Factori care influenteaza caracteristicile scrisului

Factori care influenteaza caracteristicile scrisului

Sunt acei factori care produc modificari ale scrisului si care sunt urmarea unor conditii de scriere diferite, care pot incomoda scriptoral, dand nastere unor devieri de la scrisul sau obisnuit. Aceste imprejurari au un caracter temporar si influenteaza doar un singur specimen de scris care a fost executat intr-o anumita situatie.

In cazul in care scrisul de mana este depus pe alte suporturi decat hartia (lemn, metal, zid, tesatura) ori cu alte instrumente scripturale decat obisnuitaul stilou sau creion (chibrit ars, fragment de carbune etc.) acesta va suferi modificari ale caracteristicilor generale si individuale. Modificarile sunt generate de faptul ca intervin o serie de factori care creeaza persoanei unele greutati in redarea stereotipului dinamic caracteristic obligand-o la eforturi suiplimentare[1].

Se au in vedere natura suportului, instrumentul scriptoral, marimea textului, pozitia scriptorului.

Suportul actului. Obiectul pe care este asezata foaia de hartie in momentul scrierii contribuie uneori la deformarea scrisului. Astfel, un suport instabil, plasat la o inaltime sau un unghi nepotrivit, nu este de natura sa favorizeze scrierea normala, cum ar fi intocmirea unui act pe o lada, pe un perete, pe o mapa care se tine in mana sau pe genunchi etc. De asemenea, o suprafata zgrunturoasa, neregulata (de exemplu o scandura nerinduita, cu asperitati) sau o suprafata moale (o patura, o fata de masa) pot determina in scris intreruperea trasaturilor, directii nedorite ale acestora, care deformeaza unele litere si schimba orientarea randurilor. In practica, asemenea situatii se intalnesc, in special, la intocmirea actelor justificative de predare a marfurilor, la semnarea borderourilor etc.

Natura suportului. Practica demonstreaza ca suporturile pot fi moi si nestabile (tesatori), cu asperitati, neregulate, zgruntoroase (lemn, metal, metal cu o prelucrare primara), dure si lucioase (lemn, metal - prelucrate superior), cu duritate scazuta si in pozitie verticala (ziduri). Aceste elemente au influenta asupra continuitatii trasaturilor, precum si asupra marimii dimensiunii relative a scrisului.

Formatul hartiei are influenta asupra marimii literelor.

Instrumentul scriptural. Influenteaza mai putin caracteristicile scrisului, cel mult grosimea si calitatea literelor este afectata, dar nu si aspectul general sau constructia literelor. Desi, de regula, este posibil sa se compare doua scrisuri realizate cu instrumente diferite, identificandu-se autorul, totusi este preferabil sa se recurga la scrisuri executate cu instrumente similare. O alta modalitate de a scrie consta in trasarea liniilor cu ajutorai unui betisor ascutit (scobitoarea, chibrituri) imbibat intr-o substanta de scris (tus, cerneala, sange, vopsea etc.) trasaturile vor deveni intrerupte inevitabil datorita necesitatii de a alimenta mereu instrumentul, vor deveni mai late pe unele portiuni si mai inguste pe altele, va scadea frecventa punctelor de legatura si se va altera continuitatea trasaturii literei, liniei sau cuvantului. Daca se utilizeaza un betisor de chibrit ars, se va remarca o mai slaba intensitate a coloritului traseului mai ales in partea finala, data de faptul ca se termina substanta de scris, respectiv partea arsa a chibritului.In cazul folosirii unui carbune sau a unei bucati de caramida, va creste dimensiunea traseelor, a literelor si cuvintelor iar presiunea va fi mai mare pentru a invinge rezistenta suportului ori in vederea asigurarii aderentei substantei de scris la acesta. La folosirea instrumentelor de scris cu varf ascutit de tipul unui cui (bucati de sarma, ace etc.) traseul literelor se deformeaza, se observa anumite unghiuri, iar unele litere vor fi simplificate tocmai datorita rezistentei suportului si neobisnuintei autorului de a le folosi. In aceste situatii, tendinta de simplificare a literelor si rezistenta suportului ii determina pe scriptor sa recurga la scrierea cu majuscule, care in general au o executie mult mai usor de realizat.

Un aspect aparte ii au scrisurile executate cu spray care in ultimii ani au aparut frecvent, realizate in special pe ziduri, garduri, conducte de apa, vitrine (din cadrul magazinelor ), mijloace de transport etc.

Ca aparitie - de asemenea intr-un fel interesant - o constituie scrisurile executate cu vopsea pe fata si/sau trupul suporterilor sportivi sau participantilor la diverse manifestari cum ar fi carnavalurile.

Aceste scrisuri capata un aspect de estompare, unghiurile, in general, dispar, marghinile literelor se observa mai greu s.a.m.d.

Tot o executie aparte este cea a tatuajelor, unde scrisurile, datorita elasticitatii pielii, suporta unele modificari, dar caracteristicile de baza se pastreaza.

Pozitia de scriere. Cea mai indicata pozitie de scriere este cea in care scriptorul este asezat, cu rezemarea antebratelor pe masa, dar actul scrierii se poate desfasura in cele mai variate conditii: la masa, in picioare, rezemat, culcat pe burta sau pe spate, in picioare cu fata in sus - pozitie frecvent folosita de pictorii bisericesti si restauratori.

Modificarile cele mai pregnante se constata la scrisurile de evolutie inferioara, caci persoanele cu o capacitate scripturala modesta intampina dificultati seriase atunci cand sunt puse in situatia de a scrie din pozitii care nu sunt familiare. In schimb, pentru persoanele cu un scris superior, caracterizate printr-o buna coordonare si siguranta a gesturilor grafice, chiar o pozitie anormala nu deranjeaza prea mult, dupa cum nici scrierea pe un suport reliefat nu produce scrisului tulburari notabile.

Pozitia incomoda in scris este un factor care intervine foarte des in scrisul unei persoane. Influenta este insa foarte mica, scrisul pastrandu-si in esenta toate caracteristicile generale si individuale. Pozitia incomoda la scris modifica in principiu: forma literelor, dimensiunea lor, inclinarea, directia randurilor precum si unele caractere individuale ale scrisului, cum ar fi variatiuni in executarea ovalului, a bastonatei minusculelor „a” si „t” etc.

Marimea textului. Pe astfel de suporturi, textele sunt relativ scurte. In genere, acestea se compun din doua/trei randuri, uneori din doua/trei cuvinte care imbraca forma unor mesaje sau constructii grafice simple.