Obiective:

Descrierea conceptului de autism si a implicatiilor acestuia.

Prezentarea metodelor de interventie specifice terapiei copiilor cu autism.

Scaderea frecventei stereotipiilor prin interventia comportamentala.

Invatarea de catre subiect a noi concepte si comportamente.

Implementarea terapiei ABA ca metoda terapeutica pentru subiectul lucrarii.

Metodologia cercetarii

1. Subiectul

M. B. are 5 ani si 6 luni si este unicul copil al A. B. (26 de ani, studenta) si al lui I. B. (29 de ani, politist). Cei doi sunt casatoriti de 7 ani.

Mama declara ca in timpul sarcinii nu s-a confruntat cu probleme de sanatate si ca dupa nastere M. B. nu a suferit niciun fel de traumatisme fizice de genul operatii sau lovituri puternice. Din perioada postnatala si infantila, A. B. isi aminteste ca baietelul plangea foarte mult, atat ziua cat si noaptea, aparent chiar si fara motiv. Din aceasta cauza, mama a inceput sa banuiasca nereguli la cel mic. Daca la inceput, restul membrilor familiei au fost sceptici in privinta a ceea ce credea mama, dupa ce copilul a implinit varsta de 2 ani, problemele au fost din ce in ce mai evidente. La varsta de 3 ani si 6 luni copilul a fost diagnosticat cu autism infantil.

Conform DSM IV,M.B. intruneste urmatoarele criterii: impedimente in interactiunea sociala, manifestate sub forma a cel putin doua din urmatoarele:

A 1 a.impedimente marcante in utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi in ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului

b.esecul in dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare

c.lipsa dorintei de a impartasi placere, interese sau realizari cu alte persoane( de exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de inters de catre pesoanele autiste )

d.lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale

2. imedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele:

a.intarzierea sau lipsa totala a limbajului verbal ( fara a fi insotita de incercarea de a compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)

c.limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic

d.lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei

3.comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub forma a cel putin unuia din urmatoarele:

a.interes redus si anormal in intensitate sau concentrare

b.aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional

c.maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: falfairea sau rasucirea mainii sau a degetului, sau miscari complexe ale intregului corp)

d.preocupari insistente pentru parti ale obiectelor

B.intarzieri sau functionari anormale intr-unul din urmatoarele domenii:

1.interactiune sociala

2.limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala

A. B. a fost cea care a luat initiativa pentru ca M. B. sa inceapa terapia, ea fiind dealtfel si cea implicata in procesul terapeutic al copilului. Tatal a sustinut initiativa mamei, dar nu s-a implicat la fel de mult ca aceasta.

De-a lungul timpului,lui M.B. i-au fost prescrise urmatoarele medicamente: Risatarun,Mentat,Tonotil,Encefabol,Actovegin.

Evaluarea, lucrul cu subiectul si datele prezentate sunt rezultatul terapiei copilului din perioada octombrie 2009 - iunie 2010. M. lucreaza 3 - 5 ore de terapie ABA zilnic (mai putin duminca) la domiciliul acestuia.

2. Instrumente de investigare

Interviul - am folosit interviul deoarece primele informatii despre un copil se primesc de obicei de la parinti. Acestia petrec mai mult timp cu copilul si au astfel posibilitatea sa observe comportamentul lui in mai multe situatii. Ei isi cunosc copilul mai bine decat oricine altcineva. De asemenea, copiii manifesta mai usor in fata parintilor comportamente emotionale extreme.

Modalitatea de baza prin care se culeg informatiile de la parinti este interviul de anamneza. Terapeutul trebuie sa tina cont insa de o serie de probleme ce pot aparea si care pot fi de natura a perturba implicarea parintilor in terapie. Prima problema este legata chiar de implicarea acestora in procesul psihoterapeutic. Din acest punct de vedere putem vorbi despre trei categorii de parinti: reticenti, pasivi si activi. O a doua problema este legata deci de faptul ca adesea parintii sunt o parte a problemei, o cauza partiala sau fundamentala a tulburarii copilului. Ei pot modifica informatiile date terapeutului fie inconstient, fie constient, dintr-un puternic sentiment de vinovatie. In timpul interviului de diagnostic se observa diferentele dintre parinti in rapoartele lor despre copil.

Acest lucru este important atat pentru tratamentul de mai tarziu, cat si pentru intelegerea factorilor etiologici implicati in dezvoltarea dificultatilor emotionale ale copilului. In multe cazuri, distorsionarea informatiilor si diferentele dintre parinti pot avea o importanta mult mai mare decat informatia originala. Aceasta pentru ca, oricare ar fi orientarea terapeutica, parintii sunt direct sau indirect o parte a tratamentului.

Pentru motivele descrise mai sus, am considerat absolut necesara observatia copilului.

2.2. Observatia - am folosit observatia deoarece am avut ca scop inregistrarea obiectiva si precisa a faptelor. Pentru o mai buna sistematizare am realizat o grila de observatie care contine comportamentele semnificative pentru tulburarea in cauza.

Capitolul 5

Rezultate si interpretari

Scopul prezentei lucrari este de a arata ca in urma aplicarii terapiei ABA,copilul autist poate face achizitii.

5. 1. Prezentarea si analiza datelor

Relatiile sociale - pe parcursul evaluarii si activitatii cu copilul, nu s-a identificat intentia acestuia de a initia jocul social. In situatii structurate, copilul interactioneaza uneori cu parintii si psihologul. Este nevoie de insistenta pentru a se implica in activitati. Vine la joaca atunci cand este chemat, in 100% din cazuri, insa nu se poate concentra mai mult de 3 minute. Nu cauta aprobarea sau dezaprobarea celorlalti, in situatiile de joc. Mai mult, cere rareori ajutor atunci cand intampina greutati.

In situatii nestructurate, M. are dificultati severe in a stabili contacte sociale; este preocupat de taiatul cu foarfecele, de aliniat, de insirat. Este in special preocupat de activitati singulare in care nu este nevoie sa-i implice pe ceilalti: rareori se joaca singur cu masinile, cu cuburile, cu lego si deseori prefera saritul pe saltea (mai ales cand se sustrage de la activitate).

Lui M. B. i-au fost predate comportamente de joc, acum el putand fi prezent intr-un joc de reciprocitate(mingea-prinde/arunca, sut, impinsa pe jos si masina de la unul la celalalt, pe o distanta de maxim 1,5m) sau un joc independent (plastilina - modele simple de genul covrig, melc, minge; incastru; puzzle de maxim 15 piese; trenul pe sina).

Ca preachizitie de joc in cooperare,subiectului i-a fost predat comportamentul de a-si astepta randul in cadrul unei activitati.

Imitatia - copilul imita miscari si comportamente. Pe imitatie, i-au fost predate o serie de comportamente(bate din palme, stai jos, ridica-te, mainile sus, mainile lateral, apleaca-te, mainile pe cap, mana pe burta, degetul pe nas, bate cu mana in masa -cu mana stanga si dreapta sau cu ambele maini deodata, o singura bataie in masa sau doua batai, ridica mana stanga, ridica mana dreapta, tropaie, ridica piciorul drept, ridica piciorul stang, mana stanga pe cap si mana dreapta pe burta, sare, inchide si deschide pumnul, mainile in stanga, mainile in dreapta, incruciseaza bratele, sare, se apleaca, tropaie, deschide gura, scoate limba, sufla, pupa, fa pa, da noroc). Aceste comportamente odata insusite pe imitatie, i-au fost predate ca instructiuni, iar acum subiectul stapaneste un numar de 30 de instructiuni pe care le indeplineste la comanda si pe care le diferentiaza.

Exemplu tehnica practica de lucru:

Bate din palme (imitatie)

Pozitionat in fata copilului, terapeutul da comanda ``Fa ca mine!`` in timp ce bate din palme. Subiectul este ajutat fizic din spate de catre un alt terapeut ce se numeste prompter sa realizeze miscarea. Imediat dupa, copilul este recompensat. Initial, se va recompensa puternic chiar si raspunsurile ajutate, apoi intaritorul se va oferi cu precadere in cazul raspunsurilor corecte realizate independent. Comanda se repeta in cadrul aceluiasi sitting de 5 pana la 10 ori si treptat se reduce ajutorul fizic. Dupa sitting-uri repetate, copilul va realiza in mod independent miscarea.

Odata masterata aceasta etapa, subiectului i se va prezenta aceeasi miscare, dar cu o alta comanda, respectiv ``Bate din palme!``, fara sa fie insotita de miscarea teraputului din fata, in acest caz, imitatia fiind considerata ajutor, respectiv, in limbaj ABA, prompt.

Deseori imita cu intarziere sunete si cuvinte simple; M. imita sunete, silabe, onomatopee, cuvinte, precum: tiit, dii, pa, mama, tata, Mihai, goga, masina, cu-i-e (cutie), cub, bebe, bine, papusa, ceas, mamaie, tataie, brad, copiii, bea, gob (glob), pisica, caine, vaca, casa, baiat, apa, papa, banana, mu, ham etc.

M. a prezentat probleme de diferentiere a sunetelor(ex. :p/b). Cu scopul pronuntarii corecte s-a inceput prin prezentarea sunetului ``p``:s-a realizat mai intai prin indeplinirea miscarii pe miogimnastica(in imitatie), apoi i s-a cerut sa insoteasca miscarea cu sunetul. Odata pronuntat corect, sunetul a fost lucrat insotit de alte vocale(pa, pe, pi, po, pu, ep, ip, op, up). Apoi, sarcina s-a ingreunat prin dublarea silabelor(papa, pepe, pipi, popo, pupu). Abia dupa acesta etapa, s-au lucrat cuvinte care contin sunetul ``p``, pe rand, la inceput, la mijloc si la sfarsitul cuvantului. Insotite de cuvinte, au fost prezentate obiectele corespunzatoare cuvintelor in varianta 2D sau 3D. Aceeasi tehnica a fost aplicata si pentru sunetul ``b``.

Dupa ce subiectul a achizitionat suficiente cuvinte pronuntate corect, s-a lucrat in diferentierea celor doua sunete in cuvinte cat mai asemanatoare (papa/ baba, pepe/ bebe etc.).

Raspunsuri emotionale - M. reactioneaza adecvat la situatii agreabile precum gadilat, dar nu si la laudat. Reactioneaza partial la situatii dezagreabile: atunci cand a fost ciupit sau cand s-a lovit.

Au existat situatii cand a ras pentru a se sustrage de la sarcina, a fost iritat de angajarea in sarcina si a fost de nenumarate ori neimplicat in sarcina si neatent. Toate aceste comportamente au fost notate ca dezadaptative. Se observa lipsa spontaneitatii in impartasirea bucuriei si a intereselor cu ceilalti. Foloseste comportamente dezadaptative atunci cand se bucura (isi leagana capul, se ridica de pe scaunul de lucru, fuge la trambulina, alearga prin camera).

Utilizarea corpului - prezinta miscari repetitive si comportamente dezadaptative, precum: miscari ale capului, fluturatul mainilor, fuga din fata terapeutului, aruncarea brusca/caderea din bratele psihologului sau ale mamei. Sare singur, in mod adecvat pe trambulina, coordonandu-si miscarile mainilor si ale picioarelor. Deasemenea, M. urca si coboara scarile fara ajutor.

Uneori isi modifica comportamentul dezadaptativ cand este atentionat verbal, dar de obicei, este nevoie de interventia fizica a celuilalt pentru a-si modifica comportamentul.

Orientare temporala si spatiala - M.B. nu cunoaste anotimpurile, momentele zilei sau vremea. Nu stie zilele saptamanii, lunile sau anul in care suntem.

Utilizarea obiectelor - Nu este interesat in mod adecvat - conform varstei, de jucarii, nici atunci cand este implicat in activitati structurate. Cand este lasat liber, M. taie cu foarfecele orice: foile de hartie, banii, perdeaua. Subiectul utilizeaza inadecvat obiectele si jucariile - le insira pe covor, le baga in gura, le miroase, le aseaza in pozitie verticala sprijinindu-le de alte obiecte.

In activitatile structurate, foloseste adecvat obiectele in 70% din cazuri(ex:dintr-o serie de obiecte aflate in fata lui, daca i se da o foaie in fata, el va lua creionul pentru a scrie). Atunci cand este lasat prea mult timp intr-o activitate, apare tendinta de a folosi obiectele in mod neadecvat(le priveste, miroase, baga in gura, invarteste in fata ochilor etc.).

Adaptarea la schimbare - Din spusele mamei rezulta ca M. a prezentat in trecut o rezistenta crescuta la mediu si persoane. Daca in trecut, parintii declara ca M. protesta atunci cand iesea din casa sau cand vedea alte persoane decat mama si tatal(doar cu cei doi parinti locuieste copilul), acum copilul se poarta in mod obisnuit in astfel de situatii, dar inca mai protesteaza atunci cand participa la activitati noi.

M. B. nu reactioneaza tot timpul adecvat cand se trece de la joc la sarcina; este nevoie de insistenta pentru a-l aduce/implica din nou in sarcina. Abandoneaza cu mare dificultate o activitate si se implica cu mare dificultate intr-o activitate, fie ea de joc, joaca sau lucru. Atunci cand este lasat singur, copilul insira obiectele, le aliniaza (fara un criteriu logic); daca se intervine si i se arata sau demonstreaza un criteriu, nu accepta - il respinge pe celalalt si tipa. Cand aude soneria la usa, i se distrage foarte usor atentia, nu mai poate fi atent, implicat in sarcina, se ridica de pe scaun si merge la usa sau se foieste pe scaunel, fara a fi atent la instructiunile/comenzile din timpul lectiei. Daca este oprit din drumul sau spre usa sau daca este redirectionat catre lectie, este irascibil, nervos si tipa.

M. nu pare deranjat de casetofon, dar nici nu-i place in mod deosebit. Accepta schimbarea melodiilor.

Accepta dificil schimbarea activitatilor de joc/sarcina de lucru. Deseori este deranjat vizibil de introducerea sarcinilor noi de lucru. Se implica cu dificultate in sarcina si deseori are nevoie de sustinere pentru a termina lucrul.

Contact vizual - s-a lucrat timp de 5 luni pana cand M. a stabilit contactul vizual atat in situatiile structurate, cat si in cele nestructurate. Aceasta abilitate a fost predata pe rand in urmatoarele stadii:fata in fata neocupat, la distanta neocupat, fata in fata ocupat, la distanta ocupat,cu spatele ocupat. Raspunsul asteptat, era ca atunci cand acesta este strigat pe nume, M. sa prezinte contact vizual si sa raspunda cu "da".

Pentru a realiza contact vizual, terapeutul pozitioneaza intaritorul in fata ochilor copilului, iar atunci cand acesta il priveste, intaritorul este mutat in fata ochilor terapeutului. Dupa realizarea contactului vizual, prompterul din spate ii sopteste subiectului raspunsul verbal asteptat. Dupa realizarea celor doua comportamente, copilul este recompensat.

Acum, contactul vizual dureaza aproximativ 2-3 sec si este prezent in 80 % din cazuri.

Nu urmareste, decat rareori, cu degetul directia indicata. Este usor de distras de stimuli externi: parinti, jucarii. Cand i s-a dat o masinuta luminoasa, parea fascinat de ea; a fost dificil sa fie implicat din nou in sarcina. Priveste pe ceilalti in ochi atunci cand este solicitat si uneori, atunci cand doreste sa-si satisfaca o nevoie.

Atunci cand este lasat liber (activitate nestructurata) revine la comportamentele stereotipe si este dificil sa-i fie intrerupta activitatea.

M. B. a aratat ca poate sa urmareasca o masinuta sau o persoana care merge prin camera.

Raspunsuri auditive - deseori este nevoie sa se vorbeasca pe un ton ridicat, tipat chiar, pentru a-l implica pe copil in sarcina. Raspunde mai degraba la comenzile si solicitarile cerute pe un ton ridicat, decat normal sau scazut. Frecvent este deranjat si tresare la zgomotul soneriilor, la interventia mamei (care foloseste un ton crescut), la sunetul soneriei de la usa; atunci cand a fost strigat pe nume - folosindu-se un ton normal (in momentul acela taia cu foarfecele hartie - comportament autostimulant), copilul a tresarit si a parut chiar deranjat, tipand si abandonand activitatea pe care o desfasura.

Cand s-a batut cu mainile in masa, a imitat gestul, apoi a parut usor deranjat de zgomot - ceea ce era adecvat. A reactionat pozitiv la muzica si dans; se leagana chiar si atunci cand este oprita muzica.

Pare sa auda sunetele numai atunci cand este atentionat, cand i se atrage atentia si cand nu este implicat in alta activitate.

Uneori, reactioneaza si atunci cand i se dau comenzi pe un ton normal sau scazut, chiar soptit. Asociaza tonul scazut cu permisivitate (foloseste comportamente dezadaptative, stereotipe: leagana capul stanga-dreapta, leagana capul si umerii stanga - dreapta).

Gust - miros - tact (Raspunsuri si moduri de explorare) - M. nu pare sa aiba alimente pe care sa le refuze categoric - pare sa nu consume alimente dulci-acrisoare; de asemenea, nu are o gama variata de alimente preferate pe care sa le solicite. Nu stie sa aleaga intre obiectele preferate si cele nepreferate, precum nu stie sa aleaga nici intre doua sau mai multe alimente preferate.

Uneori incearca sa manance alimente necomestibile, precum hartie.

Cand i s-a dat sa miroase esarfa parfumata, a parut dezinteresat, chiar a ignorat complet. Pare sa exploreze obiectele tactil, vizual si le ciocneste, le arunca. Obiectele nu sunt manipulate mai mult decat simplul fapt ca le tine in mana, uneori le priveste, apoi le arunca; nu le rasuceste, nu le exploreaza, nu le atinge; rareori miroase inadecvat obiecte precum: ceas, fotografie.

Atunci cand a fost gadilat sau ciupit a reactionat adecvat: s-a bucurat, a ras/ a fost deranjat, s-a retras. Cand a fost mangaiat pe spate, a fost vizibil deranjat - s-a retras.

Reactioneaza pozitiv la durere (plange cand se loveste).

Anxietatea - a reactionat inadecvat, tresare uneori doar la auzul strigarii propriului nume pe un ton normal.

Apar reactii de genul tipetelor, fricilor si rasului nervos.

Tipetele apar frecvent, in special atunci cand i se refuza obiecte sau atunci cand nu primeste ce doreste si cand doreste. Rasul nervos apare ca reactie la activitatile solicitante.

Toate aceste comportamente de tip anxios sunt persistente, dureaza mult si este nevoie de distragerea atentiei si insistenta din partea celorlalti pentru a renunta la acestea. Este de remarcat dificultatea cu care copilul este calmat.

Comunicarea verbala - limbajul verbal este prezent, dar nu eticheteaza obiectele prin cuvintele pe care le spune si alcatuieste numai imitativ propozitii din cel mult doua cuvinte. Verbalizarea apare numai atunci cand ii este solicitata.

Limbajul se caracterizeaza prin intensitate scazuta si prin pronuntie incorecta. Calitatea vocala este afectata. M. utilizeaza o voce joasa, groasa in comunicarea cu ceilalti.

Cand i se adreseaza o intrebare, tace sau apare ecolalia.

``Pentru dezvoltarea organelor fono-articulatorii se recomanda o serie de exercitii ce se refera la dezvoltarea miscarilor expresivitatii faciale,linguale,mandibulare,labiale.Exercitiile de dezvoltare a expresivitatii faciale se fac diferentiat,in functie de caz.Motricitatea linguala joaca un rol esential in pronuntia sunetelor deoarece la fiecare limba se dilata,se contracta,ia forme diferite si ocupa alte pozitii in cavitatea bucala.`` (Monica Delicia Avramescu,2006,pag.225)

Imita exercitii de miogimnastica (deschide gura, scoate limba, sufla, zambeste, clantane, plimba limba pe buza inferioara, umfla obrajii, pupa, desprinde si uneste buzele).

Deseori isi exprima nemultumirea tipand, emitand sunete infantile.

S-a incercat sa i se predea etichetarea lucrurilor prin limbajul verbal, dar nu a reusit sa-si insuseasca informatiile. In schimb, a invatat sa raspunda la o serie de intrebari sociale(intrebari referitoare la numele lui, al tatalui si al mamei, intrebari referitoare la varsta lui, la jucaria, mancarea si bautura preferata). Rata achizitiilor in programul de intrebari sociale a fost aproximativ un item pe saptamana.

Inca este in predare raspunsul cu da/ nu. Subiectul raspunde adecvat la intrebarea ,vrei x?'(raspuns da/nu), dar numai la alimentele/jucariile pentru care au fost predate raspunsurile. Rata de achizitie pentru un item nou este unul da 2-3 zile.

M. B. poate spune onomatopeele pe care le fac calul, rata, pisica, vaca, oaia, porcul, cainele si cocosul atunci cand este intrebat "cum face x?". Rata de achizitie in procesul de invatare al acestul program de lucru a fost un item la 3-4 zile.

Deasemenea, M. poate completa cuvintele simple care nu i se spun dintr-o poveste sau un cantecel pe care l-a auzit de mai multe ori. Ex: lui M. i se citeste frecvent povestea ``Scufita Rosie``, dupa acelasi text si imagini care ii sunt prezentate concomitent. Prin repetitie, M. poate sa completeze cand terapeutul se opreste cu urmatoarele cuvinte:lup, bunica, flori, vanator, usa, rosie (dupa ce i se spune Scufita).

Comunicarea non-verbala - nu comunica mersul la toaleta. Nu comunica nevoile alimentare. Isi exprima dorintele prin comunicare non-verbala (ia adultul de mana si il `ghideaza` spre ceea ce doreste) .

Nu intelege atunci cand i se interzice o activitate sau un obiect. M. nu intelege sensul cuvantului nu. Nu cauta raspunsul verbal sau non-verbal al celorlalti, aprobarea sau dezaprobarea lor.

Deseori, M. se lasa pe spate sa cada in bratele celuilalt sau se lasa sa fie ridicat de jos, atunci cand nivelul sau de implicare in activitate este scazut sau atunci cand isi exprima nemultumirea pentru o activitate.

Prezinta disfunctii in folosirea comportamentelor multiple nonverbale cum ar fi: stabilirea contactului vizual (maxim 2-3 secunde), postura corpului si gestualitatea care sa favorizeze interactiunea sociala. Rareori raspunde la comunicarea non-verbala a celorlalti: la zambete, la aprobari non-verbale, la dezaprobari non-verbale, la suparare, la mangaieri, la atingeri etc.

Pe aceasta arie, acum i se preda comportamentul de a arata cu degetul un lucru pe care il doreste. Si aici, M. prezinta dificultati in a generaliza itemul si distanta, asa ca i se predau mai multi itemi in cadrul acestui program, inainte de a fi considerat masterat. Rata achizitiilor este un item la doua zile.

Nivelul de activitate - M. este un copil hiperactiv; este controlat cu dificultate. Se evidentiaza anomalii serioase in modul de miscare al copilului. Deseori trece de la hiperactivitate (in special in activitatile nestructurate) pana la apatie (se deplaseaza cu dificultate - vizibil incetinit). Deseori, atunci cand i se cere sa ramana asezat in scaun, M. se ridica si este nevoie de interventia fizica (este luat de mana si/sau ridicat de jos) pentru a fi readus la masa sau pentru a fi reimplicat in activitate. Poate trece apoi destul de rapid de la hiperactivitate la apatie (mai ales atunci cand este implicat intr-o activitate structurata). Tutusi, o analiza a raspunsurilor lui M. din cadrul sedintelor de terapie, a dus la concluzia ca subiectul poate fi mai usor de implicat si mentinut intr-o sarcina si are rezultate mai bune atunci cand sunt folositi motivatori puternici. In ambele situatii - de hiperactivitate sau de pasivitate - M. este dificil de calmat si de implicat in sarcina.

M. a demonstrat ca poate alerga schimband directia. Poate sari fara ajutor pe o suprafata solida; poate sari in echilibru pe trambulina - nu sare insa mai mult de 5 ori (se plictiseste imediat, abandoneaza activitatea si incepe alta, de cele mai multe ori alege un comportament dezadaptativ); se poate juca pe tobogan. I-au fost predate comportamente ca: loveste, prinde si arunca o minge mare; insurubeaza si desurubeaza capace; urca si coboara treptele alternand picioarele. Toate aceste comportamente au fost predate prin ajutor fizic in vederea realizarii comportamentul si estomparea treptata a acestuia pana in momentul cand subiectul a realizat sarcinile in mod independent.

Manifesta o gama larga de simptome comportamentale incluzand hiperactivitatea, reducerea nivelului atentiei, impulsivitatea, incapacitate de autocontrol pulsional.

Nivelul intelectual si omogenitatea functionarii intelectuale - M. a invatat sa copieze prin imitatie: patrat, cerc, triunghi, linie verticala, linie orizontala, linie oblica-dreapta si stanga, cifrere de la 1 la 6, casa.

Poate sa introduca ciupercutele in planseta, poate sa decupeze, poate sa deseneze, sa coloreze, sa picteze, sa se joace cu plastilina si sa faca puzzle. De asemenea, toti acesti itemi mentionati anterior i-au fost predati

M. manifesta dificultati severe in sfera jocului simbolic sau imaginativ.

Nu recunoaste culori, forme, cifre, litere, animale sau obiecte. In programul de obiecte receptiv (comanda "arata x"), M. a invatat mai multi itemi, dar nu poate face discriminarea intre ei. Desi modul de a se lucra este foarte sistematic, M. nu demonstreaza ca stie vreunul dintre obiectele ce i s-au predat.

Ex.: Proces de predare pentru masina

Fata in fata, la masa, se da companda``arata masina!``(terapeutul din spate ghideaza degetul subiectului spre obiectul indicat de terapeutul din fata lui M.). Treptat M. realizaza comportamentul independent. Apoi, pe masa, alaturi de masina, se pozitioneaza un obiect necunoscut lui M., pe post de distractor, iar copilul este promptat sa indice obiectul indicat. Ulterior, se adauga inca un distractor, iar locul celor 3 obiecte este schimbat de la o comanda la alta. Copilul este promptat pana cand poate indica obiectul care i s-a cerut in mod independent in peste 80% din cazuri.

Dupa masterarea itemului masina, se trece in predarea altui obiect dupa aceeasi tehnica. Odata masterat noul item, se face diferentierea intre cele doua obiecte masterate.

Ex.:

Comanda 1 :``Arata masina``

Comanda 2:``Arata cub``

Comanda 3:``Arata cub``

Comanda 4:``Arata masina``

Comanda 5:``Arata cub``

Este de observat ordinea aleatoare a comenzii si se subliniaza faptul ca pozitia obiectelor pe masa este schimbata. Aceasta este o rotatie aleatoare, in limbaj ABA. Abia dupa masterarea acestei etape cei doi itemi sunt considerati invatati.

Pentru a se asigura ca M. poate face generalizarea, apoi se lucreaza prederea conceptului de potrivire pentru cei doi itemi, prezentandu-i-se alte cuburi si alte masini. Comanda va fi ``Potriveste x!``(dupa caz, masina sau cubul).

Lui M. B. i-au fost predate si partile corpului. Acum subiectul cunoaste nasul, gura, picioarele si capul si face diferentierea intre ele 100%.

Impresia generala - are dificultati in sfera relatiilor sociale. Relationeaza la cerere si deseori nu colaboreaza cu parintii; pare sa nu fie deranjat de persoane noi, insa le ignora prezenta. Nu decodifica semnalele emotionale ale celorlalti. M. paraseste la scurt timp activitatea in care abia este implicat; are nevoie de sustinerea celor din jur in a stabili noi contacte; nu pare interesat de prezenta celorlalti.

Observa absenta parintilor, merge la usa dupa ei cand acestia ies din camera.

M. nu se joaca adecvat cu jucariile: cuburile, fotografiile, banii, piesele de lego si orice alt fel de obiecte le aliniaza, le insira.

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

Din punct de vedere al comunicarii, limbajul verbal apare numai atunci cand este stimulat. Imita sunete si cuvinte, doar la cerere. Comunicarea nonverbala este partial comunicativa. Nu arata cu degetul atunci cand doreste ceva si/sau atunci cand i se solicita ("Arata ce vrei"). Nu isi exprima dorintele in mod adecvat, tipa, este irascibil, nervos. Nu cauta raspunsul verbal sau non-verbal al interlocutorului.

Comportamentele stereotipe sunt prezente: apare rasul nervos, leagana capul stanga-dreapta, flutura corpul, flutura mainile. In activitatile nestructurate, M. continua sa aiba comportamente reduse, in special in sfera jocului simbolic; apar comportamente dezadaptative: deschisul fermoarelor, cauta in poseta portofelul pentru a lua bani (pe care ii taie, ii rupe, ii baga in gura).

Continua sa prezinte diverse forme de autostimulare senzoriala: rasul nervos, leganatul (intregului corp) sau leganatul capului, saritul la trambulina, alunecarea pe tobogan cu spatele, tipatul.

Manifesta deseori comportamente de panica si anxietate, in special cand activitatile sunt noi si/sau solicitante. Toleranta la frustrare este redusa (tipa si se infurie cand nu stie sa urmareasca regulile unui joc).

M. pare sa prezinte preocupare si inflexibilitate pentru rutina specifica nonfunctionala sau ritualurile sale zilnice.

Autoservire:

M. B. a invatat sa se spele pe maini, sa imbrace si sa dezbrace pantaloni si bluze cu fermoar, sa se descalte si sa se incalte cu pantofi fara siret,sa manance singur. Toate aceste comportamente au fost predate in mod functional(ex.:trebuie sa fii murdar ca sa te speli pe maini) si s-a folosit tehnica inlantuirii.

Inlantuirea inseamna ca sarcina este impartita in parti individuale care pot fi predate copilului prin ajutor, cate una pe rand.

Procedura identificarii pasilor dintr-un lant se numeste analiza sarcinii.

Exemplu de analiza de sarcina:

Comportamentul vizat: spalatul pe maini.

-suflecarea manecilor

-dat drumul la apa

-punerea mainilor sub apa

-sapunirea mainilor

-frecatul mainilor

-clatirea mainilor

-inchiderea apei

-stergerea pe maini

Initial, o parte a analizei sarciniii va fi tinta si de aceea de la acest nivel se estompeaza ajutorul. De exemplu, terapeutul poate ajuta copilul sa suflece manecile folosind la inceput un ajutor fizic complet. Apoi acesta este estompat, iar cind copilul a invatat complet, terapeutul va incepe sa estompeze ajutorul pentru deschiderea apei.

Fiecare parte a lantului este mai curand intarita initial decat sa fie oferita intarire la sfarsitul lantului. Aceasta deoarece fiecare veriga a lantului are nevoie sa fie invatata si, prin urmare, are nevoie sa fie intarita.

De obicei, atunci cand se preda un comportament ca lant, doar o singura veriga va fi tinta. Restul comportamentelor din lant vor fi ajutate si intarite, dar numai o singura parte a lantului va avea ajutorul in estompare.

In cele din urma, atunci cind copilul este capabil sa indeplineasca toate verigile lantului singur, intarirea este si ea gradual estompata pana cand este acordata doar o singura data la sfarsitul lantului.

Pentru spalatul pe maini s-a folosit inlatuirea inainte-predarea incepe prin lucrul cu prima veriga a lantulu, apoi cu a doua, apoi cu a treia, s. a. m. d. (exemplu:in analiza de sarcina pentru spalatul pe maini de mai sus, suflecarea manecilor va fi prima abordare dintre toate, in timp ce restul pasilor vor fi beneficia de ajutor complet. Atunci cand suflecarea manecilor este masterata, se va astepta ca aceasta sa fie facuta fara ajutor, iar tinta sa devina pornirea apei.)

Interventia comportamentala

Comportamentul prioritar pentru interventie a fost stereotipia lui M. de a insira obiecte.

Cand nu se afla intr-o situatie structurata, subiectul insira obiecte, fara vreun criteriu. El pozitioneaza aceste obiecte fie orizontal, fie vertical, in echilibru. Daca nu este intrerupt, poate fi gasit implicat in aceasta activitate in cea mai mare parte a timpului, indiferent de locul in care se afla sau de persoanele din jur. Chiar si in timpul activitatilor structurate, M. profita de orice clipa de neatentie pentru a se autostimula(ex:atunci cand i se da de facut un puzzle, daca terapeutul este ocupat cu altceva sau nu se afla in proximitate spatiala, M. nu va folosi materialul in mod adecvat, ci va insira piesele de puzzle).

Atunci cand o persoana intervine incercand sa-i stopeze activitatea de a insira, M. prezinta un comportament de protest ce se manifesta prin tipete. Un alt aspect interesat este faptul ca daca o alta persoana ii strica aranjamentele, protesteaza, dar atunci cand le darama el sau se darama singure, nu pare deloc deranjat, ci le construieste din nou.

In timpul cand insira, subiectul pare total implicat in ceea ce face. Se pare ca subiectul se simte securizat in timpul acestei autostimulari deoarece detine control total asupra situatiei si modului de realizare(fara nici un criteriu).

S-a incercat gasirea unui comportament inlocuitor al stereotipiei atat de evidente a subiectului, acesta fiind reprezentat de o activitate structurata ce presupune un insirat in functie de anumite criterii si poate parea joc. In interventia care are drept scop inlocuirea comportamentului de autostimulare, atat terapeutul cat si parintii si alti adulti ce-l supravegheaza au urmat un set de reguli in mod constant si perseverent.

S-a pornit de la identificarea (impreuna cu parintii) unei liste de intaritori alcatuita din alimente si jucarii, pozitionate in functie de intensitatea motivatiei pe care acestea le exercita asupra lui M. Acesti intaritori ii vor fi oferiti copilului doar in cadrul orelor de terapie, in functie de dificultatea sarcinii, cu scopul de a mari calitatea si cantitatea raspunsurilor corecte. La inceput, rata oferirii intariritorilor era dupa fiecare veriga a jocului, chiar daca aceasta este realizata cu ajutor fizic in stadiul initial. Treptat, intaritorul i-a fost oferit mai rar, pana cand s-a ajuns la stadiul in care M. este recompensat dupa ce indeplineste toata sarcina independent.

Urmatoarea etapa a constat in predarea de jocuri de tip trenulet cu sina(sina este construita din piese, dupa care copilul plimba trenul pe sina), turn din lego sau cuburi, jocul cu masina pe traseu, insirat de margele si jocuri de motricitate fina pe care el insira piese dupa un anumit criteriu(forma, culoare, marime). fiecare dintre itemii de mai sus au fost predati initial prin imitatie si ajutor fizic, treptat s-a renuntat la imitatie, copilul fiind sustinut cu ajutor fizic, iar in ultima instanta M. a masterat fiecare joc prin realizarea lor in mod independent. Procesul de invatare a durat aproximativ 3 saptamani pentru fiecare item in parte, jocurile fiindu-i predate in mod consecutiv in timpul sedintelor de terapie.

Pentru jocuri s-a folosit tehnica inlantuirii inapoi-predarea incepe cu lucrul asupra ultimei verigi a lantului si apoi cu penultimul s. a. m. d.

Exemplu: construirea unei sine de tren si impingerea unui tren pe ea.

Analiza sarcinii:se pune prima si a doua piesa a sinei ,apoi a treia piesa ,dupa care patra piesa, urmeaza punerea trenului pe sina, iar in final se impinge trenul pe sina). Pentru a inlantui inapoi aceasta sarcina, sina ar trebui sa fie complet construita la inceput, iar copilul sa invete doar sa impinga trenul pe sina. Pe masura ce aceasta se mastereaza, copilul va lucra la asamblarea sinei si apoi sa impinga trenul. Inlantuirea inapoi este cel mai des folosita forma de inlantuire deoarece permite ca sarcina sa fie completata independent de copil de fiecare data cand este facuta si de aceea, copilul nu este ajutat pe parcursul intregului proces de fiecare data. Unele sarcini nu se potrivesc cu inlantuirea inapoi, precum spalatul pe maini descris mai sus.

Odata masterate aceste activitati de joc, ele au fost generalizate, in sensul ca M. B. a trebuit sa le realizeze si in alte contexte(cu alte persoane, cu alte materiale, in alte locuri). Scopul final va fi ca M. sa realizeze aceste activitati atunci cand este nesupravegheat. Cu ajutorul intaririi comportamentului adecvat, rata de aparitie a comportamentului disfunctional a scazut.

Atunci cand totusi subiectul prezinta comportament autostimulativ de tip insirat, se va actiona prin:

- blocare: comportamentul inadecvat este blocat (ex: M. vrea sa alinieze piesele de puzzle. Adultul ii opreste mainile)

- redirectionare: comportamentul inadecvat este redirectionat in mod automat catre unul adecvat (ex:dupa oprirea mainilor, tutorele ii ghideaza mainile catre completarea jocului de puzzle)

- premierea: comportamentul adecvat catre care este redirectionat cel inadecvat trebuie premiat instantaneu pentru indeplinire (ex:pentru completarea puzzle-ului, M. va primi jeleuri)

5. 2. Interpretarea rezultatelor

In urma a 6 luni de terapie ABA,se observa o serie de modificari comportamentale la subiectul prezentei lucrarii.In primul rand as vrea sa subliniez ca M.B. este mult mai receptiv la terapie(raspunsurile sunt mai rapide ,comportamentul de protest apare mai rar,pare ca se bucura atunci cand este recompensat social).Problema ridicata de stereotipii si de caracterul inadecvat social al acestora pare a-si gasi o rezolvare in interventia comportamentala care,efectuata constant si perseverent,duce la modificari la nivel comportamental.

Un alt aspect foarte important este faptul ca subiectul a facut achizitii ce ii vor servi pentru imbunatatirea relatiilor sociale:are un contact vizual mult mai bun, raspunde prin contact vizual, verbalizare si comportament atunci cand este strigat si in mare parte foloseste obiectele in mod adecvat.

Progresele de pe partea de recunoastere a partilor corpului sunt un bun indice pentru faptul ca, atat timp cat este motivat si stilul de a lucra este consecvent si structurat, M. poate face achizitii pe toate planurile.

Cele mai numeroase si rapide achizitii sunt cele insusite in cadrul programului de joc si joaca.Acum subiectul este mai usor de implicat si mai activ in cadrul activitatilor de joc ce presupun cooperare.Inca se observa o dificultate in sfera jocului independent.

Daca acum 6 luni nu imita si nici nu raspundea adecvat la nicio instructiune,in momentul de fata M.B. imita in 90% din cazuri (chiar si spontan) si raspunde la un numar de 30 de instructiuni.

In cadrul orelor de terapie, s-a lucrat si pe capacitatea de a sta implicat in sarcina.La inceputul procesului terapeutic se observa intentia de a se sustrage din sarcina prin comportamente de tip fuga,stereotipii,ras nervos, tipat sau raspuns intarziat. Cu ajutorul intaritorilor, s-a crescut gradual timpul de implicare. In momentul de fata, atunci cand o activitate nu este prea solicitanta pentru el, M. rezista chiar si 3 - 4 minute intr-o sarcina fara a se face aparut niciun fel de comportament opozitionist sau stereotip.

In cazul prezentat consider ca o mare problema o ridica deficitul de atentie si vulnerabilitatea in fata stimulilor care conduc la o rata mai mica de raspunsuri corecte in cadrul orelor de terapie. Adesea este dificil pentru persoanele cu autism sa fie atente la ceea ce spun profesorii sau parintii lor, deoarece ei se concentreaza mai degraba pe senzatiile lor, care sunt mult mai interesante si mai importante pentru ei.Atentia lor se poate comuta foarte rapid de pe o senzatie pe alta. Cel mai adesea, sursa distragerii este de ordin vizual Si stimulii auditivi pot, de asemenea, disturba. Un elev, de exemplu, nu se poate concentra din cauza unui sunet pe care parintele nici macar nu il aude. Indivizii cu autism par a fi distrasi de stimulii interiori - cand, de exemplu, vor un anumit obiect, pe care si-l amintesc dintr-o experienta anterioara. Pot fi distrasi de anumite procese cognitive, precum a face rime, a numara, a calcula, sau a recita lucruri pe care le-au memorat. Indiferent care este sursa distragerii, persoanele cu autism intampina mari dificultati in a interpreta si a ierarhiza importanta stimulilor interni si externi care ii "bombardeaza". Unele persoane privesc, se misca si exploreaza constant, ca si cum toate senzatiile lor in egala masura sunt noi si incitante.Alte persoane "trateaza" acest "bombardament de stimuli" prin a se "inchide" cat mai mult in ei, in fata acestor stimulari si preocupandu-se doar cu o arie foarte limitata de obiecte.

La inceputul demersului terapeutic trebuie sa tinem cont de faptul ca terapia copiilor cu autism aduce rezultate in timp.Este nevoie de multe ore de lucru pentru ca rezultatele sa fie evidente,dar orice achizitie trebuie pretuita si privita ca ceea ce este:un pas in fata.Un alt fapt pe care trebuie sa-l avem in vedere este ca``toti clientii par sa invete anumite comportamente adaptative , incluclusiv comportamente complexe ca imitatia si limbajul.Comportamentele inadecvate , de pilda automutilarea , pot fi reduse.Partea mai putin buna este ca unii copii invata mult mai lent decat altii.Multi pacienti,desi tratati de la o varsta frageda,nu pot fi integrati cu succes in colective de copii normali de aceeasi varsta si regreseaza daca tratamentul este intrerupt.``(Catherine Maurice ,2008,pag 421)

Pentru educatia copiilor,in general,parintii investesc o cantitate importanta de timp si energie. Cand este vorba de un copil autist,eforturile depuse sunt mult mai mari,dar alocate pentru scopuri si obiective mai mici. Copilul autist trebuie sa invete totul: sa manance, sa se imbrace, sa se dezbrace, sa se spele, sa se comporte sau chiar sa se joace.

Concluzii si implicatii

``In jurul nostru exista oameni,unii normali,altii avand trasaturi si comportamente care se abat de la normalitate.Acestia din urma sunt de multe ori,din pacate ,catalogati ca persoane handicapate(in sens peiorativ),ignorati sau ,si mai rau,considerati irecuperabili,inutili pentru societate.``(Monica Delicia Avramescu,2006,pag.7)

Intr-o tara in care certificatul de handicap este o sentiinta, prezenta lucrare a incercat sa infirme miturile conform carora lucrul cu copii cu autism este o munca fara expectante. Subiectul pe care il prezint, M. B in decursul a 6 luni de terapie ABA, a facut un numar de achizitii care pot parea nesemnificative la o prima vedere, dar care sunt un pas inainte pe drumul catre o viata independenta.

Intrucat subiectul pare mult mai receptiv atunci cand este motivat corespunzator,in privinta terapiei lui M.B. as sugera continuarea cu metoda ABA,la baza careia stau tocmai intaritorii. Intarirea este un eveniment pozitiv care apare imediat dupa comportament. Este definita de faptul ca va face sa creasca frecventa comportamentului caruia ii urmeaza. Daca frecventa comportamentului nu creste dupa prezentarea a ceea ce se considera a fi intarire, atunci, acel eveniment sau lucru nu reprezinta o intarire. Intarirea nu este acelasi lucru ca si recompensa. Recompensa reprezinta un eveniment placut sau un lucru care poate fi dat sau primit in schimbul indeplinirii unei sarcini, dar nu inseamna neaparat ca frecventa acelui comportament va creste. Toate intaririle cresc frecventa comportamentului. "Principiul intaririi se refera la o crestere a frecventei unui raspuns atunci cind acel raspuns este urmat imediat de anume consecinte". (Kazdin, 1994)

Ca o contributie, alaturi de ABA as implementa si anumite tehnici din PECS si TEACH. Mai exact, pentru a scadea nivelul de frustrare datorat de imposibilitatea de a comunica, as introduce PECS-ul prin intermediul caruia M. B. ar putea sa-si faca cunoscute dorintele si nevoile.

Din TEACH, consider ca ar fi indicat sa se implementeze orarul vizual care i-ar oferi posibilitatea de predictibilitate a activitatilor. Orarele vizuale stabilesc planul pentru o zi, dimineata, seara. Ele secventiaza activitatile pentru o anumita perioada de timp

Pentru o mai buna ancorare in realitatea temporara, as introduce in programul de lucru cercul de dimineata. Acesta contine date despre vreme, zilele saptamanii, lunile anului si anotimpuri.

Pentru ca subiectul pare usor de distras de stimuli, consider ca este necesar ca orele de terapie sa se desfasoare in cadrul unei locatii care sa minimalizeaza distractorii vizuali si/sau auditivi. Un mediu fizic structurat va crea un mediu calm, predictibil pe intelesul copiilor cu autism. Ca rezultat al cestui lucru va creste atentia copilului catre cele mai relevante informatii, invatarea fiind astfel maximizata.

Persoanele autiste nu inteleg lumea in felul in care o inteleg ceilalti oameni,nu inteleg cum gandesc sau simt ceilalti oameni. Izolat in propria lume, copilul pare sa se exprime doar prin comportamente obsesive, repetate la infinit si prin descarcari de furie, frica sau plans ravasitor. Autismul afecteaza modul in care indivizii gandesc, mananca, se imbraca, muncesc, isi petrec timpul liber, inteleg lumea lor, comunica, etc, si oamenii cu autism tind sa fie stigmatizati din cauza acestor diferente. Parintii sufera foarte mult vazand ceea ce se intampla cu copiii lor, iar adesea nu inteleg multe dintre comportamentele manifestate de acestia si nici cauza aparitiei lor. Asa ca, dintr-un punct de vedere, autismul poate fi gandit ca o cultura, in ceea ce priveste pattern-urile caracteristice si predictibile de gandire si comportament ale indivizilor de aceasta conditie.

Prezenta lucrare incearca sa contureze atat rolul terapiei cat si al terapeutului.Rolul pedagogului sau parintelui persoanei cu tulburare pervaziva de dezvoltare este a unui interpret trans-cultural: cineva care intelege ambele culturi si este capabil sa traduca expectatiile si regulile mediului non-autist persoanei cu autism astfel incat aceasta sa poata functiona mai usor si mai eficient.

Pentru a munci eficient cu indivizii cu autism, trebuie sa le intelegem cultura, punctele tari si deficitele care sunt asociate cu autismul.

Deoarece problemele  organice de baza ce definesc tulburarea de spectru autist nu sunt total reversibile, nu luam ca scop al eforturilor noastre educationale si terapeutice obtinerea " normalitatii".Scopul pe termen lung al programului procesului terapeutic este acela ca un individ cu autism sa se adapteze cat se poate de comfortabil si eficient la cultura noastra ca si adult.Atingerea acestui obiectiv, se realizeaza respectand diferentele create de autism si lucrand cu cultura persoanei pentru a preda deprinderile necesare pentru a functiona in cultura noastra.Lucram pentru a extinde competentele si intelegerea persoanelor cu autism, in timp ce adaptam de asemenea mediile nevoilor lor speciale si limitarilor lor. Vom atinge acest obiectiv, respectand diferentele create de autism si lucrand cu cultura persoanei pentru a preda deprinderile necesare pentru a functiona in cultura noastra.Lucram pentru a extinde competentele si intelegerea persoanelor cu autism, in timp ce adaptam de asemenea mediile nevoilor lor speciale si limitarilor lor. Serviciile educationale pentru elevii cu autism ar trebui sa ii ajute sa functioneze mai confortabil si eficient in societate prin intermediul a doua obiective complementare: cresterea cunostintelor si abilitatilor lor; a face mediul mai usor de inteles pentru ei.

Bibliografie:

Alois Ghergut,2005, "Sinteze psihopedagogiespeciala",Editura Polirom

Avramescu M. ,2006,`` Defectologie si logopedie``,Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti

Catherine Maurice,2008,``Lasa-ma sa-ti aud glasul``,Editura Curtea Veche,Bucuresti

Cucuruz D. ,``Autism Cartea pentru parinti``,Editura Publishing,Bucuresti

Dictionar medical``,1997, Editura CERES

David D.,2006 ,``Psihologie clinica si psihoterapie-Fundamente``,Editura Collegium,Polirom

David D.,2006,``Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale``,Editura Collegium,Polirom

Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders``(DSM IV)

9. Falzeder E ,June 2007, 'The story of an ambivalent relationship: Sigmund Freud and The story of an ambivalent relationship: Sigmund Freud and Eugen Bleuler'. The Journal of Analytical Psychology

10.Loovas I., ``Teaching Individuals with Developmental Delays: BasicIntervention Techniques Applied Behavioral Analysis ABA``

Kazdin, A. E. (1994) `` Behavior modification in applied settings.`` Pacific Grove, California: Brooks/Cole.

Manuila M., Manuila A., Nicolim M.; 1997,`` Dictionar medical`` Edit. CERES, Bucuresti,

Neveanu P.P.,1978,``Dictionar de psihologie``,Editura Albatros

``Psihologia`` ,1997,Editura Societatea Stiinta si tehnica,nr.2

15.Verza E.,1997, ,,Dictionarul de psihologie ``,Editura Babel

16.Vrasmas E.,Musu I.,Stanica C.,1997,``Terapia Tulburarilor de limbaj-interventii logopedice``,Editura Didactica si Pedagigica,Bucuresti

https://www.stiriong.ro/pagini/2-aprilie--ziua-internationala-de-const.php

Anexe

Anexa 1-Grila de observatie

Anexa 2-Pictograme PECS:

Anexa 3-Orar vizual-exemplu:

Anexa 4-ANAMNEZA

I. FACTORI DE DEZVOLTARE

1. Cum a fost sanatatea dumneavoastra in timpul sarcinii?

Satisfacatoare

2. Ce varsta aveati cand vi s-a nascut copilul?

Va amintiti sa fi folosit vreuna dintre urmatoarele substante in timpul sarcinii?
3. Bere sau vin

Niciodata ___X

O data sau de doua ori ___

3-9 ori ___

10-19 ori ___

20-39 ori ___

Peste 40 ori ___

Bauturi spirtoase

Niciodata ___ X

O data sau de doua ori ___

3-9 ori ___

10-19 ori ___

20-39 ori ___

Peste 40 ori ___

5. Cafea sau alt tip de cofeina (cola, etc.). Luate impreuna, cat de des?

Niciodata ___

O data sau de doua ori ___

3-9 ori ___

10-19 ori ___

20-39 ori ___

Peste 40 ori ___X

6. Tigari

Niciodata ___X

O data sau de doua ori ___

3-9 ori ___

10-19 ori ___

20-39 ori ___

Peste 40 ori ___

7. Ati ingerat vreun medicament in timpul sarcinii? Ce anume?

Aspirina si calciu

8. Ati avut sarcina toxica?

DA

9. A fost incompatibilitate de factor Rh ?

Da

10. Copilul s-a nascut la timp?

8 luni sau mai devreme ___

8-10 luni ___X

10 luni ___

Nu stiu ___

11. Care a fost durata durerilor la nastere?

8 ore

12. Vi s-au dat medicamente pentru a va usura durerea in timpul nasterii?

Da.

13. Au existat indicii ai stresului fetal in timpul nasterii?

Nu

1 Nasterea a fost        Normala? Nu ___

Da ___

Cezariana? Nu ___

Da ___X

Forceps? Nu ___

Da ___

Indusa? Nu ___

Da ___

15. Care a fost greutatea copilului la nastere?___3100 gr.

16. Au existat complicatii de sanatate in urma nasterii?   

Nu

17. Au existat probleme de alimentare in perioada infantila timpurie?

Nu

18. A avut copilul colici?

Da

19. Au existat tulburari ale patternului de somn in perioada infantila timpurie?

Da

20. Copilul a avut probleme de reactivitate?

Nu

21. A avut copilul probleme de sanatate in copilaria timpurie?

Nu

22. A avut copilul probleme congenitale?

Nu

23. A fost un copil usor de crescut? Plangea mult? Urma un program acceptabil?

Nu a fost un copil usor de crescut. plangea foarte mult, atat in timpul zile cat si in timpul noptii.

2 Cum se comporta copilul cu alti oameni?

Pana pe la 4 ani plangea sau tipa cand venea cineva in vizita sau cand ieseam din casa, dar usor-usor acest comportament s-a diminuat, pana cand a ajuns sa fie acelasi cand iesim sau cand primim sau mergem in vizita.

25. Cand dorea ceva, cat de insistent era?

Insista destul de mult si nu renunta usor. De obicei daca nu primeste, tipa si plange.

26. Cum considerati nivelul de activitate al copilului?

Este tot timpul in miscare, in cautare de bani, sau de obiecte pe care le poate insira.

27. La ce varsta a stat in sezut?

7 luni

28. La ce varsta s-a tarat?

1, 3 an

29. La ce varsta a mers?

1, 8 an

30. La ce varsta a spus primele cuvinte (altele decat "mama" si "tata")?

31. La ce varsta a legat doua sau mai multe cuvinte?

32. La ce varsta a folosit olita? (controlul urinarii)

4, 5 ani

33. La ce varsta a folosit olita? (controlul defecatiei)

3 Aproximativ cat de lunga a fost perioada in care a invatat sa foloseasca toaleta?

1 an

II. ISTORIA MEDICALA

35. Cum ati descrie sanatatea copilului?

Nu sunt probleme deosebite.

36. Cum este auzul copilului?

Nu are probleme.

37. Cum este vederea copilului?

Nu are probleme

38. Cum este coordonarea motorie globala?

Pare putin dezechilibrat.

39. Cum este coordonarea motorie fina?

Era deficitara, dar s-a lucrat si a facut achizitii.

40. Cum este articularea vorbirii copilului?

Spune cuvinte numai la cerere. Inca mai are cateva sunete pe care nu le pronunta corect.

41. A avut copilul probleme de sanatate cronice (astm, diabet, boli de inima, etc.)?

Nu

Daca da, va rugam specificati __________________

42. Cand a debutat boala cronica?

Pe la 2 ani mi-am dat seama ca este ceva in neregula. Plangea tot timpul, nu spunea prea multe cuvinte si nu era interesat de jucarii. Atunci am mers prima oara la un mediu psihiatru.

43. De ce boli a suferit copilul?

A avut varicela.

4 A avut copilul vreunul dintre urmatoarele accidente?

Lovituri la cap ___

Oase rupte ___

Arsuri severe ___

Crampe stomacale ___

Leziuni la ochi ___

Pierderea dintilor ___

Taieturi severe ___

Rani suturate ___

Altele (specificati): _______________

45. Cate accidente a avut copilul?

46. A fost vreodata operat pentru una dintre urmatoarele probleme?

Amigdale ___

Polipi ___

Hernie ___

Apendicita ___

Ochi, ureche, nas si gat___

Tulburari digestive ___

Tract urinar ___

Picior sau mana ___

Arsuri ___

Altele ___

47. De cate ori?

-

48. Care a fost durata spitalizarii?               

49. Suspectati copilul ca ar consuma alcool sau droguri?

50. Exista un istoric al abuzului fizic/sexual?

Nu

51. Are copilul probleme de somn?

Niciuna ___

Dificultati de adormire ___X

Disturbanta continuitatii somnulu ___X

Treziri matinale ___

52. Are copilul un somn agitat?

Cand era mai mic se intampla mai des. Acum mai rar.

53. Are copilul probleme de control al urinarii?

Nu

5 Are copilul probleme de control al defecatiei?

Da

55. Are copilul probleme de control al apetitului?

Nu

I. ISTORICUL TRATAMENTULUI

56. Ce medicamente i s-au prescris copilului? _________Stratera, Cerebrolysin, Risatarun__________ ______ ____ ______

57. A beneficiat vreodata copilul de vreuna dintre urmatoarele forme de tratament psihologic? Daca da, cat timp a durat?

Psihoterapie individuala ___Da

Durata terapiei ___1 an si 6 luni

Psihoterapie de grup ___

Durata terapiei ___

Terapia familiei cu copilul ___

Durata terapiei ___

Spitalizare neuropsihiatrie ___

Durata spitalizarii ___

IV. ISTORICUL SCOLAR

Va rog sumarizati progresul copilului (academic, social, testare) pe parcursul fiecareia dintre urmatoarele perioade:

Copilaria mica

Gradinita

Clasele I-IV

58. A facut vreodata copilul parte dintr-un tip de program special de educatie, si daca da, pentru cat timp?

Programul _______terapie, logopedie_______________

Durata __________1 an si 6 luni________________

59. A fost copilul vreodata

Suspendat de la scoala ___

Numarul suspendarilor ___

Exmatriculat ___

Numarul exmatricularilor ___

Repetent ___

Numarul repetentiilor ___

60. Au fost adoptate modificari instructionale aditionale? Daca da, de ce tip?

__________ ______ ____ _____________

V. ISTORICUL SOCIAL

61. Cum se intelege copilul cu fratii/surorile lui?

62. Cat de usor isi face copilul prieteni?     

63. In medie, cat de mult tin prieteniile copilului dumneavoastra?

-

VI. PROBLEME COMPORTAMENTALE CURENTE

Probleme primare Alte probleme (relationate)

6 Ce strategii au fost implementate pentru a rezolva aceste probleme?

Reprimari verbale ___

Izolare ___

Luarea privilegiilor ___

Recompense ___

Pedeapsa fizica ___

Evitarea copilului ___

65. In medie, cat la suta din timp se adapteaza copilul la comanda initiala?

40% din cazuri

66. In medie, cat la suta din timp executa copilul comanda?

67. Cat de conecventi sunteti dumneavoastra si sotul / sotia dumneavoastra in respectarea unor strategii de disciplinare?

Pentru Mihai s-a intervenit comportamental si a trebuit sa adoptam o atitudine ferma si consecventa.

68. A avut loc vreunul dintre urmatoarele evenimente stresante in ultimele 12 luni?

Divortul sau separarea parintilor ___

Accident sau boala in familie ___

Deces in familie ___

Schimbarea de loc de munca a unui parinte _

Schimbarea scolii ___

Mutarea familiei ___

Probleme financiare ale familiei ___

Altele (rog specificati) ___

VIII. ISTORICUL FAMILIEI

69. Cat timp ati fost casatorit cu tatal/mama copilului? (Va rog specificati daca copilul provine din prima, a doua, etc. casatorie.)

Nu am fost niciodata casatoriti ___

Separati ___

Divortati ___

Vaduv(a) ___

Casatoriti timp de __7_ ani

70. Cat de stabil este mariajul dumneavoastra curent?

Stabil ___X

Instabil ___