CERCETARE - IMPLICATII SI CONSECINTE PSIHOSOCIALE ALE IMBATRANIRI

In capitolele anterioare am incercat sa surprind anumite aspecte psihologice caracteristice varstei a III-a, insistand in mod special pe implicatiile si consecintele psihosociale ale imbatranirii

Pe masura inaintarii in varsta , a restrangerii mobilitatii , locuinta devine singurul univers al persoanei varstnice . Tot ce este legat de mediul sau locuibil , cadrul intim , obiectele , membrii familiei ii ofera un sentiment de siguranta , de liniste ; tot ce se afla in afara acestui mediu il nelinisteste , ii strecoara indoieli si teama .

In cadrul cercetarii de fata am vizat in mod special o anumita categorie de varstnici si anume, cei care ajung la un anumit grad de dependenta, dorind sa subliniez importanta mentinerii lor in familie prin oferirea ingrijirii la domiciliu .

1. Obiectivele cercetarii

1.1 Obiective generale

- investigarea nivelului de depresie la persoanele varstnice dependente , care necesita                     ingrijire oferita fie la domiciliu , fie in institutiile specializate de asistenta sociala.

1.2. Obiective specifice

- identificarea diferentelor care exista intre nivelul de depresie la persoanele varstnice

care beneficiaza de ingrijire la domiciliu si persoanele varstnice care sunt institutionalizate .

- compararea nivelului depresiei in functie de mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine

2. Ipotezele cercetarii

2.1. Ipoteza generala

- cercetarea porneste de la presupunerea ca gradul de depresie la persoanele institutionalizate este mai mare decat gradul de depresie al persoanele care primesc ingrijire la domiciliu .

2.2. Ipoteze specifice

- se presupune ca gradul depresiei este mai mare la persoanele institutionalizate fata de gradul depresiei al persoanelor varstnice care primesc ingrijire la domiciliu .

- se presupune ca nivelul si frecventa depresiei, la varstnicii care au ajuns la un anumit grad de dependenta sociala , difera in functie de mentinerea sau intreruperea legaturii cu familia de origine .

3. Variabilele cercetarii

In cazul prezentei cercetari, exista doua variabile independente, ingrijirea (la domiciliu- in institutii) si mentinerea sau intreruperea legaturii cu familia de origine si o variabila dependenta - nivelul de depresie (ridicat, mediu, scazut).

Descrierea lotului cercetat

Pentru cercetare am selectionat un lot de 60 subiecti (persoane varstnice cu domiciliul in judetul Mures), lotul a fost extras din esantionul initial format din 155 de subiecti (mentionez ca sunt angajata a Centrului Social Comunitar pentru persoane varstnice Tarnaveni). Construirea lotului cercetarii l-am realizat uzand de urmatoarea metodologie : interviuri initiale cu cei 155 de pensionari, in care am vizat urmatorii indicatori : serviciile de ingrijire sunt primite la domiciliu sau in institutii specializate. Utilizand acesti indicatori am continuat la construirea lotului de 60 subiecti , astfel incat, distributia acestora pe categorii interesate de cercetare, sa fie perfecta. Lotul este alcatuit din doua esantioane independente. Compozitia este aleatorie la nivelul fiecarui esantion, in functie de disponibilitatea fiecarui subiect de a coopera, dar alegerea esantioanelor ca atare este sistematica. Astfel, fiecare esantion cuprinde un numar de 30 subiecti, avand varstele cuprinse intre 65 si 85 de ani, dintre care 15 varstnici mentin legatura cu familia de origine , iar 15 subiecti nu mentin legatura cu familia de origine .

Fig.1 Distributia loturilor de pensionari

Legenda: 1 - ingrijiti la domiciliu

2 - internati in institutii specializate de ingrijire

In figura 1 putem observa ca cele doua loturi de subiecti sunt impartite in mod egal.

Astfel 50% dintre persoane primesc ingrijire la domiciliu pe cand restul de 50% sunt internati in caminul de batrani .

Prin urmare, criteriile pe care le-am avut in vedere pentru alegerea subiectilor sunt:

- varsta;

- mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine;

- ingrijirea la domiciliu / internarea in institutii specializate de ingrijire

Astfel am selectionat un esantion de subiecti care raman la domiciliu pentru a primi ajutorul necesar in vederea desfasurarii activitatilor de zi cu zi , format din 30 de persoane varstnice dependente, distribuiti in 15 varstnici care mentin legatura cu familia de origine si 15 varstnici care nu mentin legatura cu familia de origine . Aceste persoane beneficiaza de serviciile Centrului Social Comunitar pentru persoane varstnice Tarnaveni , aceste servicii fiind urmatoarele :

servicii sociale , respectiv , consiliere in legatura cu drepturile ( si eventual obligatiile )sociale ale persoanei ; companie pentru agrement si comunicare cu exteriorul ; ajutor la curatenie , cumparaturi sau menaj; activitati culturale .

servicii socio-medicale , respectiv , consiliere psihologica ; ajutor pentru realizarea igienei personale ; tratamente prescrise la medicul curant ; procurarea de medicamente ; activitati cu caracter recuperatoriu sau fortifiant ( masaj , gimnastica ) ; asigurarea comunicarii cu medicul si institutiile medicale .

servicii administrative , respectiv , mici reparatii la domiciliu ( lucrari de lacatuserie , tamplarie , electricitate , instalatii , electrocasnice ) ; servicii legate de plata utilitatilor - gaz metan , energie electrica , apa-canal ; servicii legate de plata taxelor si impozitelor .

Al doilea esantion este format tot din 30 de persoane varstnice care sunt internate

in caminul de batrani Casa Diaconala Reformata Lazareum din Targu Mures ( acestia fiind distribuiti in 15 subiecti care mentin legatura cu familia de origine si 15 subiecti care nu mentin legatura cu familia de origine) . Acestora le sunt oferite urmatoarele servicii :

cazarea persoanelor varstnice ;

asigurarea unui numar de trei mese pe zi ;

acordarea unor servicii de consiliere sociala , psihologica , familiala sau spirituala ;

includerea persoanelor varstnice in programe de recuperare sociomedicala si de resocializare ;

constientizarea importantei vietii active ca factor de mentinere a sanatatii ;

participarea beneficiarilor la viata sociala , prin activitatile de voluntariat in cadrul caminului , la activitati individuale sau de grup , distractive sau in folosul comunitatii ;

monitorizarea starii de sanatate :

Cercetarea s-a desfasurat in mod individual asociind metodei utilizate, in mod constant, convorbirea si observatia, necesitand inainte de toate o relationare de tip fata in fata" cu fiecare subiect.

Legenda:

- m1- media pe varste a persoanelor asistate la domociliu;

- m2 - media pe varste a persoanelor internate in camin ;

- m3 - media pe varste a persoanelor care mentin legatura cu familia;

- m4 - media pe varste a persoanelor care nu mentin legatura cu familia .

Instrumente utilizate in cercetare

In vederea realizarii obiectivului general, care vizeaza investigarea nivelului de depresie la persoanele varstnice dependente, am utilizat Inventarul de Depresie Beck.

Inventarul de depresie Beck (BDI) cuprinde o serie de intrebari alcatuite pentru a masura intensitatea, severitatea si profunzimea depresiei. Forma sa lunga e compusa din 21 de intrebari, fiecare fiind desemnata pentru a evalua un simptom obisnuit in randurile oamenilor cu depresie. O forma mai scurta e compusa din sapte intrebari si e destinata unei evaluari primare. Aaron T. Beck, Ward, Mendelson, Mock & Erbaugh in 1961 au fost cei ce au alcatuit BDI.

BDI este un instrument ce evalueaza atitudini si simptome caracteristice depresiei.

BDI a fost alcatuit initial pentru a detecta, evalua si monitoriza schimbarile simptomelor depresive in randul oamenilor aflati intr-o institutie de boli mintale. Mai este utilizat pentru a detecta simptome depresive in institutii de sanatate primare (cabinete). BDI ia de obicei intre 5-10 minute pentru a fi completat ca parte a unei examinari psihologice sau medicale.

BDI a fost elaborat in 1961, adaptat in 1969, si inregistrat cu drept de autor in 1979. O a doua versiune a inventarului (BDI_II) a fost elaborata pentru a reflecta revizuirile din DSM-IV TR.

Forma lunga BDI e compusa din 21 de itemi sau intrebari, fiecare cu patru variante posibile de raspuns. Fiecarui raspuns i se atribuie o cota, un scor care indica severitatea simptomului. O versiune destinata folosintei de catre medici primari (cabinete)-BDI-PC e compusa din 7 itemi, fiecare coreland cu un simptom al tulburarii depresive majore traita in ultimele doua saptamani.

Intrebarile individuale ale BDI evalueaza starea, pesimismul, sentimentul esecului, insatisfactia personala, vina, pedeapsa, repulsia fata de sine, autoacuzarea, ideile suicidale, accese de plans, iritabilitatea, izolarea sociala, imaginea corporala, dificultati in munca, insomnie, fatigabilitate, apetit, pierdere in greutate, preocupari pentru propriul corp si scaderea libidoului. Itemii 1 -13 evalueaza simptome de natura psihologica, iar itemii 14-21 evalueaza mai mult simptome fizice.

Evaluarea scalei Beck se face pe baza scorului, adica frecventa si intensitatea simptomelor, ceea ce va prezenta suma globala a celor 21 de itemi in functie de care putem delimita :

- depresia usoara (cu un scor cuprins intre 11-26);

- depresia medie ( cu un scor cuprins intre 27-42) ;

- depresia severa (cu un scor cuprins intre 43-52);

- depresie grava cu risc autolitic (cu un scor cuprins peste 53) ;

- scor sub 0,5 este echivalentul absentei fenomenologiei depresive.

BDI a fost testat pentru validitate de continut, concurenta si de construct. BDI are validitate de continut pentru ca a fost construit datorita consensului cu clinicienii despre simptomele clinice etalate de pacientii internati la psihiatrie. Testarea validitatii concurenta - cel putin 35 de studii arata ca BDI masoara aceleasi simptome ca si scala de depresie Hamilton si inventarul multifazic de personalitate Minnesota. Urmarind o serie de factori biologici, atitudini si comportamente, testele pentru validitatea de construct arata ca BDI coreleaza cu simptome medicale, stres, singuratate, anxietate, probleme de somn, idei suicidale, alcoolism si probleme de adaptare la adolescenti.

Analiza factoriala a sustinut validitatea BDI. BDI poate fi interpretat ca un sindrom (depresia) alcatuit din trei factori: atitudini negative indreptate catre sine, piedica in realizarea performantei si tulburari somatice.

BDI a fost supus testarii in vederea aflarii fidelitatii sale, urmand standardele stabilite pentru testele psihologice in 198 Consistenta interna a fost estimata cu succes (intre 73 si 92 si o medie de 86)

De mai mult de 25 de studii efectuate pe mai multe populatiii. BDI e valid si fidel, cu rezultate corespunzand in masura de 90% din cazurile clinice.

6. Demersul cercetarii

In prezenta cercetare am analizat predominant urmatoarele variabile:

- variabile independente: ingrijirea (la domiciliu - institutionalizata) si mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine ;

- variabila dependenta - nivelul de depresie (ridicat, mediu, scazut).

In realizarea propriu-zisa a cercetarii experimentale am parcurs urmatoarele etape:

- am aplicat Inventarul de Depresie Beck, in mod individual;

- am calculat scorurile obtinute de fiecare subiect;

- am realizat distributiile nivelelor de depresie pe cele doua esantioane;

- am efectuat o analiza statistica: corelatii intre variabile si comparatii intre cele doua esantioane de subiecti, in ce priveste nivelul depresiei.

PREZENTAREA SI ANALIZA                        

DATELOR

1. Prezentarea si analiza cantitativa a datelor

Pentru a verifica daca ipotezele lansate in aceasta lucrare se confirma, am recurs la prelucrarea statistica a datelor culese in urma aplicarii Inventarului de Depresie Beck.

Pentru verificarea primei ipoteze am construit doua esantioane, un esantion format din 30 de varstnici care beneficiaza de ingrijire la domiciliu (15 subiecti mentin legatura cu familia de origine si 15 subiecti nu mentin legatura cu familia de origine) si un esantion de 30 varstnici care sunt internati in caminul de batrani (15 persoane mentin legatura cu familia de origine si 15 persoane nu mai relationeaza cu familia ) .

Scorurile obtinute in urma aplicarii probei sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Tabel 2. Scoruri obtinute la Beck de varstnicii care mentin legatura cu familia de origine si primesc ingrijirile necesare traiului de zi cu zi la domiciliu .

In tabelul 2 sunt prezentate scorurile obtinute la Inventarul de depresie Beck de catre varstnicii de la domiciliu care mentin legatira cu familia de origine . .

In functie de scorurile obtinute, am identificat 3 cazuri ce prezinta depresie usoara si in 12 cazuri lipsa depresiei .

Tabel 3 Scoruri obtinute la Beck de varstnicii care nu mentin legatura cu familia de origine si primesc ingrijire la domiciliu .

In tabelul 3 sunt prezentate scorurile obtinute la Inventarul de depresie Beck de catre varstnicii care nu mentin legatura cu familia de origine , dar primesc ingrijire la domiciliu, astfel exista 6 cazuri ce prezinta depresie usoara si in 9 cazuri lipsa depresiei.

Tabel Scoruri obtinute la Beck de persoanele care sunt institutionalizate si mentin legatura cu familia de origine

In tabelul 4 sunt prezentate scorurile obtinute la Inventarul de depresie Beck de catre femeile institutionalizate , astfel exista 10 cazuri ce prezinta depresie usoara si 5 cazuri cu depresie medie.

Tabel Scoruri obtinute la Beck de varstnicii institutionalizati institutionalizati care nu mentin legatura cu familia de origine .

In tabelul 5 sunt prezentate scorurile obtinute la Inventarul de depresie Beck de catre barbatii institutionalizati , astfel exista 7 cazuri ce prezinta depresie usoara si 8 cazuri cu depresie medie.

Se observa ca scorurile cele mai scazute le-au obtinut subiectii care sunt mentinuti la domiciliu si primesc ingrijirile necesare desfasurarii vietii de zi cu zi .

Pentru a observa daca exista diferente intre cele doua esantioane, in ce priveste nivelul depresiei am calculat distributia nivelelor de depresie la cele doua esantioane de subiecti.

Fig.2 Distributia nivelelor de depresie la varstnicii care primesc ingrijire la domiciliu si mentin legatura cu familia de origine

Legenda: 1 - lipsa depresiei

2 - depresie usoara

In figura 2 ne arata ca 80%dintre varstnicii care mentin legatura cu familia si primesc ingrijire la domiciliu nu prezinta depresie , iar 20% dintre ei prezinta depresie usoara .

Fig. 3 Distributia nivelelor de depresie la varstnicii institutionalizati care mentin legatura cu familia de origine

Legenda : 1 - depresie usoara

2 - depresie medie

In figura 3 ne arata ca 67% dintre varstnicii institutionalizati care mentin legatura cu familia de origine prezinta depresie usoara , in timp ce 33% din ei prezinta depresie medie .

Fig.4 Distributia nivelului depresiei la varstnicii institutionalizati care nu mentin legatura cu familia de origine

Legenda: 1 - depresie medie

2 - depresie usoara

In figura 4 se evidentiaza ca 54 % dintre varstnicii institutionalizati care nu mentin legatura cu familia de origine prezinta depresie medie , iar 46% dintre ei prezinta depresie usoara .

Fig.5 Distributia nivelului depresiei la varstnicii care primesc ingrijire la domiciliu si nu mentin legatura cu familia de origine

Legenda :1 - lipsa depresiei

2 - depresie usoara

In figura 5 ne arata ca 60 % dintre varstnicii care primesc ingrijire la domiciliu si nu mentin legatura cu familia de origine nu prezinta depresie si numai 40% dintre acestia prezinta depresie usoara .

In continuare vom prezenta analize statistice: corelatii intre variabile si comparatii intre cele doua esantioane de subiecti, in ce priveste nivelul depresiei , pentru a vedea in ce masura se valideaza si se verifica ipotezele noastre .

Corelatie intre nivelul depresiei si mentinere la domiciliu / internare in institutii .

Corelatia este semnificativa la nivelul de 0.01.

Tabelul de corelatie dintre nivelul de depresie prezent la persoanele care primesc ingrijire la domiciliu si persoanele care sunt institutionalizate , ilustreaza relatia semnificativa dintre cei doi indici . Asadar nivelul depresiei creste la persoanele institutionalizate .

Prin obtinerea acestei corelatii se confirma prima ipoteza ( aceasta spune ca institutionalizare conduce la cresterea gradului de depresie ) .

Corelatie intre gradul de depresie al varstnicilor care mentin legatura cu familia de origine si cei care nu mentin legatura cu familia de origine .

Corelatia este semnificativa la nivelul de 0.01.

Tabelul de corelatie dintre nivelul de depresie prezent la persoanele care mentin legatura cu familia de origine si varstnicii care nu mentin legatura cu familia de origine , ilustreaza relatia semnificativa dintre cei doi indici . Acest lucru semnifica faptul ca varstnicii care mentin legatura cu familia de origine prezinta un nivel al depresiei mai scazut .

Prin obtinerea acestei corelatii se confirma cea de-a doua ipoteza .

Compararea gradului depresiei al persoanelor care primesc ingrijire la domiciliu si al persoanelor care sunt institutionalizate .

Statistica de grup

Testul t pentru esantioane independente

Comparand, prin calcularea coeficientului t, nivelele de depresie la cele doua grupe de varstnici (cei care primesc ingrijire la domiciliu si cei care sunt institutionalizati ) se observa ca exista diferente semnificative ale nivelelor depresiei.

Compararea gradului depresiei al persoanelor care mentin legatura cu familia de origine si a celor care nu mentin aceasta legatura .

Statistica de grup

Testul t pentru esantioane independente

Comparand, prin calculul coeficientului t, cele doua esantioane de subiecti in ceea ce priveste nivelele de depresie si mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine , se obtine o relatie semnificativa intre acestea. Asadar , persoanele varstnice care mentin legatura cu familia de origine prezinta un nivel al depresiei scazut .

In concluzie,ambele ipoteze de la care s-a plecat se confirma in totalitate .

2. Interpretarea calitativa a datelor

In urma convorbirilor si a interviului cu fiecare persoana din cele doua esantioane am constatat ca nivelul depresiei persoanelor aflate la domiciliu este mai scazut fata de nivelul depresiei persoanelor institutionalizate . De asemenea , chiar daca legatura cu familia de origine este mai rara , conduce la diminuarea depresiei .

Aceleasi rezultate s-au obtinut si in urma aplicarii Inventarului de depresie Beck . Astfel 80% dintre persoanele care primesc ingrijire la domiciliu si cele care mentin legatura cu familia de origine prezinta lipsa depresiei si numai 20 % dintre ei prezinta depresie usoara, iar persoanele care primesc ingrijire la domiciliu si nu mentin legatura cu familia de origine prezinta lipsa depresiei in 60% din cazuri si o depresie usoara 40% dintre ei .

Situatia este alta in cazul persoanelor institutionalizate : 67% dintre cei care mentin legatura cu familia de origine prezinta depresie usoara , iar 33% dintre ei prezinta depresie medie .Varstnicii institutionalizati care nu mentin legatura cu familia de origine prezinta depresie medie 54% si 46% depresie usoara .

Pentru a demonstrara statistic celor doua ipoteze am corelat si comparat datele obtinute in urma aplicarii Inventarului de depresie Beck . Pentru ambele ipoteze am obtinut rezultate semnificative , acestea confirmand atat ca gradul depresiei al persoanelor institutionalizate este mai mare decat al persoanelor care beneficiaza de servicii de ingrijire la domiciliu , cat si faptul ca mentinerea legaturilor chiar si mai rare cu familia de origine , conduce la diminuarea depresiei .

CONCLUZII

Batranetea, varsta in care "memento mori" inceteaza sa mai fie un simplu dicton si devine o atitudine, un mod de raportare la viata - prin faptul ca moartea este constientizata din ce in ce mai deplin, ca o prezenta aproape palpabila - genereaza de-a lungul continuumului temporal si cultural aprecieri distincte.

Indiferent insa de gradul de intelegere cu care se raporteaza societatea la problemele batranetii, un lucru este cert: faptul ca ultimii ani ai vietii prilejuiesc intalnirea cu cele mai dificile incercari si crize. Asumarea voluntara sau involuntara a statusului de "persoana varstnica" implica schimbari drastice si frustrante, uneori in modul de viata al batranului.

A fi nevoit sa traiesti experienta retragerii din majoritatea activitatilor care dadeau un sens vietii, a fi martor la propriul declin fiziologic si uneori psihic si, mai ales, a infrunta iminenta mortii, toate acestea pot obliga individul la reajustari dureroase in modul sau de viata.

Problema esentiala care se pune in aceasta lucrare , este faptul ca societatea - prin stereotipul batranului neajutorat si dependent de ceilalti, pe care il vehiculeaza in general - sporeste dificultatile de adaptare la aceasta varsta. Iar internarea varstnicului intr-o institutie de ingrijire specializata deterioreaza si mai mult modul in care este perceput batranul de catre grupul social. Acesta este unul dintre motivele pentru care mi-am propus sa studiez modul in care nevoile batranilor ar putea fi acoperite la domiciliu, fara a fi nevoie de internare in centre de tip rezidential.

Exista diferente semnificative intre persoanele varstnice care primesc ingrijiri la domiciliu si persoanele varstnice care sunt institutionalizate in ce priveste nivelul depresiei, acesta fiind mult mai accentuat la cei din urma, deci internarea in institutii duce la cresterea nivelului de depresie.

Studiul comparativ efectuat cu privire la corelatia dintre mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine si nivelul de depresie al persoanelor varstnice dependente , arata ca exista o relatie semnificativa intre cei doi indici, deci mentinerea sau incetarea legaturii cu familia de origine este un indice care favorizeaza cresterea sau scaderea nivelului de depresie.

Tinand cont de aceste constatari, dar si de ceea ce ne releva literatura de specialitate privind aceasta categorie de varsta , consideram necesar a nu ramane doar la aspect constatativ, ci a gandi asupra unor directii de interventie privind ameliorarea in parte a problemelor . "Cine nu are batrani, sa-si cumpere", este un proverb care ne duce cu gandul la intelepciunea batraneasca, la nevoia de a valorifica experienta de viata a varstnicilor, de a ne descoperii prin ei ca identitate culturala si de neam. Din pacate putini mai sunt cei care-si mai amintesc acest proverb si care incearca sa-i mai dea crezare, putini sunt cei care mai incearca sa pretuiasca aceasta varsta , s-o valorifice calitativ.

Problemele specifice atribuite de literatura de specialitate, varstei a treia, au fost intr-adevar confirmate si de cercetarea pe care am desfasurat-o : problemele de sanatate, schimbarile de ordin psihic, problemele economice, dependenta, dar mai ales necesitatile de ingrijire care depasesc posibilitatile din reteaua informala .

In urma cercetarii realizate am constatat ca persoanele varstnice au nevoie de ajutor in activitati de menaj, pregatirea hranei, gestionarea bunurilor si veniturilor si reprezentare legala, realizarea igienei personale si a ingrijirii medicale. In acest sens propun formarea unor ingrijitori specializati care sa poata raspunde in mod corespunzator nevoilor acestor varstnici, nevoi specifice aparute ca urmare a starii de imobilizare, survenite ca rezultat a unor boli invalidante, handicapuri sau a unor stadii terminale a unor boli. Aceste persoane pot fi recrutate si din cadrul familiei sau din cadrul prietenilor, in cazul in care acestia isi arata disponibilitatea, deoarece consider ca este deosebit de important ca varstnicul sa fie ingrijit de o persoana in care acesta are incredere, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, formarea unor ingrijitori din afara retelei informale. Ingrijirea specializata se impune mai ales datorita gradului avansat de dependenta in care se afla varstnicii, care sunt persoane grabatare, lucide sau care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie sau sociala in totalitate sau partial si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte sau zi.

Aceste persoane nu-si pot realiza singure activitatile de zi cu zi. De asemenea imbunatatirea relatiei dintre pacienti (persoana varstnica) si medicii de familie, prin cresterea numarului vizitelor efectuate la domiciliu si efectuarea periodica a unor analize medicale, ar putea preintampina o serie de complicatii si ar spori confortul fizic si psihic al varstnicilor.

Veniturile mici provenite din pensii de stat, pensii de handicap sau pensii de urmas, sunt insuficiente pentru a putea acoperi nevoile acestor varstnici, mai ales datorita costurilor crescute a tratamentelor medicamentoase pe care toti varstnicii sunt nevoiti sa le urmeze, pentru a-si imbunatati starea de sanatate sau macar pentru a-si pastra o stare de sanatate in conditii normale. Pentru a veni in sprijinul persoanelor care au nevoie de servicii de ingrijire la domiciliu a caror locuinta permite acest lucru , propun mentinerea si extinderea retelei de servicii de ingrijire la domiciliu care, cu ajutorul Consiliului local, Primariei si a partenerilor locali , sa satisfaca aceste nevoi, indiferent de natura lor prin intermediul unui personal specializat.

Batranetea reprezinta una dintre etapele firesti ale vietii, perioada marcata de schimbari si probleme specifice, care afecteaza in mod direct persoana varstnica la nivel fizic, psihic sau social, impunand luarea unor masuri specifice de protectie sociala. In functie de nevoile pe care persoanele varstnice dependente le ridica si de posibilitatea de a primi ingrijire in propriul lor mediu de viata, consider ca este de preferat ca ingrijirea sa le fie asigurata la domiciliu si nu in centre de tip rezidential, pentru a putea evita astfel efectele institutionalizarii.

Datorita migratiei in masa a tinerilor , sunt inregistrate foarte multe cazuri de batrani abandonati, de a caror ingrijire nu se ocupa nimeni sau este necorespunzator acordata, existand risc de abuz, neglijare sau de a agravare a starii de sanatate.

BIBLIOGRAFIE

1. Apahideanu , Octavian , "Asistenta sociala a persoanelor de varsta a treia" , Ed. Eftimie Murgu , Bucuresti , 2002

2. Baddeley, Alan, "Memoria umana", Teora, Bucuresti, 1998

3. Birch, Anne, "Psihologia dezvoltarii", Ed. Tehnica, Bucuresti 2000

Bancila, Vasile, "Filozofia varstelor", Ed. Anastalia, Bucuresti, 1997

Bogdan, C-tin, "Elemente de geriatrie practica", Ed. Medicala, Bucuresti, 1998

6.     Cretu , Tinca , "Psihologia varstelor" , Ed. Credis Bucuresti , 2001

7.     Drimer, Dolphi si Matei, Savulescu A., "Speranta pentru varsta a treia", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1991

8.     Duda , Rene , "Gerontologie medico-sociala" , Ed. Junimea , Iasi , 1983

9.     Enachescu , Constantin ," Baitranete si sacerdotiu" , Ed. Polirom , Iasi , 2004

10.  Fundatia de Ingrijiri Comunitare, "Teorie si practica in managementul ingrijirilor comunitare" , Proiect in cadrul programului "Sprijin institutional pentru dezvoltarea capacitatii ONG-urilor furnizoare de servicii de ingrijiri comunitare", Bistrita, 2005

11.  Fundatia de Ingrijiri Comunitare , "Servicii integrate de ingrijire la domiciliu pentru persoane in varsta . Ghid de lucru" , Bucuresti , 2002

12.  Ghidrai , Olimpia , "Geriatrie si gerontologie" Ed. a II- a, Casa Cartii de Stiinta , Cluj Napoca , 2002

13.  Grecu, Gheorghe, "Corelatii intre evenimentele de viata stresante si tulburarile depresive", Casa de editura Mures, 2003;

14.  Hauck, Paul, "Depresia nervoasa", Ed. Polimark, Bucuresti, 1995

15.  Kierkegaard, Soren, "Conceptul de anxietate", Ed. Amarcord, Timisoara, 1998

16.  Lazarescu, Mircea, "Psihopatologie clinica", Ed. Helicon, Timisoara, 1994

17.  Le Gall, André, "Angoasa si anxietatea", Ed. Marineasa, Timisoara, 1995

18.  Malin, Tony, "Procese cognitive", Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999

19.  Margineanu, Nicolae, "Conditia umana", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1973

20.  Miclea, Mircea, "Psihologie cognitiva", Ed. Polirom, Iasi, 1999

21.  Miftode , Vasile , '' Dimensiuni ale asistentei sociale . Forme si strategii de protectie a grupurilor defavorizate'' , Ed. Eidos , Botosani , 1995

22.  Mitrofan, I., Mitrofan, N., "Familia de la A. la Z", (Mic dictionar al vietii de familie), Ed. Stiintifica Bucuresti, 1991

23.  Munteanu , Anca , ''Psihologia varstelor adulte si a senectutii'' , Ed. Eurobil , Timisoara , 2004

24.  Pascan, Viorel, "Bolile psihomorale sau pierderea sensului vietii", Ed. Timpul, Iasi, 1999

25.  Pascan , Viorel , ''Varsta a-III-a sau ultimul examen '' , Ed. Moldova , Iasi , 1994

26.  Poede , George , ''Politici sociale'' , Ed. Moldova , Iasi , 2002

27.  Popa, Rodica, "Introducere in psihologia varstei a treia", Ed. Augusta, Timisoara, 1999

28.  Popa, Rodica, "Studii psihologice privind atenuarea functiilor intelectuale la varsta a treia", Ed. Augusta, Timisoara, 1999

29.  Prada , Gabriel-Ioan , "Geriatrie si gerontologie" - Note de curs , Ed. Medicala , vol I , Bucuresti , 2001

30.  Puwak,Hildegard, ''Incetinirea ireversibilitatii , eseu -cercetare despre varsta a III-a'' , Ed. Expert , Bucuresti , 1998

31.  Radu, Ion, "Metodologie psihologica si analiza datelor", Ed. Sincron, Cluj, 1993

32.  Rascanu , Ruxandra , "Psihologie medicala si asistenta sociala" , Ed. Stiintifica Bucuresti , 1997

33.  Ribot, Théodule, "Logica sentimentelor", Ed. Iri, Bucuresti, 1996

34.  Sartre, P., "Psihologia emotiei", Ed. Iri, Bucuresti, 1997

35.  Sahleanu, V., "Filozofia varstelor", Ed. Anastalia, Bucuresti, 1997

36.  Schiopu, Ursula si Verza, Emil, "Psihologia varstelor", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

37.  Soitu , Contiu , "Asistenta sociala a persoanelor cu handicap" , Suport de curs , anul IV , sem. I , 2006

38.  Treichler, Rudolf, "Depresia ca boala a epocii noastre. Esenta si tratament", Ed. Triade, Cluj, 1999

39.  Verza , Emil si Verza , Florin Emil , "Psihologia varstelor" , Bucuresti , Ed. Pro Humanitate , 1994

40.  Vogel , A. , Wodraschke , G. ," Ingrijirea bolnavului la domiciliu . Notiuni de baza si indrumari pentru ingrijirea calificata" , Ed. Bucuresti , 1999

41.  Vuzitas, Gh., Anghelescu, A. si Ionescu, A., "Memoria - intre medicina, biologie, psihologie si filozofie", Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1998

42.  Zlate, Mielu, "Psihologia mecanismelor cognitive", Ed. Polirom, Iasi .

LEGISLATIE :

1. Legea 17/2000 republicata, privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, publicata in M. Of., Partea I nr.104/09.03.2000, republicata in Monitorul Oficial , Partea I nr. 157 din 06.03.2007
2. Ord. nr. 422 din 09 ⁄ 08 ⁄ 2004 pentru aprobarea Standardelor obligatorii de calitate privind serviciile Sociale specializate din Romania, furnizate in sistem public, privat si parteneriat public-privat.
3. H.G. nr.541 din 09 ⁄06 ⁄2005, pentru aprobarea "Strategiei nationale de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005 - 2008", in M. Of., Partea I, nr.541 din 27⁄ 06 ⁄2005, Anexa.
4. H.G. nr.1007 din 01⁄ 09 ⁄2005 privind modificarile Hotararea Guvernului nr.539 nr.539 ⁄2005 pentru aprobarea Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala, precum si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordinului Guvernului nr.68 ⁄ 2003 privind serviciile sociale.
5. Ord.nr.246 din 27 ⁄ 03 ⁄ 2006, privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele varstnice.

ANEXA 1

FISA DE EVALUARE SOCIOMEDICALǍ

(geriatricǎ)

Nr.Fisei............

Data luǎrii in evidentǎ.......

Data evaluǎrii...........

Data iesirii din evidentǎ.....

NUMELE.............PRENUMELE............

DATA SI LOCUL NASTERII................VARSTA..............

ADRESA: Str.............Nr. ... Bl. ... Sc. ...Et. ..Ap. ..........

LOCALITATEA..........JUD. ........CODUL POSTAL.......

TELEFON......... PROFESIA........OCUPATIA..............

STUDII: FARǍٱ PRIMAREٱ GIMNAZIALEٱ LICEALEٱ UNIVERSITAREٱ

ACT DE IDENTITATE.....SERIA....NR. ................

COD NUMERIC PERSONAL..........................

CUPON PENSIE (DOSAR PENSIE) Nr. .............................

DOSAR (CUPON) PERSOANA CU HANDICAP, NR. ..............

CARNET ASIGURǍRI DE SǍNǍTATE NR. ........SERIA...............

SEX:    Fٱ Mٱ RELIGIE..............................

STAREA CIVILǍ: NECASATORIT/Ǎٱ CASATORIT/Ǎٱ DATA.................

VADUV/Ǎ ٱ DATA................................

DIVORTAT/Ǎ ٱ DATA................................

DESPǍRTIT IN FAPT ٱ DATA...............................

COPII: DAٱ NUٱ

DACǍ DA, INSCRIETI NUMELE, PRENUMELE, ADRESA, TELEFONUL

NUMELE...............PRENUMELE.....................

CALITATEA: SOT/SOTIE ٱ FIU/FIICǍ ٱ RUDǍ ٱ ALTE PERSOANE ٱ

LOCUL SI DATA NASTERII................VARSTA.............

ADRESA.................................

TELEFON ACASA...........SERVICIU..........................

NUMELE: ...........PRENUMELE........................

ADRESA...............................

TELEFON ACASA............SERVICIU ..................

A. Locuinta

CASǍ ٱ APARTAMENT BLOC ٱ ALTE SITUATII ٱ

SITUATǍ: PARTER ٱ ETAJ ٱ LIFT ٱ

SE COMPUNE DIN:

NR. CAMERE ٱ BUCǍTǍRIE ٱ BAIE ٱ DUS ٱ

WC ٱ SITUAT IN INTERIOR ٱ

SITUAT IN EXTERIOR ٱ

INCǍLZIRE: FǍRǍ ٱ CENTRALǍ ٱ CU LEMNE/CǍRBUNI ٱ

GAZE ٱ CU COMBUSTIBIL LICHID ٱ

APǍ CURENTǍ DA ٱ RECE ٱ CALDǍ ٱ ALTE SITUATII ٱ

CONDITII DE LOCUIT: LUMINOZITATE ADECVATǍ ٱ NEADECVATǍ ٱ

UMIDITATE ADECVATǍ ٱ IGRASIE ٱ

IGIENA ADECVATǍ ٱ NEADECVATǍ ٱ

LOCUINTA ESTE PREVAZUTǍ CU:

ARAGAZ, MASINǍ DE GǍTIT ٱ FRIGIDER ٱ MASINǍ DE SPǍLAT ٱ RADIO/TELEVIZOR ٱ ASPIRATOR ٱ

CONCLUZII PRIVIND RISCUL AMBIENTAL:

B. Retea de familie

TRǍIESTE: SINGUR/Ǎ ٱ DATA............................

CU SOT/SOTIE ٱ DATA............................

CU COPII ٱ DATA............................

CU ALTE RUDE ٱ DATA............................

CU ALTE PERSOANE ٱ DATA............................

LISTA CUPRINZAND PERSOANELE CU CARE LOCUIESTE ( NUMELE. PRENUMELE, CALITATEA, VARSTA ) :

....................ESTE COMPATIBIL DA ٱ NU ٱ

....................ESTE COMPATIBIL DA ٱ NU ٱ

....................ESTE COMPATIBIL DA ٱ NU ٱ

....................ESTE COMPATIBIL DA ٱ NU ٱ

UNA DINTRE PERSOANELE CU CARE LOCUIESTE ESTE:

BOLNAVǍ ٱ CU DIZABILITǍTI / HANDICAP ٱ DEPENDENTǍ DE ALCOOL ٱ

ESTE AJUTAT DE FAMILIE: DA ٱ NU ٱ

CU BANI ٱ CU MANCARE ٱ MENAJ ٱ

RELATIILE CU FAMILIA SUNT: BUNEٱ CU PROBLEME ٱ FǍRǍ RELATIIٱ

EXISTǍ RISC DE NEGLIJARE:                DA ٱ NU ٱ

ABUZ:                           DA ٱ NU ٱ

DACǍ DA, SPECIFICATI:................. .........

C. Retea de prieteni, vecini

ARE RELATII CU PRIETENII, VECINII DA ٱ NU ٱ

VIZITE ٱ RELATII DE INTRAJUTORARE ٱ

RELATIILE SUNT PERMANENTE ٱ RARE ٱ

FRECVENTEAZǍ UN GRUP SOCIAL ٱ BISERICA ٱ ALTELE ٱ

SPECIFICATI:.....................................

INSCRIETI NUMELE SI PRENUMELE PRIETENILOR SI/SAU VECINILOR CU

CARE INTRETINE RELATII BUNE SI DE INTRAJUTORARE, GRUPURI SOCIALE.......................................

ESTE AJUTAT DE PRIETENI, VECINI PENTRU:

CUMPǍRǍTURI ٱ MENAJ ٱ DEPLASARE IN EXTERIOR ٱ

PARTICIPǍ LA:

ACTIVITǍTI ALE COMUNITǍTII ٱ ACTIVITǍTI RECREATIVE ٱ

COMUNITATEA II OFERǍ UN ANUMIT SUPORT: DA ٱ NU ٱ

DACǍ DA, SPECIFICATI..................................

VENIT LUNAR PROPRIU REPREZENTAT DE:

-PENSIE DE ASIGURǍRI SOCIALE DE STAT.........................

-PENSIE PENTRU AGRICULTORI..............................

-PENSIE I.O.V.R....................................

-PENSIE PENTRU PERSOANA CU HANDICAP..................

ALTE VENITURI

VENITUL GLOBAL..................................

BUNURI MOBILE SI IMOBILE AFLATE IN POSESIE............

A.DIAGNOSTIC PREZENT................................

B. ANTECEDENTE FAMILIALE RELEVANTE........................

C. ANTECEDENTE PERSONALE.............................

NOTǍ:

Pentru fiecare activitate evaluatǎ se identificǎ trei posibilitǎti:

0 - activitate facutǎ fǎrǎ ajutor, in mod obisnuit si corect;

- nu necesitǎ supraveghere si ajutor.

1 -activitate fǎcutǎ cu ajutor partial si/sau mai putin corect;

-necesitǎ supraveghere temporarǎ si/sau ajutor partial.

2 -activitate fǎcutǎ numai cu ajutor;

-necesitǎ supraveghere permanentǎ si/sau ajutor integral.

A. Nevoile identificate

B. Gradul de dependentǎ

gradul I A - persoanele care si-au pierdut autonomia mentalǎ, corporalǎ, locomotorie, socialǎ, si pentru care este necesarǎ prezenta continuǎ a personalului de ingrijire; ٱ

gradul I B - persoanele grabatare, lucide sau ale cǎror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesitǎ supraveghere si ingrijire medicalǎ pentru marea majoritate a activitǎtilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitǎtile de bazǎ de zi cu zi; ٱ

gradul I C -persoanele cu tulburǎri mentale grave (demente ), care si-au conservat in totalitate sau in mod semnificativ, facultǎtile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueazǎ numai stimulate. Necesitǎ o supraveghere permanentǎ, ingrijiri destinate tulburǎrilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele dintre activitǎtile de igienǎ corporalǎ; ٱ

gradul II A -persoanele care si-au conservat autonomia mentalǎ si partial autonomia locomotorie, dar care necesitǎ ajutor zilnic pentru unele dintre activitǎtile de bazǎ ale vietii de zi cu zi; ٱ

gradul II B -persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care, odatǎ ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesitǎ ajutor partial pentru unele dintre activitǎtile de bazǎ ale vietii de zi cu zi; ٱ

gradul II C -persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sǎ fie ajutate pentru activitǎtile de igienǎ corporalǎ si pentru activitǎtile instrumentale; ٱ

gradul III A -persoanele care se deplaseazǎ singure in interiorul locuintei, se alimenteazǎ si se imbracǎ singure, dar care necesitǎ un ajutor regulat pentru activitǎtile instrumentale ale vietii de zi cu zi; ٱ

gradul III B -persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitǎtile vietii cotidiene. ٱ

(REFERIRI LA GRADUL DE DEPENDENTǍ, POSIBILITǍTI REALE DE A REALIZA INGRIJIRILE, PERSOANELE CARE EFECTUEAZǍ INGRIJIRILE, ETC.)

PERSOANA EVALUATǍ

SEMNATURA

Asistent social

NUMELE..............PRENUMELE..............

CALIFICAREA...........................

UNITATEA LA CARE LUCREAZǍ.........................

ADRESA...................TELEFON..................

SEMNATURA

Alte persoane din echipa de evaluare:

ANEXA 2

Chestionar Beck B.D.I.

Chestionarul contine afirmatii grupate. Va rugam sa cititi cu atentie fiecare grup de afirmatii. Alegeti din fiecare grup acea afirmatie care descrie cel mai bine starea d-voastra incepand de saptamana trecuta si pana in prezent. Notati in grila de raspuns afirmatiile alese din fiecare grup.. Va rugam sa cititi cu atentie toate afirmatiile din grup inainte de a alege.

A TRISTETE

0. Nu ma simt trist.

1. Ma simt trist.

2. Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete.

3. Sunt atat de trist si nefericit incit nu mai pot suporta.

B PESIMISM

0. Viitorul nu ma descurajeaza.

1. Ma simt descurajat cind ma gindesc la viitor.

2. Simt ca nu am ce astepta de la viitor.

3. Simt ca viitorul este fara speranta si nimic nu se mai poate indrepta.

C SENTIMENTUL ESECULUI

0. Nu am sentimentul ratarii.

1. Simt ca am avut mai mult ghinion decit persoanele din jur.

2. Daca imi privesc viata retrospectiv o vad ca pe o totalitate de esecuri.

3. Ma simt complet ratat ca persoana.

D INSATISFACTIE

0. Obtin aceeasi satisfactie din lucruri ca si inainte.

1. Nu ma mai bucur de lucruri ca inainte.

2. Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.

3. Sunt nesatisfacut sau plictisit de orice.

E VINOVATIE

0. Nu ma simt in mod particular vinovat cu nimic.

1. Ma simt vinovat o buna parte a timpului.

2. Ma simt vinovat majoritatea timpului.

3. Ma simt tot timpul vinovat.

F SENTIMENTUL PEDEPSEI

0. Nu simt sa fiu pedepsit.

1. Simt ca s-ar putea sa fiu pedepsit.

2. Astept sa fiu pedepsit.

3. Simt ca sunt pedepsit.

G NEPLACEREA DE MINE INSUMI

0. Nu sunt nemultumit de mine.

1. Sunt nemultumit de mine.

2. Sunt dezgustat de mine insumi.

3. Ma urasc.

H AUTOACUZARE

0. Nu cred sa fiu mai rau decit altii.

1. Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.

2. Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.

3. Ma acuz pentru tot ce se intimpla rau.

I AUTODISTRUCTIE

0. Nu am nici o idee de sinucidere.

1. Am idei de sinucidere dar nu vreau sa le pun in aplicare.

2. Mi-ar place sa ma sinucid.

3. M-as sinucide daca as avea ocazia sa o fac.

J PIERDEREA CONTROLULUI

0. Nu tip mai mult decit de obicei.

1. Acum tip mai mult decit inainte.

2. Tip tot timpul.

3. Obisnuiam sa strig dar acum nu mai pot chiar daca as vrea.

K IRITABILITATE

0. Nu sunt mai nervos decit inainte.

1. Ma plictisesc si ma enervez mult mai usor decit inainte.

2. In prezent ma simt tot timpul irititat.

3. Lucrurile care ma iritau inainte nu ma mai enerveaza in prezent.

L INTROVERSIUNE

0. Nu mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.

1. Ceilalti oameni ma intereseaza mai putin decit inainte.

2. Mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.

3. Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti.

M LIPSA DE HOTARIRE

0. Ma hotarasc tot la fel de usor ca inainte.

1. I-au deciziile cu mai mare greutate decit inainte.

2. Am mari dificultati in a ma hotara.

3. Nu pot lua nici o decizie.

N SCHIMBAREA IMAGINII DESPRE SINE

0. Nu cred ca arat mai rau decit inainte.

1. Sunt suparat ca arat batran si neatractiv.

2. Simt ca modificarile permanente in felul cum arat ma fac neatractiv.

3. Cred ca arat urat.

O DIFICULTATI IN MUNCA

0. Pot lucra tot atit de bine ca si inainte.

1. Fac un efort suplimentar cand incep sa lucrez ceva.

2. Trebuie sa ma fortez ca sa fac ceva.

3. Nu mai pot lucra nimic.

P TULBURARI DE SOMN

0. Dorm ca si inainte.

1. Nu mai pot dormi cum dormeam.

2. Ma trezesc cu 1-2 ore mai repede si readorm greu.

3. Ma trezesc cu citeva ore mai repede si nu mai pot readormi.

R OBOSEALA

0. Nu obosesc mai repede ca inainte.

1. Obsesc mai repede ca inainte.

2. Obosesc fara sa fac aproape nimic.

3.S unt prea obosit ca sa fac ceva.

S ANOREXIE

0. Apetitul meu nu e mai diminuat ca inainte.

1. Pofta mea de mancare nu e mai buna ca inainte.

2. Apetitul meu este mult mai rau acum.

3. Nu mai am deloc pofta de mincare.

T PIERDERE IN GREUTATE

0. Nu am scazut in grutate deloc sau aproape deloc.

1. Am pierdut in greutate peste 3 kg.

2. Am pierdut in greutate peste 5 kg.

3. Am pierdut in greutate peste 7 kg.

U PREOCUPARI SOMATICE

0. Nu sunt mai ingrijorat decit pina acum in legatura cu sanatatea mea fizica.

1. Ma ingrijoreaza starea mea fizica.

2. Sunt ingrijorat pe problemele mele fizice si nu ma pot gindi la altceva decat cu greutate.

3. Sunt atat de ingrijorat de starea mea fizica incit nu ma pot gindi la nimic altceva.

V PIERDEREA LIBIDOULUI

0. Nu simt nici o modificare in interesul pentru sexul opus.

1. Sexul opus ma intereseaza mai putin.

2. Sexul opus ma intereseaza mult mai putin.

3. Mi-am pierdut orice interes fata de sexul opus.