Genocidul - tribunalul International pentru Ruanda

Genocidul - Tribunalul International pentru Ruanda

Tribunalul international pentru fosta Iugoslavie a servit ca model pentru Infiintarea ulterioara a unui alt tribunal international. pentru judecarea crimelor savarsite in perioada de conflict armat - Tribunalul international pentru Ruanda.

Tribunalul mentionat, a carui .titulatura completa este 'Tribunalul international penal pentru pedepsirea persoanelor responsabile de genocid si alte violari grave ale dreptului international umanitar comise pe teritoriul Ruandei si a cetatenilor ruandezi responsabili de genocid si alte asemenea violari comise in teritoriul statelor vecine, intre 1 ianuarie 1994 si 31 decembrie 1994', a fost infiintat in baza prevederilor Capitolului VII al Cartei O.N.U., prin Rezolutia nr.955 din 8 noiembrie 1994 a Consiliului de Securitate.

Rezolutia nu mentioneaza un sediu al tribunalului, acesta urmand a se stabili ulterior tot de catre Consiliul de Securitate, insa precizeaza ca un oficiul al tribunalului este obligatoriu sa functioneze pe teritoriul Ruandei.

Tribunalul are o organizare si principii de functionare similare cu cele ale Tribunalului international pentru fosta Iugoslavie in ce priveste atat componenta sa, statutul judecatorilor, procedura de judecata, raspunderea individuala a faptuitorilor, garantiile procesuale pentru inculpati,; cat si cooperarea si asistenta judiciara datorata de statele membre ale O.N.U. pentru identificarea, arestarea si anchetarea persoanelor invinuite de savarsirea unor crime.

In ce priveste competenta, Tribunalul este abilitat sa judece pe de o parte persoanele, indiferent de calitatea si cetatenia acestora, care au comis crime legate de razboiul fratricid pe teritoriul Ruandei, iar pe de alta parte persoanele, cetateni ai statutului ruandez, care au comis acte de genocid sau alte crime pe teritoriul statelor vecine Ruandei, in perioada conflictului armat indicata in titulatura acestuia (1 ianuarie - 31 decembrie 1994).

in competenta materiala a tribunalului intra trei categorii de fapte:

►genocidul, definit in cuprinsul art.2 intr-o formulare similara
celei din Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid din
4948;

► crimele impotriva umanitatii, constand, potrivit art.3,. in atacuri sistematice si pe scara larga savarsite impotriva oricarei populatii civile in baza unor considerente de ordin national, politic, etnic, rasial sau religios, sub forma de ucidere, exterminare, aducere in stare de sclavie ^deportare, lipsire de libertate, tortura, rapire, persecutii pentru ratiuni politice, rasiale sau religioase si alte asemenea acte inumane;

► crimele de razboi savarsite prin violarea articolului 3 comun al Conventiilor de la Geneva din 1949 si ale prevederilor corespunzatoare, dezvoltatoare ale regulilor din respectivul articol, cuprinse in Protocolul II de la Geneva din 1977 referitor la conflictele armate fara caracter international, avandu-se in vedere ca pe tot parcursul sau conflictul armat din Ruanda s-a pastrat in limitele unui conflict intern.

Sub acest ultim aspect, art.4 al Statutului enumera, fara a limita la acestea competenta Tribunalului, urmatoarele crime de razboi: violentele exercitate asupra vietii, sanatatii ori integritatii fizice sau mintale ale unor persoane, in special uciderile sau relele tratamente (torturi, mutilari sau orice forma de pedepse corporale), pedepsele colective, luarea de ostateci, actele de terorism, ultragierea demnitatii corporale (umiliri, tratamente degradante, rapiri, prostituarea fortata etc), jaful si executiile fara o judecata prealabila sau judecarea fara respectarea garantiilor judiciare corespunzatoare.

Statutul prevede o competenta prevalenta a Tribunalului international fata de orice alta instanta care ar judeca fapte de natura celor mentionate savarsite in limitele teritoriale stabilite, principiul non bis in idem aplicandu-se in mod absolut in ce priveste hotararile tribunalului international si in mod relativ pentru hotararile date de • tribunalele nationale, in sensul ca persoanele judecate de acestea vor putea fi rejudecate de tribunalul international daca hotararile pronuntate in ceea ce-i priveste se refera la fapte caracterizate ca fiind crime de drept comun, ori daca judecata in fata unui tribunal national nu a fost impartiala, a fost angajata doar cu scopul de a salva pe inculpat de la raspunderea penala internationala sau nu s-a desfasurat cu diligenta necesara.

Sentinta Tribunalului international poate fi atacata cu apel pentru erori de fapt sau de drept si supusa revizuirii pentru motive specifice acestei cai de atac.

Pedeapsa aplicata de tribunal nu poate fi decat inchisoarea pe termen determinat, ale carei limite se apreciaza in raport de practica generala privind pedepsele privative de libertate a tribunalelor din Ruanda. Ea se executa pe teritoriul Ruandei sau al oricarui stat care si-a exprimat vointa de a accepta, persoane condamnate de catre Tribunal.. Gratierea sau comutarea pedepsei se pot face numai de catre presedintele tribunalului.

BIBLIOGRAFIE

1.     Raluca Miga-Besteliu, Drept international (introducere in dreptul international public), Editura ALL, Bucuresti, 1997, p.355.

2.     Grigore Geamanu, Dreptul international penal si infractiunile internationale, Bucuresti, 1977, p.129-130.

3.     Vasile Cretu, Drept international penal, Editura societatii Tempus Romania, Bucuresti, 1996, p.245.

4.     Constantin Andronovici, Drept international public, Editura Graphnix, Iasi, 1996, p.189.