Psihologie
Crezuri (Convingeri) - crezurile si rezonanta NLPCrezuri (Convingeri) Continut: Definirea si intelegerea crezurilor Crezurile Rezonantei NLP Cum apar crezurile? Claritate in relatii: Cele 5 roluri Exercitii: Modificarea si deschiderea crezurilor Frumusetea apare in ochii privitorului. Defintie Crezurile sunt convingerile dupa care traim. Crezurile conecteaza sentimente intense absolute cu semnificatii ale lucrurilor, evenimentelor, ideilor, samd. ce pot fi atestate cu ajutorul exeprientelor din trecut. Ele determina regulile (cauza-efect) asupra felului in care ne traim valorile si dau felul in care ne intelegem rolurile de ex. ca barbat/femeie, tata/mama. Crezurile sunt reprezentari interioare care determina in realitatea noastra daca ceva este "adevarat", "original", "drept" sau "bun". Un crez este un sentiment absolut de certitudine asupra semnificatiei a ceva ce este atestat prin experientele din trecut. Crezurile stabilesc ce semnificatie acordam lucrurilor si experientelor. Crezurile ne pot face sa fim vii si plini de putere - sau pot sa ne limiteze si sa ne imbolnaveasca. Crezurile sunt programe "intiparite" ce merg la sistemul nervos ca si comenzi directe. Ele pot fi reintiparite daca ni le asumam. Imagine (pag. 235): "Pentru mine viata este mereu palpitanta si plina de surprize." Gregory Bateson a observat mult timp, in amanunt, un copac, a inchis apoi ochii, a observat acelasi copac cu ochii interiori si s-a intrebat care din ei este cel adevarat. Carlos Castaneda scrie: Tot ce ne inconjoara este atat de multilateral, atat de profund ca nu ne va reusi niciodata sa cuprindem tot si sa percepem toate detaliile. De aceea decidem continuu, constient sau inconstient ce percepem si ce ignoram. Valorile determina in linii mari directia vietii noastre si personalitatea noastra. Crezurile determina ce facem si cum facem pentru a corespunde valorilor noastre. Valorile si crezurile sunt cei doi factori ce stabilesc identitatea si indentificarea noastra. Crezurile sunt reguli care stabilesc cum ne traim valorile. Ele sunt construite dupa principiul cauza-efect: Imagine (pag. 236): Cauza Efect Semnificatie Exemple: "Cand imi aduci flori stiu ca ma placi", "Cand ai grija de casa si de copii te iubesc." Crezurile stabilesc felul in care ne judecam viata si in care ne traim imaginile de rol: Imaginile de rol incep cu "X este/ sunt ", de ex.: "Oamenii sunt ", "O femeie este ", "Barbatii sunt " (vezi mai jos 5 roluri). Imagine (pag. 237): Cauza = Efect Semnificatie Alte definitii ale crezurilor Crezurile sunt ancore resp. ascocieri cu experiente din trecut. Ele ne dicteaza comportamentul. Crezurile sunt convingeri interioare, credinte interioare ce dau reguli privind semnificatia rolului de babat/femeie, tata/mama si pentru toate profesiile. Crezurile stabilesc realitatea noastra interioara ceea ce percepem ca fiind adevarat, original, drept sau bine. Crezurile sunt responsabile pentru starile noastre interioare. Norman Cousins despre Arthur Rubinstein: Respira greu cu emfisemul sau, arta batran si imobil, isi misca degetele spre pian si brusc se misca si canta asa cum numai un barbat sanatos si puternic o poate face. Degetele se intind incet si spatele sau se indreapta. Isi schimba starea si canta Beethoven fara artrita. Cand pleaca de langa pian pare mai mare si merge la o plimbare pe malul marii. Crezurile sunt principii ce ne conduc, sunt credinte, pasiuni si convingeri ce ne dau sens si directie in viata. Se poate spune ca crezurile sunt doctrine. Ele sunt filtre prestabilite ce fac afirmatii despre lume si dicteaza ce percepem ca "adevarat" sau "fals". Cand credem congruent si puternic ceva, aceasta este un ordin direct catre creier sa se gandeasca exact in aceasta directie si sa dea o semnificatie celor ce se intampla in jur. Crezurile ne deschid usile catre abilitatile noastre, puterea noastra, relatiile noastre, succesul nostru si pentru puterea noastra de a ne trai zilnic valorile. Cand credem ca ceva este adevarat ne vom comporta imediat "de parca" are sens si este adevarat. Crezurile pot fi cel mai puternic motor din viata noastra pentru a modela ceea ce ne dorim si pentru a ne trai drumul conform abilitatilor noastre. Crezurile limitatoare ne pot frana si opri mereu astfel incat ne boicotam singuri succesele. Valorile si crezurile sunt cele mai mari forte ce ne misca in directia data. Istoria umanitatii este si istoria crezurilor. Acei oameni ce au schimbat lumea ca Isus, Mohamend, Columb, Martin Luther King, Einstein sunt persoane care ne-au schimbat crezurile. Daca vrem cu adevarat sa ne scoatem la iveala toate abilitatile si posibilitatile si sa ne orientam dupa modele trebuie sa incepem cu crezurile acestora si mai intai sa le preluam - pentru ca au cea mai mare putere in viata "modelului" nostru si in viata noastra. Nu realitatea ne influenteaza pe noi - ci crezurile noastre. Creierul face ce i se spune. Multe experimente uimitoare au fost facute sub hipnoza si confima aceasta presupozitie, astfel cineva a fost atins in transa profunda cu gheata dar i s-a spus ca este fier incins. Imadiat s-a format pe piele o basica de arsura. Dependentii de droguri si trait in transa de trei ori pe zi injectiile si in acest timp, cat de ciudat ar parea pentru noi, nu au avut sindromul de sevraj.
In acelasi fel poate fi inteles si efectul Placebo. "Magia" medicamentelor si drogurilor are loc si in capul oamenilor. Efectul medicamentelor este date de "creierul" utilizatorului sau de medicament? Crezurile ne pot tine plini de viata sau pot sa ne oboseasca. Daca credem in bucuria de viata si in succes (crezuri) vom atinge aceste stari, daca nu credem in ele, le vom astepta si ne vom simti fara speranta. Daca ne spunem ca putem ceva (sau ca nu putem ceva) se va intampla si va fi exact asa cum "planificam" - indiferent daca aceasta planificare este constienta sau nu. Crezurile au efectul unui filtru. Ele determina ce percepem intr-un moment si ce nu observam, ce cernem (vezi si Cap. 5.1. Atentia). Pentru partenerii de discutie propriile noastre filtre arata ca niste masti. Crezurile pot fi recunoscute din pozitia corpului si de pe fata noastra chiar si daca credem ca le putem ascunde bine. Cu ce masca va prezentati in fata persoanelor cunoscute? (Vezi exercitiul de mai jos). Crezurile si rezonanta NLP Care crezuri sunt utile si ne ajuta si care ne impiedica sa fim in rezonanta? Noi ne alegem crezurile. Ele nu sunt date sau mostenite. Ele sunt semnificatii dobandite, programate despre ceea ce este adevarat in lume si ce nu este adevarat. Ele ne spun cum trebuie sa ne purtam si sa ne comportam intr-o cultura, societate si comunitate data. Putem sa modificam aceste reguli prescrise daca vrem si daca avem sentimentul sa anumite regului sunt prea inguste si ne blocheaza abilitatile. Crezurile ne spun ce este posibil si ce este imposibil. Gandurile (crezurile) creaza in corp procese chimice (Bernie Siegel). Gandurile suparatoare ne tensioneaza corpul si modifica procesele chimice sau biologice in alte directii decat gandurile vesele, pline de iubire ce relaxeaza corpul si il fac sa se simta viu. Presupozitii si rezonanta NLP Avem in noi tot ceea ce ne trebuie. Fiecare comportament ascunde pentru persoana respectiva o intentie pozitiva. Fiecare face cel mai bun lucru pe care poate sa il faca in acest moment. Renuntam la un comportament sau la un sentiment abia atunci cand am gasit cva mai bun. Mereu exista cel putin trei optiuni. Avem la dispozitie toate canalele senzoriale, putem sa modelam liber si avem posibilitatea de a ne trai valorile. Luam continuu (constient sau inconstient) decizii despre ce percepem intr-un moment si ce nu. Harta interioara nu este realitatea. Fiecare are ordinea sa interioara (harta). Reactionam si ne comportam conform cu viziunile noastre interioare privind semnificatia pe care o dam lucrurilor si evenimentelor din jurul nostru (Cap. 6.2. Crezuri). Un proces (comunicare), care are loc in interiorul unei persoane intre oameni si mediul lor este un proces sistemic. Corpurile noastre, societatea noastra si universul nostru sunt un sistem ecologic cu multe subsisteme care se influenteaza reciproc. (Cap. 3.2. si Cap. 4.2.). Intr-un sistem nu toate interactiunile au loc pe acelasi plan. Ce este pozitiv pe un plan poate fi negativ pe un altul. Este foarte important ca un comportament sa fie separat de 'persoana' (sine) si sa fie gasita intentia si functia pozitiva care este responsabila pentru comportament. Exemplu: Un copil se poate comporta imosibil si sa sparga lucruri. Comportamentul sau este imposibil dar ca persoana copilul este important si foarte in regula. Alte crezuri legate de reonanta NLP ce in urma chestionarii si interviurilor luate oamenilor de succes par a fi responsabile pentru calitatea vietii sunt: Critica este feedback. Nu exista greseli - numai rezultate. Cei mai multi dintre noi se tem de greseli. Toti putem sa ne amintim ca am vrut ceva anume si am obtinut ceva cu totul diferit. Multi au picat un examen sau au avut o prietenie care a fost frustranta si nu a functionat. Oamenii care se tem de greseli isi fac imagini interioare despre tot ceea ce ar putea sa nu functioneze si ce ii opreste sa inceapa acel lucru pe care isi doresc sa il faca. Din fiecare experienta putem sa invatam. Edison a incercat sa faca becul sa lumineze in mai mult de 2000 de experimente fara succes. Totusi nu a avut sentimentul esecului ci a luat experienta ca feedback si a pe un castig de informatie. Un astfel de crez ajuta sa acceptam fiecare situatie ca posibilitate de invatare sa gasim mereu noi posibilitati in experiente si sa le probam. Daca incercam ceva si nu ne reuseste asa cum ne imaginam si incercam din nou cu acelasi rezultat negativ atunci credem ca este imposibil si ca nu poate sa functioneze. Oamenii de succes incearca ceva si daca nu functioneaza incearca altceva si cand nu functioneaza nici asta incearca din nou altceva pana cand ating obiectivul dorit sau pana cand intr-un final renunta pentru a-si stabili un nou obiectiv. Credem ca atunci cand un comportament nu este in ordine, noi ca persoane nu suntem in ordine si incepem sa ne simtim fara valoare (Cap. 3.1. si 5.1.). Putem usor sa ne imaginam cat de des se intampla ceva asemanator la scoala si cum sunt construite conceptele de sine negative prin esecuri repetate astfel incat la un moment dat nu mai separam comportamentul de persoana: "Sunt un matematician prost" sau "Nu sunt facut(a) pentru desen." Indiferent daca suntem tata, mama, profesor, student sau om de afaceri - vom avea mai multe sanse sa ne atingem scopurile daca ne observam exact rezultatele si le ajustam conform scopurilor si viziunilor noastre. Prin atentia fata de "greselile" sau "rezultatele" noastre ne influentam gandirea, sentimentele, actiunile si starea noastra interioara. Teama fata de esec este deseori un motiv care nu ne lasa sa simtim si sa cream asumandu-ne raspunderea personala. Problemele fizice si psihice sunt create de conflictele interioare si nu de cele exterioare. Lucrurile si evenimentele in sine nu au o semnificatie. Ele o primesc abia prin interpretarea si evaluarile noastre. Tot ceea ce are loc in exterior este interpretat si tradus in interior. Cineva poate de exemplu sa perceapa o anumita privire ca foarte neplacuta si autoritara iar pentru altcineva aceeasi privire poate sa insemne protectie si iubire - daca ne gandim numai la ancorele din trecut. Putem percepe intr-o zi soarele prea fierbinte, atunci cand vrem sa lucram ceva si probabil ca foarte placut cand avem timp liber si vrem sa ne odihnim (in functie de context). Gandurile negative activeaza in corp alte procese chimice decat cele pozitive. Gandurile negative imbolnavesc - cele pozitive insanatosesc. Gandurile pozitive duc spre liniste si pace interioara - gandurile negative cauzeaza stres si tensiuni. Prin pacea interioara radiem in jurul nostru o atmosfera de pace, bucurie si voiosie (vezi Valori in acelasi capitol). A fi liber inseamna a observa situatii din diverse perspective si a se simti responsabil pentru propria sanatate, propriile sentimente si actiuni (Cap. 5.1.). A fi liber inseamna a declara si a fi independent de posesii si proprietati. Noi administram bunurile materiale si le dam mai departe generatiei urmatoare. Niciodata nu putem sa posedam ceva cu adevarat. Aceasta este valabil atat pentru bunurile materiale cat si pentru persoane. Ne luam angajamentul sa avem grija de anumite persoane si anumite bunuri si ne acordam libertatea de a nu trebui sa avem nimic. Oamenii de succes le acorda deseori recunostiinta partenerilor, prietenilor si activitatilor lor. Deseori acestea nu sunt cei mai buni, cei mai putenici sau cei mai atractivi dar sunt cei cu cea mai intensa dedicare fata de o sarcina si sunt multumiti cu cele mai bune rezultate ale lor. (Cap. 6.3. Meta-programe) Tot ce este clar ofera orientare si face posibil sa luarea cu responzabilitate a deciziilor libere. Neclaritatile dau nastere la fantezii (de obicei negative), durere si rani. Daca o forta de conducere (si parintii sau profesorii) de ex. nu isi preia clar responsabilitatea si nu aseaza un cadru protector toti cei implicati vor dezvolta propriile fantezii despre sarcinile si domeniile lor. Daca apoi se reuneste intregul grup de lucru, nu se mai vorbeste decat de propriile fantezii care insa nu sunt expuse direct si astfel nu sunt cunoscute si celorlalti. In afara se pastreaza aparenta ca forta de conducere poarta responsabilitatea. Parintii, profesorii si fortele de conducere aseaza un cadru de protectie (valori, sursa de putere) in cadrul careia copii si colegii de servici pot sa se dezvolte si sa actioneze liber. Cand parintilor le merge bine, copii pot sa se dezvolte sa rada, sa se joace si sa se certe liber. Daca de exemplu parintii se cearta in mod distructiv, daca nu gasesc posibilitati de a-si trai valorile si nu au rezolvari pentru ei insisi, copii se tem deoarece de parinti depinde insasi existenta lor. Copii fac atunci ceva ce ii supara pe parinti (ei cunosc "butoanele" parintilor), determinandu-i pe parinti sa vorbeasca unul cu altul despre copii uitand cel putin pentru o vreme de cearta dintre ei. Daca profesorii si fortele de conducere nu aseaza un cadru de protectie si nu vad posibilitati de a-si trai valorile le merge asemanator parintilor. De aceasta apartin si alte valori ca "Invatatul face placere", "Este o onoare sa poti conduce si educa un copil, un elev un coleg de servici" si "profesorii si elevii cresc si invata impreuna si isi fac reciproc daruri". Tot ce se intampla are un sens. Fiecare este el insusi responsabil pentru propriile actiuni si pentru rezultatele lor. Indiferent cat de dificila este o situatie sau cat de dura este critica, ea are un sens pentru persoana vizata si o ajuta sa invete si sa creasca - este un "test" relativ la cat de bine stim sa ne administram resursele. "Nimeni nu este supus unor teste mai grele decat este capabil sa treaca." Putem accepta sau refuza aceste provocari. Prin acest crez totul este posibil si nimic nu este fara speranta. Oamenii care au mai putin succes in domeniul lor par a se simti mai des victima circumstantelor si se plang de multitudinea de limitarile existente, de cine si cum ii opreste si de faptul ca nu pot face diverse lucruri din aceasta cauza. Ei nu simt ca ar detine controlul ci se simt controlati de altii - de ex. de parinti, partener, copii sau institutii. Ei cred si sunt convinsi ca nu pot participa la modelarea lumii. Dar: "Orice se intampla contine aportul nostru." Juristul austriac de drept constitutional prof. Wilburg spunea la cursurile sale: "Cine in statul nostru se simte limitat de legi este singur vinovat. Intre legi este suficient spatiu de miscare pentru propriile actiuni." Dar daca ne uitam numai spre legi ca sistem de reguli ne simtim limitati de ele. Daca insa privim spre spatiile de miscare putem sa ne simtim liberi si avem multe posibilitati. La aceasta se adauga crezul ca fiecare poate sa isi aduca aportul in domeniul sau si ca un cadru general poate fi atat necesar cat si obligatoriu. Oamenii sunt cele mai mari resurse ale noastre. Fiecare este important, frumos, unic si are in domeiul sau abilitati deosebite, idei si viziuni. Aici se numara respectul si toleranta pentru ca fiecare munca este importanta si privita in ansamblu (Puzzle) are un sens. Oamenii care obtin rezultate bune in domeniul lor au mult respect si consideratie fata de rezultatele si abilitatile altor oameni. Ei au spirit de echipa si de colectivitate iar eforturile lor se indreapta catre o atmosfera de munca placuta. Firmele de succes respecta fiecare angajat din firma si munca acestuia. Succesul vine aici dintr-o filozofie orientata spre oameni (valori, crezuri). Si in firmele de tehnologie ultramoderna comunicarea si conducerea oamenilor este aparent decisiva pentru obtinerea succesului. Munca poate sa faca placere. Provocarea face placere. A se juca in seamna a fi curios. Mark Twain spune ca secretul succesului este sa faci din munca o vacanta. ("Making your vocation to your vacation.") Oamenii de succes sunt in stare de rezonanta, isi traiesc valorile si potentialul (dorinta inimii). Ei isi iubesc munca sunt provocati de ea, entuziasmati si au sentimentul ca profesia le imbogateste viata. Pentru ei munca este exact ceea ce pentru majoritatea dintre noi este jocul - munca lor este pentru ei un joc. Totusi pun pret pe viata lor privata sau pe activitatile sportive si pe viata in cuplu sau familie (balans). Ei descopera lucruri noi, isi imbogatesc continuu cunostiintele si se dezvolta in noi directii. Apare aici pericolul ca munca sa devina o obsesie. Ii distreaza si le face suficienta placere dar par a fi atins punctul pe care nu il mai pot modifica si nu au alternativa si libertate de actiune. Ceea ce pare a le lipsi acestor "Workaholici" este (dupa cunostiintele noastre) o intensitate comparabila in viata lor privata si posibilitatea de a trai aceasta calitate acasa cu familia, partenerul si prietenii. Cum sunt intiparite crezurile? Intiparirea se defineste dupa cum urmeaza: In conditii partial nedeterminate, mai degraba "intamplatoare"din viata noastra luam decizii privind semnificatia pe care o poarta anumite lucruri pentru noi pe termen lung. Aceste semnificatii le mentinem nedisputate in viata, le generalizam si le acceptam ca fiind date, adevarate, reale si din acest motiv nu le mai chestionam. Sunt conectate si asociate in minte situatii exterioare cu semnificatii. Prin mediul (societate, cultura, familie) in care traim apar metafore (valori, crezuri) care ne determina viata. Exemple: Generatiile de beneficiari ai ajutorului social din tarile industrializate arata copiilor ca nu exista alte surse de venit. Cand copii cred in neajutorarea parintilor, preiau crezurile acestora ca viata trebuie sa fie asa si ca nu au alternative sau drepturi. Copii care cresc in alte conditii de viata cred ca pot obtine orice isi doresc, pentru ei multe lucruri sunt posibile si pot fi facute. Ei accepta limitarile temporare si pot trai cu ele. Cand copii se joaca de-a "tata, mama si copilul" si exerseaza comportamentul copilului, se vor comporta asemanator cu parintii lor. Nu pentru ca au fost nascuti cu acest comportament sau aceste imagini de rol ci pentru ca au invatat copiind de la parinti felul in care se comporta tatii si mamele, femeile si barbatii si felul in care se comporta unii cu altii. Crezurile se nasc in situatii percepute intens. Exemple: O femeie de succes caree traieste in Elvetia, o persoana de culoare si care in alte contexte de viata ar fi avut suficiente motive sa se simta izolata, copil fiind a fost tinuta in brate de tatal ei si l-a auzit spunand mereu: "Adu-ti aminte de un lucru in viata: Poti sa incerci orice vrei - va exista mereu cineva care te va ajuta cu placere." Exact asa experimenteaza ea "elvetienii", un popor de oameni prietenosi care sunt mereu pregatiti sa ajute, impreuna cu care ii place sa se intalneasca in viata profesionala si privata si intre care are propriul ei loc. prin cunostiinte: Intre timp stim ca Pamantul este rotund si credem ca este asa. Ceea ce stim si cateodata - in special - ceea ce nu stim ne influenteaza crezurile iar noi ne comportam in consecinta. O cunoastere slaba sau una vasta fac o mare diferenta. Cu cat invatam mai mult cu atat mai repede se pot forma noi crezuri si posibilitati ce duc spre curiozitate si toleranta crescuta fata de straini si nou veniti. din rezultatele pe care le-am obtinut in trecut. Succesele obtinute in trecut ne dau credinta ca putem face aceasta din nou oricand. Daca dimpotriva am incercat des ceva si nu am reusit, credem ca nu o putem face. stabilind obiective clare. Ca-si-cand inseamna ca ne purtam ca si cand 'am fi atins deja obiectivul'. Suntem complet asociati cu obiectivul, simtind tot, ca si cand am fi 'cu totul aici in viitor" facand astfel corpul sa creada ca este posibil si poate fi realizat. Pentru sportivii de performanta si actori acesta este un proces natural de invatare. Sportivii de performata trec mental prin toate detaliile probei mereu si mereu cat mai exact inainte de a intra in competitie. Actorii invata sa intre mental in rolurile date. Legat de aceasta va prezentam o presupozitie a lui Feldenkrais: Corpul nu stie daca facem ceva cu adevarat sau daca doar ne imaginam. Pentru a intelege mai bine puteti incerca urmatoarele: Stand in picioare cu mana dreapta intinsa in fata, aduceti-o cat de mult puteti in spate in timp ce picioarele dumneavoastra raman pe podea. Retineti un punct din jurul dumneavoastra pana la care ati miscat mana. Acum aduceti din nou mana in fata, tineti-o intinsa si aduceti mana mental de 10 ori mai mult spre spate decat ati reusit inainte. Dupa acest exercitiu mental aduceti din nou real mana cat puteti de mult spre spate. Cat de departe ajungeti acum? Probabil o buna bucata mai departe.
|