Criminalistica
Criminologie – subiecte examen
Criminologie – subiecte examen
MULTIPLE CHOICE
1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?
a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si
a criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si
criminalul
c. cercetari sociologice ce s-au facut in penitenciare
CORECT A
2. Cui i se atribuie termenul 'criminologie' ?
a. C. Lombroso
b. E.Ferri
c. P.Topinard
CORECT C
3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta:
a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)
b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland
c. opera lui Quetelet si Lacasagnne
CORECT A
4. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei
ca stiinta ?
a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Franta
b. studii de psihologie judiciara publicate de T.Bogdan in Romania
c. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)
CORECT A
5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?
a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii
b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c. criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice,
psihologice, etc.)
CORECT A
6. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?
a. o largire a ariei de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiu al trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. studiu ce urmareste cunoasterea criminalitatii aparente
CORECT A
7. Prin ce se caracterizeaza Criminologia sociologica:
a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii
b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale
c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridica
CORECT A
8. Ce vizeaza Criminologia generala:
a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica
CORECT B
9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte :
a. scopul, obiectul, metoda
b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii
CORECT A
10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?
a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate
CORECT B
11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?
a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studiu
c. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize
diferentiate
CORECT B
12. Ce include Criminologia traditionala:
a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c. criminologia preventiva
CORECT A
13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de
studiu:
a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa juvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele
CORECT A
14. Prin ce se remarca criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata
de criminologia traditionala ?
a. prin obiect, respectiv iau in considerare procesele ce duc la etichetare si
reactiile sociale fata de aceasta
b. prin modelele utilizate
c. prin finalitatea urmarita
CORECT A
15. Obiectul generic al criminologiei:
a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa
CORECT A
16. Scopul general al criminologiei :
a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii speciale
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori
CORECT A
17. Scopul particular si imediat al criminologiei:
a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara
CORECT B
18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie:
a. fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea fenomenului.
b. descrie caracterul autonom al criminologiei
c. priveste latura calitativa a fenomenului
CORECT A
19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminolgica:
a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. explica tipurile de infractori si victime
c. priveste latura cantitativa a fenomenului
CORECT A
20. Care este rolul functiei predictive in criminologie:
a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii
CORECT A
21. Care este esenta functiei profilactice- cercetarea remediilor
criminalitatii ?
a. excede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical
CORECT B
22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?
a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile
utilizarii diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut
CORECT A
23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul
criminologiei:
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica
CORECT B
24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?
a. fixeaza dimensiunile spatio – temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a criminalitatii
CORECT A
25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?
a. orice fapta devianta dezaporbata de societate
b. criminalitatea ca fenomen social
c. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea
CORECT B
26. Ce vizeaza Criminalitatea reala:
a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. exista doar unele aspecte ale criminalitatii reale
c. criminologia este preocupata de criminalitatea reala
CORECT C
27. Cum se defineste Criminalitatea aparenta ?
a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din
sistemul justitiei penale
CORECT C
28. Ce este Criminalitatea legala:
a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive
CORECT C
29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii:
a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si
executa pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta
CORECT C
30. Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?
a. ia nastere doar in aglomeratie
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva , fragmentara si primara
CORECT C
31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica:
a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice
CORECT A
32. Care este esenta Experimentului ?
a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene
CORECT C
33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?
a. experiment particular si colectiv
b. experiment de laborator si de teren
c. experiment urbane si rurale
CORECT B
34. Ce are in vedere Metoda clinica:
a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale
CORECT A
35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ?
p. 27
a. prezent, hazard, probabilitate
b. cauza, conditie , factor
c. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata
CORECT B
36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?
a. tipologia lui Garofalo
b. tipologia lui E. Ferri
c. tipologia lui J.Pinatel
CORECT B
37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa:
a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce pot
fi comparate
CORECT C
38. Ce presupun Metodele de predictie:
a. dupa caz, predictia se asociaza cu alte metode de investigatie a
infractorului ( studii de caz, follow-up)
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in
tara noastra
c. metodele de predictie vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri
CORECT A
39. Tehnici utilizate in criminologie - tipuri de observatie in functie de
fenomenul observat:
a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia
CORECT A
40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii:
a. partiala ( axata pe o anumita tema)
b. observatia prudenta
c. observatia definitiva
CORECT A
41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?
a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza , conditie, efect
CORECT A
42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului
fata de sistemul observat ?
a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat si interna, cu
participare pasiva
b. in parteneriat cu observatori din domenii diferite
c. externa, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este
admis in grup
CORECT A
43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei
cerute:
a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare
civila, ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie
CORECT A
44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii
informatiei ?
a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixte
b. chestionare intrebari inchise, deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice
CORECT A
45. Tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei:
a. chestionare administrate prin extemporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta
CORECT C
46. Cum se pot clasifica interviurile ? :
a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal
CORECT A
47. Ce metoda se coroboreaza cu Interviul clinic ?
a. metoda experimentului
b. metoda tipologica
c. metoda clinica
CORECT C
48. Ce este Tehnica documentara ?
a. o observatie directa ( nemijlocita )
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest
c. un tip aparte de test
CORECT B
49. In ce consta metoda clinica utilizata in criminologie ?
a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si
prescrierea unei terapeutici
CORECT C
50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( 'testul petelor de
cerneala' ) ?
a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice
b. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific
infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul
intensitatii anumitor trasaturi
CORECT A
51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?
a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. experiment de tipul “inainte”, respectiv “dupa”
CORECT B
52. Pe baza carui test Sotii Glueck au selectionat factorii psihologici ?
a. Lucher
b. Rorschach
c. Szondi
CORECT B
53. Ce cuprinde „Nucleul personalitatii” in teoria lui J. Pinatel ?
a. inteligenta si creativitate
b. labilitatea si indiferenta afectiva
c. agresivitate si stare periculoasa
CORECT B
54. In ce consta diferenta dintre infractor si noninfractor in teoria
personalitatii criminale ?
a. diferenta de natura
b. de pregatire scolara
c. de grad
CORECT C
55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?
a. criminalitatea este doar partial reflectata
b. criminalitatea legala nu este separat inregistrata
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta
CORECT A
56. Care sunt procedeele utilizate in metoda comparativa :
a. grafologic
b. etiologic
c. concordantei
CORECT C
57. Ce scop au metodele de predictie ?
a. influentarea asistentei postpenale
b. lipsa de supunere a copilului
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii
CORECT C
58. Cine este autorul Teoriei personalitatii criminale ?
a. Enrico Ferri
b. J. Pinatel
c. E. Durkheim
CORECT B
59. Care sunt trasaturile criminologia pozitiviste ?
a. fapta – ca obiect de studiu
b. faptuitorul – ca obiect de studiu
c. victima si criminalitatea
CORECT B
60. Care este obiectul de studiu al criminologiei traditionale ?
a. crima, criminalul, criminalitatea
b. crima si reactia sociala fata de aceasta
c. victima si delincventul minor
CORECT A
61. Cine sunt reprezentantii criminologiei clasice ?
a. J. Pinatel si E. De Greef
b. Denis Szabo si Sigmund Freud.
c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria
CORECT C
62. Care sunt trasaturi Criminologiei clasice ?
a. axarea studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta – obiect de studiu
c. liberul arbitru – fundament al actiunii umane
CORECT B
63. Cine sunt reprezentantii Criminologiei pozitiviste ?
a. E. Sutherland, S. Freud
b. Cesare Lombroso, Enrico Ferri
c. Etienne de Greeff si Jean Pinatel
CORECT B
64. Care este obiectul criminologiei clinice :
a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act, personalitatea criminala si reactia sociala
CORECT B
65. Ce semnifica reactia sociala in criminologie ?
a. reactia violenta a unui grup de persoane
b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reactiilor si actiunilor societatii fata de
criminalitate
CORECT C
66. Cand a aparut curentul interactionist ?
a. secolul al XIX-lea
b. a doua jumatate a secolului XX
c. la inceputul secolului nostru
CORECT B
67. care este obiectul de studiu al „criminologiei reactiei sociale” ?
a. faptele antisociale savarsite in mediul urban
b. infractiunile care prezinta un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori si norme si
mecanismele prin care un comportament este etichetat delincvent
CORECT C
68. Care este meritul criminologiei reactiei sociale:
a. largirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemica a personlitatii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului
CORECT A
69. Cum se explica diversitatea definitiilor in criminologie ?
a. neintelegeri intre autorii unor teorii
b. complexitatea obiectului de studiu
c. diversitatea conceptelor operationale
CORECT B
70. Ce trasaturi prezinta criminologia clasica ?
a. proportionalizarea pedepsei in raport cu periculozitatea faptuitorului
b. proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului in functie de reactia sociala
CORECT B
71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?
a. Paul Topinard
b. Rafaelle Garofallo
c. Cesare Beccaria
CORECT C
72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?
a. Cesare Lombroso
b. Cesare Beccaria
c. Jean Pinatel
CORECT A
73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?
a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferri
b. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham
c. M. Guerry si L. Quetelet
CORECT A
74. Care este premisa antropologiei criminale ? p.136
a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica
CORECT A
75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?
a. Jean Pinatel
b. Olof Kinberg
c. Etienne de Greeff
CORECT C
76. Care sunt fazele procesului de degradare morala a individului in
teoria psihomorala ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul obtinut
CORECT B
77. Cine a introdus in criminologie conceptul de „stare periculoasa” ?
a. E. De Greeff
b. E. Durkheim
c. R. Garofalo
CORECT A
78. De unde rezulta diferenta dintre infractor si noninfractor in Teoria
lui Etienne de Greeff ?
a. trasaturile de caracter ale infractorului
b. inteligenta
c. usurinta de a savarsi infractiuni
CORECT C
79. Care sunt instantele personalitatii in teoria lui S. Freud ?
a. preconstientul
b. constiinta de sine
c. constiinta morala
CORECT B
80. Ce explica Freud prin complexul oedipian :
a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homosexualitatea
c. agresivitatea si omorurile
CORECT A
81. Ce favorizeaza complexul de vinovatie in conceptia lui S. Freud:
a. tentatia permanenta de a incalca norme morale
b. savarsirea de fapte penale
c. trecerea la act
CORECT B
82. Unde situeaza S. Freud diferenta dintre infractori si noninfractori ?
a. la nivelul constiintei de sine
b. la nivelul constiintei morale
c. la nivelul inconstientului
CORECT B
83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ? p.134
a.
a. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c. Adolphe Quetelet si Andre Guerry
CORECT B
84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat
teoria atavismului evolutionist ?
a. C. Lombroso
b. C. Beccaria
c. E. Ferri
CORECT A
85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?
a. gemenii pot deveni infractori
b. existenta unor stigmate anatomice
c. anturajul individului induce comportamentul infractional
CORECT B
86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?
a. dupa complexele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic
CORECT C
87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?
a. Omul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Criminalitatea gulerelor albe
CORECT A
88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?
a. extinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reactiilor la sindromul de violenta
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic
CORECT A
89. Care sunt meritele orientarii biologice in criminologie ?
a. introduce metoda „pozitiva”
b. introduce metoda tipologica
c. valorifica un bogat material factual
CORECT C
90. Care sunt limitele orientarii biologice :
a. nu tine seama de pregatirea individului
b. tendinta de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate
CORECT B
91. Care sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea
psihiatrica-psihanalitica ?
a. acorda atentie procesului de socializare a individului
b. studiaza caracterul delincventilor privati de libertate
c. explica comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice
CORECT C
92. Cand este mai ridicat riscul de delincventa la copiii adoptati ?
a. parinti biologici cu antecedente penale
b. parinti adoptivi infractori
c. parinti biologici si parinti adoptivi cu antecedente penale
CORECT C
93. Ce rol are tipologia in criminologie ?
a. descoperirea anumitor infractori dupa comportamentul lor
b. descrierea si explicarea fiecarui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori
CORECT C
94. Care e diferenta dintre infractor si noninfractor in teoria lui Lombroso ?
a. o diferenta de perceptie
b. o diferenta de cultura
c. o diferenta de natura
CORECT C
95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialisti in cercetare
CORECT B
96. Care este diferenta intre infractor si noninfractor in conceptia lui C.
Goring :
a. de natura morala
b. de natura psihosociala
c. de natura biologica
CORECT C
97. Prin ce se caracterizeaza criminalul innascut ?
a. un tip scund si cu maxilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala
CORECT B
98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?
a. s-a ocupat de infractor
b. a surprins anumite regularitati in savarsirea de infractiuni
c. a pus accent pe analiza de continutului
CORECT B
99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?
a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala
CORECT B
100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?
a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri
CORECT C
101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?
a. Garofalo
b. E.Ferri
c. A.F.Quetelet
CORECT C
102. In ce constau erorile Scolii cartografice:
a. neglijarea factorilor morali
b. neglijarea factorilor individiuali
c. numarul mic de cazuri studiat
CORECT C
103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social :
a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi
b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator
CORECT B
.
104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos
CORECT C
105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?
a. R. Merton
b. A. Lacasagnne
c. D.Szabo
CORECT B
106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?
a. crima e inutil, un fenomen negativ
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara
CORECT A
107. Care este semnificatia anomiei in conceptia lui E.Durkheim ?
a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalenta
CORECT A
108. Cum concepe anomia R.Merton:
a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim
b. ii confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice
CORECT B
109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?
a. infractorul dependent de droguri si cel corupt
b. delincventul juvenile si femeia criminal
c. 'criminalul innascut' si cei de ocazie
CORECT C
110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?
a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)
b. denumirea de 'criminalul innascut'
c. legea saturatiei si suprasaturatiei
CORECT B
111. La ce se refera conceptia multifactoriala a lui E.Ferri ?
a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla
CORECT C
112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?
a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui Lombroso
c. a neglijat factorii sociali
CORECT A
113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?
a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica -psihologica
CORECT A
114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?
a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social
CORECT B
115. Ce include modelul conflictual ?
a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale
CORECT A
116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?
a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. explica criminologia radicala
c. are in vedere interactionismul
CORECT A
117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?
a. modelul sistemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual
CORECT C
118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?
a. se ocupa de criminalii innascuti
b. explica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specifice
CORECT C
119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago
?
a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
c. asociatii diferentiate si stare periculoasa
CORECT B
120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago
?
a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia
CORECT A
121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la
Chicago ?
a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini
CORECT A
122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor
diferentiate:
a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat
CORECT C
123. Cum difera asociatiile diferentiate ?
a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa, intensitate, prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta
CORECT B
124. Cre sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui
E.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale
CORECT C
125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in
opinia lui E.Sutherland ?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminina
c. criminalitatea in mediile sociale instarite
CORECT C
126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?
a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate
CORECT B
127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiale ?
a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea
CORECT B
128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste:
a. raportul dintre cultura si criminalitate;
b. descrierea personalitatii delincventului minor;
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii
CORECT A
129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?
a. modelul preventiv
b. modelul deontologic
c. modelul consensual
CORECT C
130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?
a. E.Sutherland
b. A.Cohen
c. T.Sellin
CORECT C
131. In ce constau conflictele de cultura ?
a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras
CORECT A
132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?
a. teoriile controlului social;
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice
CORECT B
133. Care este autorul teoriei “Subculturile delincvente”?
a. R.Merton
b. E.Durkheim
c. A.Cohen
CORECT C
134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?
a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite
CORECT A
135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?
a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta
b. ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri
CORECT B
136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?
a. utilitara
b. malitioasa
c. avantajoasa
CORECT B
137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?
a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la
infractiunile nonutilitare
CORECT C
138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?
a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale , sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane
CORECT B
139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?
a. fenomenul delincventei juvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei
CORECT C
140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?
a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
b. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei
discrepante intre normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept
CORECT B
141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?
A.inovatie, evadare, rebeliune
a. imitatia si acomodarea
b. relatii cu un model pozitiv
CORECT A
142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?
a. R.Jeffery
b. G.Tarde
c. E.Durkheim
CORECT B
143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery
?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata
CORECT A
144. Cum e construita teoria infranarii ?
a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexe
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem
CORECT A
145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?
a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. anturajul apropiat
c. strategiile de prevenire
CORECT B
146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?
a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca 'arbitru neutru'
CORECT C
147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?
a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere
creeeaza delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi
CORECT A
148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?
a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale
CORECT C
149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?
a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la delincventa juvenila
CORECT A
150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?
a. bioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente
integrative
c. perspectiva comparatista
CORECT C
b) urme dinamice;
c) deprinderi;
d) imagini
mentale;
e) imagini
vizuale.
1. a+b+c+d
2. a+b+c+d+e
3. b+c+d+e
4. a+c+e
ANS 2
66. Care principii nu sunt caracteristice
identificarii criminalistice:
a) principiul
identitatii;
b) principiul
delimitarii obiectelor identificarii criminalistice in obiecte scop al
identificarii
si obiecte mijloc
de identificare;
c) principiul
stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare;
d) principiul
operativitatii in efectuarea investigatiei penale;
e) principiul
dinamicitatii si interdependentei
f) principiul
prezumtiei de nevinovatie
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c+e
4. d+f
ANS 4
67. Stabilirea apartenentei de gen, presupune: pag.24
- examinarea caracteristicilor generale care
definesc o anumita categorie de obiecte.
68. Identificarea individuala, constituie: pag.24
- afirmarea identitatii;
- parte componena a procesului unic de identificare
criminalistica;
69. Examinarea comparativa, presupune: pag.25
- Presupune stabilirea coincidentei sau concordantei ori a deosebiri-lor sau
neconcordantei dintre urma si modelele de comparatie.
70. Cine a formulat, pentru experti: ,,Daca
exista cea mai mica indoiala, exprimati-o”:
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. L. Retail.
ANS 1
71. Cine a facut precizarea cu privire la
responsabilitatea expertului: ,,raportul sau sa exprime
indoiala tot atat de clar ca si certitudinea”:
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. C.L. Retail.
ANS3
72. Care sunt metodele examinarii comparative:
a) metoda confruntarii;
b) metoda juxtapunerii;
c) metoda imbinarii sau imbucsarii;
d) metoda suprapunerii;
e) metoda proiectarii concomitente.
1. a+b+c+d+e
2. a+b+c
3. a+c+d+e
4. a+c+d
ANS 1
73. Care regula este gresita pentru obtinerea
modelelor de comparatie:
1. sa nu se
cunoasca persoana sau obiectul de la care provin;
2. sa se tina cont
de conditiile in care s-a format urma la locul faptei;
3. urma si
modelele tip de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de
individualizare a
factorului creator;
4. in momentul
examinarii sa fie folosite modele similare, avand aceeasi
provenienta.
ANS1
74. Urmele pot fi clasificate dupa
urmatoarele criterii:
1. marimea,
structura, viteza si presiunea de formare;
2. factorul
creator, factorul primitor, esenta, marime, modul de formare, tipul si natura
urmei;
3. compozitia,
culoarea, valoarea de identificare, legatura cu fapta si faptuitorul.
ANS 2
75. Prin martor, potrivit legii, se intelege:
1. persoana care
are cunostinte de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca
la aflarea
adevarului;
2. persoana care a
asistat la cercetarea locului faptei;
3. persoana care a
suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
ANS 1
76. Receptia senzoriala, realizata prin
senzatii si perceptii, depinde de:
a) ereditate;
b) varsta;
c) grupul
tipologic
d) factori de
bruiaj.
1. a+b
2. b+c+d
3. a+b+c+d
4. a+c+d
ANS 3
77. Precizati
ordinea proceselor psihice de formare a marturiei:
1. perceptia,
memorarea, prelucrarea, reproducerea;
2. memorarea,
perceptia, reproducerea, prelucrarea;
3. reproducerea,
perceptia, prelucrarea, memorarea.
ANS 1
78. Precizati care termeni intra in categoria factorilor de
bruiaj:
1. varsta,
pregatire, ereditate, grup tipologic
2. vizibilitate,
audibilitate, durata perceptiei, disimularea infatisarii
3. structuri si
configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de
expectanta;
emotivitatea; efectul “halo”.
ANS3
79. Dupa factorul creator, urmele se
clasifica in:
1. urme ale
omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si
instrumentelor,
urme create de unele fenomene;
2. urme de
contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substanta;
3. urme directe,
urme de adancime, urme de suprafata.
ANS 2
80. Dupa factorul primitor, urmele se
clasifica in:
1. urme forma,
urme materie, urme de reproducere;
2. urme primite de
om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;
3. urme de
suprafata si urme de adancime.
ANS 2
81. Dupa esenta lor, urmele se clasifica
in:
1. urme forma,
urme materie, urme pozitionale;
2. urme ale
corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.
ANS 1
82. Urmele forma pot fi:
a) urme statice,
urme dinamice;
b) urme de
adancime, urme de suprafata;
c) urme de contur,
macrourme si microurme.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
ANS 1
83. Urmele de suprafata pot fi:
a) urme de
stratificare;
b) urme de
destratificare;
c) urme de contur.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
ANS 1
84. Urmele de stratificare si de destratificare pot
fi:
a) vizibile, care
sunt detectate de ochiul omenesc;
b) invizibile (sau
latente), care nu pot fi detectate decat sub anumite unghiuri de lumina, prin
transparenta, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumina sau a
radiatiilor ultraviolete;
c) urme apte, care
permit identificarea obiectului creator;
d) urme inapte,
care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de
gen.
1. a+c
2. b+c
3. a+b
4. a+b+c
ANS3
85. Dupa marime, urmele pot fi:
a) macrourme,
vizibile cu ochiul liber;
b) microurme,
percepute cu ajutorul aparatelor optice de marit;
c) urme de
stratificare;
d) urme de
destratificare.
1. a+b
2. b+c
3. c+d
4. a+b+c
ANS 1
86. Dupa modul de formare, urmele pot fi:
a) statice;
b) dinamice;
c) de suprafata;
d) de adancime.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+b+c+d
4. a+c
ANS 3
87. Dupa tip sau natura, urmele pot fi:
a) urme care
reproduc forma suprafetei de contact;
b) urme sub forma
de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie);
c) urme sonore si
olfactive;
d) urme vizibile
si latente;
e) macro si
microunde
1. a+b+c+d
2. a+b+c+e
3. a+b+c+d+e
4. b+c+d+e
ANS 3
88. Urmele deprinderi pot fi:
1. scrisul, vocea,
mersul, deprinderi manuale;
2. deprinderi
profesionale, mirosul, mersul;
3. mersul,
scrisul, ticuri, moduri de operare.
ANS 1
89. Urmele substanta includ:
1. substante sau
produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau
dintr-o masa
amorfa;
2. substante
chimice provenite din incendii sau explozii;
3. probe
materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.
ANS 1
90. Urmele pot contribui la clarificarea
urmatoarelor aspecte:
a) identificarea
faptuitorului si a victimei;
b) identificarea
instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;
c) stabilirea
infractiunii si a conditiilor in care a fost comisa.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
ANS 4
91. Poroscopia studiaza: ,pag 87
- forma
porilor, a orificiilor glandelor sudoripare, aflate in palma mainii
si in talpa picioarelor.
92. Identificarea poroscopica este posibila
datorita: pag 87
- imbacsirii porilor cu substante de
stratificare sau cu praful de relevare;
93. Pentru a fi comparati porii vor fi mariti de:
pag 87
- 80–100 ori.
94. Relevarea urmelor papilare pe suprefete cromate
sau nichelate se face cu: pag 89
- funinginea de camfor sau polistiren;
95. Relevarea urmelor papilare proaspete pe hartie
se face cu: pag 89
- prin pudrare, dar fara folosirea
pensulei ;
- pensula magnetica in cazul utilizarii
pulberilor magnetice
96. Prin urma a infractiunii dupa I. Mircea,
se intelege: pag 52
- „orice
modificare materiala produsa la locul savarsirii faptei
si care poate fi utila cercetarii criminalistice”.
97. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt
caracteristice clasificarii urmelor dupa modul de
formare:
1. statice si
dinamice;
2. de suprafata si
de adancime;
3. directe si
indirecte.
ANS 3
98. Dupa L. Ionescu, urmele de contact sunt: pag 55
- forma,
urma marker sau urma
reproducere.
99. Dactiloscopia are ca obiect: pag 59
a) cercetarea
desenelor papilare ale degetelor;
b) cercetarea desenelor
palmei;
c) cercetarea
desenelor plantei (piciorului);
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
ANS 3
100. Zonele desenului papilar de pe falangeta sunt
separate de: pag 62
- santuri de flexiune;
101. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta
privind studiul desenelor papilare”:
1. Valentin Sava;
2. Andrei Ionescu;
3. Constantin
Turai .
ANS 3
102. Precizati care este denumirea desenului
papilar indicat prin sageata:
1. fragment;
2. anastomoza;
3. croset.
ANS 2
103. Precizati ce reprezinta desenul papilar
indicat prin sageata:
1. bifurcatie;
2. trifurcatie;
3. contopire.
ANS 3
104. Precizati denumirea desenului papilar indicat
prin sageata:
1. inel;
2. butoniera;
3. croset.
ANS 1
105. Anastomoza este detaliul desenului papilar
caracterizat prin:
1. creasta care
uneste ca o punte (podet) doua creste relativ paralele;
2. creasta
papilara care se bifurca si apoi revine la normal;
3. creasta
papilara intrerupta.
ANS 1
106. Carligul este
detaliul desenului papilar caracterizat prin:
1. ramura scurta a
unei creste papilare principale;
2. creasta
papilara intrerupta;
3. creasta
papilara care uneste doua creste relativ paralele.
ANS 1
107. Butoniera este desenul papilar caracterizat
prin:
1. creasta
papilara care se bifurca iar dupa un drum scurt revine la normal;
2. creasta
papilara intrerupta;
3. creasta
papilara formata prin contopirea a doua creste papilare.
ANS 1
108. Detaliile desenului papilar cu frecventa
rara de aparitie sunt:
1. inceput de
creasta papilara, sfarsit de creasta papilara;
2. bifurcatie,
trifurcatie, contopire, fragment;
3. fragmentul,
butoniera, inelul, inelul punctat;
4. reintoarcerea,
intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.
ANS 4
109. Care zona a desenului papilar este cea mai
importanta pentru identificare: pag 62
- Zona
centrala (sau nucleul),
110. Cine a formulat Legea celor 12 puncte
coincidente?
1. Edmond Locard;
2. A.Lacassagne;
3. V. Balthazard.
ANS 3
111. Cine a accentuat aspectul calitativ in
dactiloscopie, afirmand ca: ,,Patru sau cinci puncte
bine grupate in centrul figurii, intr-o
maniera exceptionala, conving mai mult decat 12 sau 15
bifurcatii raspandite la periferia
desenului?
1. V. Balthazard;
2. A.L. Kirk;
3. E. Locard.
ANS 3
112. Care sunt proprietatile desenelor papilare:
1. Unitatea,
imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;
2. Imuabilitatea,
fixitatea si ilizibilitatea;
3. Unicitatea,
imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.
ANS 3
113. Amprentele latente sunt: pag 61
- invizibile
sau vizibile.
114. Care desen nu reprezinta delta alba: pag
62
b.
115. Care raspuns este gresit pentru delta
neagra: pag 62
a.
116. Care sunt tipurile de baza ale desenului
papilar:
1. adeltic;
monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;
2. arc, lat,
dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;
3. danteliform,
simian, piniform, spirala, cerc.
ANS 1
117. Precizati care denumire nu corespunde
detaliului reprezentat grafic: pag 65-81
a. anastomoza
b. bifurcatie
c. inelul
ANS C
118. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una
din urmatoarele metode:
1. prin prafuire
sau pulverizare cu pulberi de contrast;
2. cu substante
fluorescente;
3. prin afumare
directa;
4. prin folosirea
de mulaje.
Ans4
119. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se
face prin:
1. aburire cu
vapori de iod;
2. tratare cu
reactivi chimici;
3. cu ajutorul
pensulelor din par de veverita, puf de strut sau cu fibre de carbon.
ANS 3
120. Fixarea procesuala a urmelor papilare se face
prin: pag 90
- proces verbal;
121. Care este numarul minim de detalii
caracteristice necesar in multe tari, printre care si
Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele
papilare:
1. 10;
2. 16;
3. 12;
4. 8.
ANS 3
122. Care dintre urmele create de picioare servesc
la identificare certa a autorului: , pag 92
- Urmele
plantei piciorului;
123. Elementele cararii de pasi:
1. linia mersului, lungimea pasului, latimea
pasului, unghiul de mers, directia de miscare;
2. locul pe unde a intrat infractorul in scena
infractiunii;
3. parasirea in fuga, de catre infractor, a locului
faptei.
ANS 1
124. Cararea de pasi ofera informatii cu
privire la:
a) numarul de
persoane, greutatea, inaltimea, sexul;
b) varsta, defecte
anatomice, viteza si modalitatea deplasarii, starea psihica;
c) daca autorul
cunoaste locul, daca a stat la panda, pe unde a intrat, pe unde a iesit,
simularea
directiei de mers.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
ANS 3
125. In ce situatie urma creata de picior cu ciorap
serveste la identificare: pag 92
- daca prezinta elemente de
individualizare (uzuri sau cusaturi specifice).
126. Lungimea pasului reprezinta: pag. 93
- distanta dintre doua urme consecutive
ale piciorului drept si stang, masurata la partea din spate sau
din fata a urmelor.
127. Unghiul de mers este dat de: pag 93
- este format de axa longitudinala a
talpii cu axa directiei de mers.
128. Care dintre elementele cararii de pasi este
constant: pag 93
- Unghiul
de mers
129. Care urme de picioare se ridica cu pelicula
adeziva: pag 95
- urmele de suprafata;
130. Precizati care dintre modalitatile de ridicare
a urmelor enumerate mai jos este considerata moderna: pag 95
- prin
transferul electrostatic
131. Urmele de dinti ofera informatii despre:
a) tipul constitutional si varsta celui care le-a
creat;
b) malformatii congenitale, carii, interventii
medicale;
c) identitatea cadavrelor prin compararea
particularitatilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
4. a+b
ANS 1
132. Urmele de comparatie la dinti se iau
prin:
1. muscarea unor
foi de hartie intre care s-a introdus o foaie de plombagina;
2. muscarea unei
bucati de plastilina;
3. muscarea unor
obiecte moi (ciocolata, cascaval).
ANS1
133. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate
raspunde cu certitudine la una dintre urmatoarele
intrebari:
1. natura urmei;
2. mecanismul de
producere;
3. bolile
dintelui;
4. grupa sanguina
a persoanei.
ANS 4
134. Fixarea procesuala a urmelor de dinti se face
prin:
a) descriere in
proces-verbal;
b) fotografiere;
1. a+b
2. b+c
3. b
4. a
ANS 1
135. Urmele de dinti pe piele sunt detectate
prin: pag 96
- tehnici speciale de fotografiere (in refle