsei inchisorii si a amenzii depinde de minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savirsita (art.76 si 77 C.pen.).

Circumstantele atenuante produc efecte numai facultativ, alteori obligatoriu si asupra pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevazuta in art.64 C.pen.

Conform art.76 C.pen., circumstantele atenuante legale si judiciare produc efecte obligatorii asupra pedepsei complementare,a interzicerii unor drepturi numai atunci cand aplicarea acesteia este experes prevazuta de lege, iar durata pedepsei principale a fost stabilita de instanta de cel putin doi ani inchisoare.

In celelalte cazuri aplicarea pedepsei complementare este facultativa. Ea ramane la aprecierea instantei si o poate aplica daca pedeapsa stabilita de instanta este de cel putin doi ani inchisoare.

Agravarea raspunderii penale ca efect al aplicarii circumstantelor agravante

Spre deosebire de circumstantele atenuante care impun coborarea pedepsei sub limita speciala(minima), circumstantele agravante nu obliga instanta sa depaseasca limita maxima speciala ci aceasta poate stabili pedeapsa peste maximul special numai prin aplicarea unui spor de pedeapsa, daca aceasta este necesara in vederea realizarii scopului pedepsei. Astfel pedeapsa urmeaza a fi stabilita intre limitele prevazute de lege, insa evident mai aproape de limita maxima speciala.

Efectele circumstantelor agravante:

Indiferent daca legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii ori pedeapsa amenzii, instanta aplica un spor de pedeapsa de pana la cinci ani inchisoare, dar care nu poate depasi 1/3 din maximul special, iar in cazul pedepsei amenzii se poate aplica un spor de cel mult 1/2 din maximul special prevazut de lege.

Conform art.80 alin.1 C.pen. in caz de concurs intre cauzele de agravare si cauzele de atenuare, instanta stabileste pedeapsa tinand seama de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.

Art.80 alin .2 C.p. prevede in caz de concurs intre circumstantele agravante si circumstantele atenuante coborarea pedepsei sub limita minima speciala nu este obligatorie.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

Este reglementata prin dispozitiile art.81-86 C.pen.

Pentru a deveni posibila suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie indeplinite mai multe conditii prevazute de lege.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

Este reglementata prin dispozitiile art.86¹-86⁶ C.pen.

Pentru a deveni posibila suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie indeplinite mai multe conditii prevazute de lege.

Executarea pedepsei la locul de munca

Prevazuta de art 86⁷ si art.86¹¹ C.p.

Constituie nu numai un mijloc de individualizare ci si o modalitate de executare a pedepsei.

Instanta poate dispune executare pedepsei la locul de munca in unitatea in care condamnatul si-a desfasurat activitatea pana la condamnare sau in alta unitate, insa in toate cazurile numai cu acordul scris al unitatii.

Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara

Este reglementata prin dispozitiile art.62 C.pen.

Pentru a deveni posibila suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie indeplinite mai multe conditii prevazute de lege.

Reprezinza o modalitate speciala de executare a pedepsei inchisorii aplicata militarilor in termen, ori celor care au devenit militari in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Regimul sanctionator prevazut pentru infractorii minori

Limitele raspunderii penale in cazul minorilor sunt prevazute de dispozitiile art.99 C.pen.

Astfel, minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal doar daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal.

Legiuitorul roman a instituit pentru minori un sistem special de sanctiuni de drept penal compus din masuri educative reglementate prin dispozitiile art.99-108 C.p. si pedepse reglementate de dispozitiile art.109-110¹ C.p.

Potrivit art.100 alin.1 C.pen., fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.

In art.101 C.pen. este prevazut sistemul masurii educative. Potrivit acestui text, masurile educative care se pot lua fata de minor sunt: mustrarea,libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare, internarea intr-un institut medical-educativ.

Art.102 C.pen. reglementeaza masura educativa a mustrarii. Aceasta masura consta in dojenirea minorului ca daca va savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura educativa mai aspra sau i se va aplica o pedeapsa.

In art.103 C.pen. este reglementata masura educativa a libertatii supravegheate. Ea consta in lasarea minorului in libertate pe timp de un an sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi incredintata, dupa caz, parintilor minorului, celor care l-au adoptat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare instanta de judecata dispune incredintarea supravegherii minorului pentru acelasi interval de timp unei persoane de incredere, de preferinta unei rude apropiate la cererea acesteia ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor.

In art.104 C.pen. este reglementata masura educativa a internarii antr-un centru de reeducare. Aceasta masura se ia in scopul reeducarii minorului caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Masura internarii se ia fata de minorul in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare.

In art.105 C.pen. este reglementata masura educativa a internarii intr-un institut medical-educativ. Aceasta masura se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.