Cazurile si conditiile infractiunii flagrante

CAZURILE SI CONDITIILE INFRACTIUNII FLAGRANTE

Structura temei:

I. NOTIUNI GENERALE DESPRE PROCEDURILE SPECIALE

1. Notiunea de procedura speciala;

2. Procedurile speciale reglementate in legislatia procesual penala romana.

II. PROCEDURA DE URMARIRE SI JUDECARE A UNOR INFRACTIUNI FLAGRANTE

1. Notiunea infractiunii flagrante;

2. Conditii ce trebuie indeplinite pentru aplicarea procedurii speciale;

3. Particularitati in cercetarea unor infractiuni flagrante:

4. Solutiile procurorului;

5. Procedura de judecare a infractiunilor flagrante;

6. Cazuri cand nu se aplica procedura speciala;

7. Sarcini ce revin organelor de politie cu ocazia constatarii infractiunii flagrante.

III. INTOCMIREA PROCESULUI-VERBAL DE PREDARE PERSOANE SI BUNURI IN CAZUL CONSTATARII INFRACTIUNII FLAGRANTE.

I. PROCEDURA DE URMARIRE SI JUDECARE

A UNOR INFRACTIUNI FLAGRANTE

Aceasta procedura speciala are drept scop apropierea momentului aplicarii pedepsei, de momentul comiterii infractiunii, avand o importanta si eficienta deosebita pentru cresterea rolului preventiv al pedepsei aplicate.

Infractiunea fiind constatata in flagrant, posibilitatea probarii vinovatiei celui care a savarsit-o este mult mai usoara, deoarece sunt stabilite imprejurarile in care s-a comis, sunt identificati autorii, martorii etc.

Este o procedura mai simplificata, operativa, fara a se aduce insa atingere principiilor procesului penal, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale partilor, cu asigurarea tuturor garantiilor necesare apararii.

1. Notiunea infractiunii flagrante. Infractiunea este flagranta atunci cand este descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire, cand faptuitorul, imediat dupa savarsire este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la savarsirea infractiunii.

Prin termenul de savarsire sau comitere trebuie sa se inteleaga orice forma de savarsire a infractiunii, conform art. 144 C. pen. (infractiune consumata, tentativa) si orice forma de participatie (autor, instigator, complice).

Legiuitorul nu a stabilit concret cat poate dura perioada imediata dupa savarsire si nici criterii detaliate in acest scop. Organele de urmarire penala sunt lasate liber sa aprecieze, in functie de situatia fiecarei cauze in parte.

Prin sintagma „strigat public” intelegem orice forma de alarmare sau solicitare a sprijinului autoritatilor publice sau populatiei, cum ar fi: „sariti”, „prindeti hotul”, „ajutor, hotii”, „ajutor ca ma omoara”, „hotul, hotul” si alte multe asemenea expresii.

Strigatul public nu trebuie confundat cu zvonul public sau cu notorietatea publica despre savarsirea unei infractiuni. In asemenea cazuri, la sesizarea celor interesati, ori din oficiu, organele de cercetare penala vor efectua acte premergatoare si, daca zvonul se confirma, va incepe urmarirea penala conform procedurii obisnuite. Trebuie retinut faptul ca strigatul public se poate referi numai la cazul concret, in timpul comiterii unei infractiuni sau imediat dupa savarsirea acesteia, cu privire la urmarirea unei persoane surprinse asupra faptului si care incearca sa dispara.

In foarte multe cazuri, la savarsirea infractiunii flagrante asista martori oculari, uneori chiar organe de cercetare penala. Este evident ca in asemenea situatii persoanelor respective le sunt mai clare imprejurarile comiterii faptei si deci le pot descrie cu mai multa precizie. Asistarea la savarsirea unei infractiuni flagrante provoaca indignarea cetatenilor si tulbura ordinea publica, fapt ce impune operativitate in tragerea la raspundere penala a faptuitorilor.

Aceste argumente au condus la necesitatea instituirii unei proceduri speciale, al carei caracter, in principal, trebuie sa conduca la urgentarea solutionarii acestor cauze.

In perioada 1990-2003, procedura constatarii si solutionarii unor infractiuni flagrante nu a mai putut fi aplicata, datorita numeroaselor modificari ale Codului penal roman, care nu au fost in concordanta cu modificarile aduse Codului de procedura penala.

Prin Legea nr. 281/ 2003 privind modificarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, este modificat si art. 466 privind cazurile de aplicare a procedurii speciale.

2. Conditii ce trebuie indeplinite pentru aplicarea procedurii speciale

Procedura speciala se aplica unor infractiuni flagrante daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a - infractiunea sa fie flagranta (art. 465 C.p.p.) adica:

- sa fie descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire. Exemplu: prinderea unei persoane in momentul cand fura un cojoc de pe bancheta unui autoturism parcat pe o strada oarecare sau prinderea unei persoane in momentul cand iese dintr-o unitate comerciala pe care a spart-o, avand asupra sa bunuri provenite din gestiunea acelei societati;

- imediat dupa savarsirea infractiunii, faptuitorul este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public (urmarirea sa se faca de la locul faptei si sa fie neintrerupta pana la prinderea lui). Exemplu: faptuitorul smulge din mana unei persoane o geanta ce continea bani si diferite bunuri si la strigatul acesteia „prindeti hotul”, faptuitorul este urmarit de martori si de partea vatamata si prins dupa ce in prealabil abandonase geanta;

- imediat dupa savarsirea infractiunii, faptuitorul este surprins aproape de locul comiterii faptei cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la savarsirea infractiunii. Exemplu: o persoana este surprinsa la casa liftului de pe scara unui bloc de un cetatean care tocmai constatase ca i se patrunsese in apartament prin chei potrivite si persoana avea asupra sa o legatura de chei dintre care una s-a potrivit la sistemul de inchidere a apartamentului spart, precum si unele bunuri sustrase din locuinta si recunoscute de partea vatamata.

b - infractiunea flagranta sa fie prevazuta de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de un an si de cel mult 12 ani, precum si formele agravate ale acestor infractiuni (art. 466 C.p.p.). Limitele de pedeapsa mentionate mai sus se refera la minimul si maximul special al acestor infractiuni, in forma simpla.

c - infractiunea flagranta sa fie comisa in:

- municipii sau orase, in mijloacele de transport in comun (trenuri, metrou, nave, aeronave, tramvaie, troleibuze, autobuze, cabine teleferice, s.a. chiar daca stationeaza ori se afla in mers in localitati sau in afara acestora), balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari (indiferent de amplasamentul acestora), precum si in orice loc aglomerat (cu ocazia unor sarbatori campenesti, manifestari cultural-sportive etc., chiar daca nu se desfasoara in localitati, dar participa un numar insemnat de persoane – ocazie cu care se solicita primariei pe raza careia s-a organizat manifestarea respectiva, sa confirme aceasta).

Procedura speciala se aplica si in cazul unei infractiuni pentru cercetarea careia se cere plangerea prealabila a persoanei vatamate (insa, nesupusa procedurii de impaciuire), daca a fost descoperita flagrant si a fost savarsita in conditiile aratate mai sus si daca persoana vatamata a facut plangere in termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii. In asemenea situatii, organul de cercetare penala are obligatia sa efectueze constatarea potrivit regulilor procedurii speciale, sa cheme persoana vatamata si sa o intrebe daca intelege sa depuna plangere in termenul de 24 de ore. In caz contrar, urmarirea penala se efectueaza conform procedurii obisnuite. Cu ocazia instiintarii persoanei vatamate, in situatia in care invinuitul se afla retinut, se va permite acestora sa ia legatura, in scopul unei eventuale intelegeri.

.Cazurile cand nu se aplica procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante.

Nu se aplica procedura speciala conform art. 479 alin.1 C.p.p. infractiunilor:

a - flagrante savarsite de minori (se desfasoara dupa o procedura aparte, dar tot speciala);

b - pentru care plangerea persoanei vatamate trebuie supusa procedurii prealabile de impaciuire la organele judiciare (280 alin. 3 C.p.p.).

Procedura de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante se va aplica numai in cazul infractiunilor pentru care persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmarire penala.

In acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire penala daca intelege sa faca plangere in termenul mai sus aratat.

c - flagrante prevazute la art. 2 si 3 din Decretul 203/1974. Astfel, potrivit art.10 din acest decret, dispozitiile speciale din Codul de procedura penala privind urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante nu se aplica faptelor penale care in conformitate cu art. 2 si 3 intra in competenta de judecata a instantelor maritime si fluviale din Constanta si Galati..

Dispozitii speciale

In caz de concurs de infractiuni, cand numai unele din infractiunile concurente pot fi urmarite si judecate potrivit procedurii speciale, se va face disjungerea lor conform prevederilor art. 478 alin. 1 C.p.p. si art. 33, 34 lit. a si art. 38 C.p.p., urmarirea si judecarea facandu-se separat.

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca procedura speciala se aplica numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori, iar disjungerea nu este posibila, urmarirea si judecata se fac potrivit procedurii obisnuite4.

4. Particularitati in cercetarea infractiunilor flagrante

Sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea unor infractiuni flagrante in cazul carora se aplica procedura speciala prezinta unele particularitati si anume:

a - Este o procedura mai simplificata si rapida avand drept scop apropierea momentului aplicarii pedepsei fata de momentul savarsirii infractiunii;

b - In cazul infractiunii flagrante orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca in fata autoritatii;

c Constatarea infractiunilor flagrante o poate face orice ofiter sau agent de politie chiar daca se afla in afara orelor de program.

d - Procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante are un dublu rol:

- constituie mijloc de proba si totodata este

- act de inceperea urmaririi penale.

Acest proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante va cuprinde in plus fata de prevederile art. 91 din Codul de procedura penala, urmatoarele:

- constatarile organului de urmarire penala cu privire la fapta savarsita;

- declaratiile invinuitului;

- declaratiile partii vatamate (cand exista);

Eseu: Obligatiuni - elementele obligatiei - clasificarea obligatiilor Referat: Libertatea constiintei - drept fundamental

- declaratiile martorilor cu respectarea prevederilor referitoare la aceasta activitate (depunerea juramantului conform dispozitiilor art. 85 din C.p.p. si punerea in vedere ca daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 Cod penal). Daca este necesar, organul de urmarire penala strange si alte probe.

Procesul-verbal se citeste invinuitului, precum si persoanelor ascultate, carora li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea.

Procesul-verbal va fi semnat de organul de urmarire penala, de invinuit si persoanele ascultate (martori, parte vatamata etc.).

e - Calcularea prejudiciului cauzat in urma savarsirii infractiunii si recuperarea acestuia se face operativ la preturile pietei, la data cand s-a comis infractiunea si deci, recuperarea se face in natura – prin restituirea lucrurilor.

f - Luarea masurilor preventive este obligatorie.

Cercetarea infractiunilor flagrante se face cu retinerea obligatorie a invinuitului care dureaza 24 de ore, timp in care urmarirea penala se poate termina dar, cu respectarea prevederilor legale de asigurarea dreptului la aparare si de informarea familiei sau a unei persoane desemnate in scris de catre acesta, cu privire la luarea acestei masuri .

In situatia in care urmarirea penala a fost terminata, organul de cercetare penala inainteaza dosarul procurorului o data cu invinuitul, dupa care, procurorul daca apreciaza ca sunt suficiente dovezi pentru punerea in miscare a actiunii penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata, inaintand de indata instantei de judecata dosarul cauzei, cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului in termen de 3 zile de la data emiterii ordonantei de retinere.

Daca nu a fost posibil ca urmarirea penala sa fie terminata se propune procurorului arestarea invinuitului care, la randul sau solicita judecatorului arestarea preventiva a invinuitului, ce nu poate depasi 10 zile, calculandu-se de la data expirarii ordonantei de retinere. Dupa emiterea mandatului de arestare a invinuitului, procurorul restituie cauza, organului de cercetare penala care este obligat sa continue cercetarea si sa inainteze dosarul procurorului o data cu invinuitul, cel mai tarziu in 3 zile de la arestarea acestuia.

Procurorul, primind dosarul, procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta in cel mult 2 zile de la primire putand dispune trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, ori restituirea cauzei.

In situatiile in care procurorul nu a dispus trimiterea in judecata a invinuitului in termen de 3 zile de la data emiterii ordonantei de retinere, nu s-a putut efectua complet cercetarea in termenul aratat in art. 469 alin.1 C.p.p. ori a fost restituita cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale, urmarirea penala se efectueaza conform procedurii obisnuite.

g - Durata urmaririi penale este mai scurta de 3 zile de la data retinerii si respectiv 6 zile (adica 24 ore retinerea sau inca cel mult 3 zile de la arestarea invinuitului cand urmarirea penala trebuie terminata, dupa care dosarul se inainteaza procurorului impreuna cu referatul de terminarea urmaririi penale, o data cu invinuitul, iar procurorul, primind dosarul, procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta in cel mult 2 zile de la primire) in cazul restituirii cauzei in vederea continuarii cercetarii.

h - Obligativitatea asigurarii asistentei juridice a invinuitului conform dispozitiilor art. 171 alin. 2 Cod procedura penala.

i - Efectuarea perchezitiei domiciliare cu respectarea prevederilor legale .

j - Nu se poate da solutia clasarii deoarece exista intotdeauna invinuit in cauza, fiind prins in flagrant.

Infractiunile flagrante care se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor art. 465 si urmatoarele din Codul de procedura penala, vor fi repartizate spre solutionare ofiterilor de cercetare penala din cadrul politiei judiciare, ori ofiterilor de politie cu atributiuni pe aceasta linie din cadrul organelor care nu au asemenea organe de cercetare penala, imediat dupa constatare, conform Ordinului de linie privind organizarea activitatii de cercetare penala in Politia Romana si Politia de Frontiera.

Atunci cand exista date si informatii ca autorul sau autorii infractiunilor flagrante au savarsit si alte fapte penale, se va intocmi dosar pentru infractiunea constata in flagrant, in vederea tragerii la raspundere penala pentru fapta comisa, dupa care, cercetarile vor fi extinse, intocmindu-se un nou dosar in scopul elucidarii intregii activitati infractionale.

In cauzele complexe si indeosebi atunci cand necesitatea strangerii unor probe pentru aflarea adevarului a aparut in timpul cercetarilor, daca aceasta nu poate fi efectuata in termenul prevazut de lege, continuarea cercetarii se face potrivit dispozitiilor procedurii obisnuite.

4. Solutiile procurorului

Procurorul, in intervalul celor doua zile de la primirea dosarului procedeaza la verificarea probatoriului si lucrarilor urmaririi penale, pronuntandu-se asupra cauzei si dispunand:

- trimiterea in judecata;

- scoaterea de sub urmarire penala;

- incetarea urmaririi penale;

- restituirea cauzei pentru completarea sau refacerea urmaririi penale.

5. Procedura de judecare a infractiunilor flagrante

Competenta de judecata in cauzele privitoare la infractiunile flagrante este cea obisnuita.

Termenul pentru judecarea unor astfel de cauze este de cel mult 5 zile de la primirea dosarului. Se dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate. Celelalte parti nu se citeaza. Inculpatul este adus la judecata.

Participarea procurorului la judecata este obligatorie.

Instanta de judecata sesizata trece la judecarea cauzei pe baza declaratiilor inculpatului, ale martorilor prezenti, precum si ale persoanei vatamate daca este de fata. Judecata se face pe baza acestor declaratii si a lucrarilor din dosar. Din oficiu sau la cerere, instanta poate dispune administrarea de probe noi, in care scop ia masurile corespunzatoare, pe care le aduce la indeplinire in mod direct sau prin organele de politie. Pentru administrarea de probe noi, instanta de judecata poate acorda termene care in total nu trebuie sa depaseasca 10 zile.

Instanta este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile. Inculpatul aflat in stare de detinere este adus la pronuntare. Hotararea trebuie redactata in cel mult 24 de ore.

Termenul de apel si cel de recurs impotriva hotararii instantei este de 3 zile de la pronuntare. Dosarul cauzei se inainteaza instantei de apel sau, dupa caz, instantei de recurs in urmatoarele 24 de ore de la declararea apelului sau recursului. Judecarea in apel si in recurs se face de urgenta.

.Cazurile cand nu se aplica procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante.

Nu se aplica procedura speciala conform art. 479 alin.1 C.p.p. infractiunilor:

a .- flagrante savarsite de minori (se desfasoara dupa o procedura aparte, dar tot speciala);

b .- pentru care plangerea persoanei vatamate trebuie supusa procedurii prealabile de impaciuire la organele judiciare (280 alin. 3 C.p.p.).

Procedura de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante se va aplica numai in cazul infractiunilor pentru care persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmarire penala.

In acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire penala daca intelege sa faca plangere in termenul mai sus aratat.

c .- flagrante prevazute la art. 2 si 3 din Decretul 203/1974. Astfel, potrivit art.10 din acest decret, dispozitiile speciale din Codul de procedura penala privind urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante nu se aplica faptelor penale care in conformitate cu art. 2 si 3 intra in competenta de judecata a instantelor maritime si fluviale din Constanta si Galati..

Dispozitii speciale

In caz de concurs de infractiuni, cand numai unele din infractiunile concurente pot fi urmarite si judecate potrivit procedurii speciale, se va face disjungerea lor conform prevederilor art. 478 alin. 1 C.p.p. si art. 33, 34 lit. a si art. 38 C.p.p., urmarirea si judecarea facandu-se separat.

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca procedura speciala se aplica numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori, iar disjungerea nu este posibila, urmarirea si judecata se fac potrivit procedurii obisnuite4.

Intocmirea procesului verbal de predare persoane si bunuri in cazul constatarii infractiunii flagrante.

Potrivit art. 12 din L. nr. 155/ 2010 privind POLITIA LOCALA.

In cazul infractiunilor flagrante, personalul politiei locale procedeaza astfel:

imobilizeaza faptuitorul;

ia masuri pentru conservarea locului faptei;

identifica martorii oculari;

sesizeaza imediat organele competente;

preda faptuitorul pe baza de proces-verbal in vederea continuarii cercetarilor.  

Activitatea susmentionata presupune din partea politistului local o maxima operativitate, mobilitate si receptivitate precum si o inalta conduita profesionala.

Imobilizarea faptuitorului se va face potrivit regulilor tactice aplicandu-se gradual masurile legale coercitive.

Conservarea locului faptei, fixarea mijloacelor materiale de proba, ridicarea obiectelor sau inscrisurilor care au legatura cu cauza, au o insemnatate importanta in activitatea ce urmeaza sa o desfasoare organele judiciare competente in instrumentarea infractiunii flagrante.

In ceea ce priveste identificarea martorilor oculari trebuie retinut aspectul ca potrivit Codului de Procedura Penala martorul este „persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal”. Activitatea de identificare a martorilor oculari trebuie sa inceapa cu stabilirea persoanelor prezente la locul descoperirii faptei, a celor care au urmarit faptuitorul dupa savarsirea faptei penale, respectiv a celor care au participat sau au surprins faptuitorul la locul savarsirii faptei penale. Poate fi folosit ca martor si persoana vatamata daca nu participa in proces cu aceasta calitate, sau nu se constituie parte civila in procesul penal. Sesizarea organului competent trebuie facuta in timpul cel mai scurt pentru asigurarea operativitatii actiunii intreprinse la descoperirea infractiunii flagrante.

In ceea ce priveste intocmirea procesului verbal de predare-primire a faptuitorului, a mijloacelor materiale de proba descoperite la locul savarsirii infractiunii flagrante, a activitatii operative desfasurate precum si a masurilor luate, legiuitorul nu a stabilit conditii de forma si fond. Din practica operativa insa, procesul verbal, pe baza caruia se preda faptuitorul organului judiciar competent in vederea continuarii cercetarilor, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

a)      Gradul profesional, numele, prenumele si calitatea persoanelor care il incheie, respectiv a politistului local care preda si al organului judiciar care primeste;

b)      Locul unde este incheiat;

c)       Data la care s-a incheiat procesul verbal;

d)      Ora la care a inceput si s-a sfarsit activitatea consemnata in procesul verbal;

e)      Numele, prenumele, codul numeric personal si adresa persoanelor care au fost prezente la descoperirea si prinderea faptuitorului(lor) cu mentionarea calitatii acestora;

f)       Descrierea imprejurarilor descoperirii si prinderii faptuitorului (faptuitorilor), a mijloacelor materiale de proba, precum si a masurilor luate;

g)      Numele, prenumele, codul numeric personal, adresa persoanelor la care se refera procesul verbal, obiectiile si explicatiile acestora;

h)      Mentionarea predarii persoanelor in cauza a probelor si masurilor luate privitor la conservarea locului faptei, precum si semnaturile de predare-primire.

Procesul verbal se intocmeste in dublu exemplar, din care un exemplar ramane pentru evidenta operativa a unitatii politiei locale.

SPETA nr. 1 (infractiunea flagranta)

La data de ____________________ echipajul politiei locale din _____ _______ ______ _______ format din:

a fost anuntat telefonic de patronul restaurantului „Orizont” din _____ _______ ______ ______________

ca doi indivizi aflati in stare avansata de ebrietate au provocat scandal in local, lovind un tanar de aproximativ 25 ani si distrugand bunuri materiale ale localului.

Ajuns la fata locului, echipajul politiei locale a actionat pentru:

imobilizarea prin incatusare a celor doi faptuitori si ridicarea de la acestia a obiectelor contondente folosite;

delimitarea perimetrului cu bunurile distruse (3 mese, 2 scaune, vitrina frigorifica, 10 buc. vesela);

identificarea a 3 martori oculari prezenti in local;

identificarea persoanei vatamate si anuntarea ambulantei pentru acordarea asistentei medicale;

identificarea agresorilor cu ajutorul documentelor de identitate gasite asupra lor;

anuntarea echipajului politiei judiciare pentru predarea faptuitorului si mijloacelor materiale de proba.

Se cere:

intocmirea procesului verbal de predare persoane si bunuri la constatarea infractiunii flagrante.

SPETA nr. 2 (infractiunea flagranta)

In noaptea de _____ _______ ______ _______ ora ________ echipajul poitiei locale din _______ __________ ______ ____ __ format din:

Aflat in misiunea de mentinerea ordinei si sigurantei publice in zona de _____ _______ ______ ______ a descoperit doua persoane de sex barbatesc care incercau cu unelte specifice sa intre prin spatiul de aerisire al cladirii magazinului alimentar din str. Rapsodiei nr. 60. La aparitia echipajului politiei locale acestia au incercat sa fuga, dar dupa somatia prin voce si apoi a focului de arma s-au supus somatiei fiind apoi imobilizati. S-a luat masura conservarii locului faptei prin delimitarea perimetrului si sau mentinut mijloacele folosite la locul intrebuintarii lor (2 bare de metal, 1 cleste pentru taiat metal).

Cu ajutorul actelor de identitate gasite asupra celor doi faptuitori s-a stabilit identitatea si principalele date personale.

Prin statia radio a fost anuntata echipa de interventie a politiei municipiului __________ care s-a prezentat la locul descoperirii infractiunii flagrante a faptei penale.

Se cere:

Intocmirea procesului-verbal de predare persoane si bunuri la constatarea infractiunii flagrante.

Proces-verbal de predare a faptuitorului si obiectelor descoperite la infractiunea flagranta

P R O C E S – V E R B A L

(model orientativ)

Gradul profesional ______________, numele si prenumele _______________, din _________________.

Locul unde este incheiat (localitatea, judetul) _____ _______ ______ __________.

Anul _________ luna _______ ziua ____________ (la care sa incheiat procesul-verbal).

Activitatea consemnata in prezentul proces-verbal a inceput la data de _____________ ora ____ si s-a incheiat la data de _______________ ora _____.

La incheierea prezentului proces-verbal au fost prezente urmatoarele persoane (cand exista):

a)      Numele si prenumele, codul numeric personal, adresa in calitate de ___________

b)      Numele si prenumele, codul numeric personal, adresa in calitate de ___________

La data de ______________ in urma sesizarii din oficiu (plangere, denunt) am actionat si prins 

(descoperit) in locul ________________ una (mai multe) persoane care (descrie actiunea). In urma somatiei prin voce/ foc arma, am prins si incatusat persoana(ele) in cauza. Apoi am procedat la conservarea urmelor (indiciilor) de la locul faptei prin delimitarea perimetrului situat in _________________.

Am stabilit si identificat persoanele prezente la fata locului (care au actionat pentru prinderea faptuitorului, persoanei vatamate, etc.). Ulterior am luat legatura telefonic/ prin statie cu organele politiei judiciare (de jandarmi, etc.) pentru a le solicita sa se prezinte la fata locului.

La locul faptei au fost gasite urmatoarele materiale de proba  _____ _______ ______ ____________.

Persoanele prinse/ descoperite se numesc:

a)      Numele, prenumele, cod numeric personal, adresa, care are obiectii, mentiuni privitor la fapta savarsita.

Persoanele in cauza si mijloacele materiale de proba descoperite la locul savarsirii faptei au fost predate organului de poilitie (jandarmului) _______________ (grad, nume si prenume).

Prezentul proces-verbal a fost incheiat in dublu exemplar. Exemplarul nr.2 a fost inmanat organului judiciar care a primit pe faptuitor si mijloacele materiale de proba.

Am predat Am primit

___________________

Baza legala C.Pr.Penala (L.135/2010) art 199

A. ACTE NORMATIVE:

- Constitutia Romaniei din 1991, revizuita prin Legea nr. 429/ 2003, publicata in M.O. nr. 758 din 29.10.2003;

- Legea politiei locale nr. 155 din 12 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 488 din 15 iulie 2010

- Codul de procedura penala al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Codul penal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordinul M.A.I. nr. 216/10.09.2009 privind cercetarea penala a personalului din structurile Ministerului Administratiei si Internelor;

- Ordonanta de urgenta nr. 30/25.04.2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare;

- Hotararea Guvernului nr. 760/14.05.2004 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 682/2002 privind protectia martorilor;

- Legea nr.161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordinul M.A.I. nr. 617/2003 privind desemnarea organelor de cercetare penala ale politiei judiciare;

- Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor;

- Ordonanta nr. 2/21.01.2000, privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 116/1998 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane;

- Legea nr. 51/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru organizarea si functionarea profesiei de avocat si statutul profesiei de avocat din 17 octombrie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea S.R.I., cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;

Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU la 10 decembrie 1948;

- Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/18 mai 1994 si Protocoalele aditionale nr. 1, 4, 6, 7, 9 si 10 din 20 iunie 1994.

- Codul de conduita pentru persoanele raspunzatoare de aplicarea legii, adoptat de O.N.U. la 17 decembrie 1979.

B. DOCTRINA:

- Revista “Dreptul“ - Colectie 2007-2010.

- Revista de 'Drept penal' Colectie 2007 - 2010;

- V. Berchesan - Cercetarea penala, Edit. si Tipografia ICAR, Bucuresti 2004;

- Jenica Dragan, Oancea Ioan si Niculae Gheorghe - Indrumar practic juridic in probleme de tehnica si tactica criminalistica, Edit. M.A.I., Bucuresti, 2004;

- V. Berchesan - Metodologia investigarii infractiunilor, Edit. Paralela 45, Pitesti 2000;

- Ion Neagu - Tratat de procedura penala, Edit. “PRO“, Bucuresti 1997;

- Emilian Stancu - Criminalistica - Edit. Actami, Bucuresti 1995, vol. I si II;

- Ion Neagu - Drept procesual penal, Edit. “Artprint“, Bucuresti 1994, vol. I si II;

- Academia de Politie - Probele si mijloacele de proba Bucuresti, 1994;

- N. Volonciu - Tratat de procedura penala, Edit. “Paideia“, Bucuresti 1993 vol. I si II;

- I. Tarnoviceanu si V. Dongoroz - Tratat de drept si procedura penala, ed. a II-a, vol. IV, Bucuresti 1978;

- N. Volonciu - Drept procesual penal, Edit. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972;

Vintila Dongoroz si col. - Explicatii teoretice si practice ale Codului de procedura penala, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti 1970, vol. I si II;