Chestionarul de personalitate California - c.p.i.

c. A treia grupa de scale

13. Realizare prin conformism - Ac (Achievement via conformance

Este o scala motivationala si atitudinala, reflectand variabilele implicate in realizarea academica de nivele inalte. Termenul de conformism se refera la o astfel de orientare, de canalizare a trebuintei de realizare personala si nu la ceea ce se intelege prin termen in limbajul curent, ca o stereotipie neproductiva. Scala a fost construita prin metoda empirica (criteriu extern). Scopul scalei este de a reliefa acei factori de interes si motivatie care faciliteaza realizarea in orice cadru unde asemanarea cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri reprezinta comportamente pozitive.

Are 38 itemi, 18 apartinandu-i exclusiv.

Continuturile manifeste ale itemilor reflecta hotararea si placerea pentru a se pregati si a avea eficienta in invatare; sentimentul de vitalitate si eficienta in genere; acceptarea regulilor si cerintelor si refuzul frivolitatii si a comportamentului nonconformist; temperarea si increderea in propriile capacitati; autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica in viata.

Scorurile inalte prezinta o persoana capabila, cooperanta, eficienta, organizata, responsabila, ferma, sincera, persistenta si muncitoare, care apreciaza activitatea si realizarea intelectuala. Perceptia sociala descrie un barbat cu scor inalt ca: ambitios, capabil, constiincios, amabil, inteligent, logic, matur, rezonabil, cu resurse, responsabil. O femeia cu scor inalt este descrisa ca: conservatoare, eficienta, idealista, intreprinzatoare, amabila, metodica, logica, de incredere, rezervata, responsabila.

Scorurile joase prezinta o persoana vulgara, incapatanata, distanta, dificila, primejdioasa, infumurata, care sedescurajeaza usor sub stresul presiunilor si conformismului, pesimista in privinta viitorului profesional. Perceptia sociala descrie un astfel de barbat prin termeni ca: apatic, banuitor, practic, insuportabil, cauta placerea, nesabuit, agitat, superficial, schimbator, ostentativ. Femeia cu scor scazut este perceputa ca fiind: aventuroasa, nepasatoare, usuratica, cu atitudine degajata, lenesa, impresionabila, rebela, sarcasrica, neconventionala, neinhibata, neghioaba.

14. Realizarea prin independenta - Ai (Achievement via independence)

Scala este destibata sa masoare interesul subiectilor pentru acele situatii in care se cere independenta in gandire, creativitate, valorizarea potentialului propriu. Cu ajutorul ei pot fi identificati acele aspecte ale interesului si motivatiei care faciliteaza realizarea in orice cadru unde autonomia si independenta sunt comportamente pozitive, inclusiv in pregptirea academica.

Are 32 de itemi.

Continuturile manifeste ale itemulor indica: toleranta crescuta pentru ambiguitate si refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare; refuzul unor reactii conventionale chiar daca este vorba de a sustine o opinie nepopulara si controversata; placerea pentru activitati independente, chiar daca nu sunt necesare din punct de vedere utilitar; afirmarea unei gandiri pozitive fata de altii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest in prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.

Scorurile inalte definesc o persoana matura, eficace, puternica, dominanta, pretentioasa si precauta, independenta si sigura pe sine, cu abilitate intelectuala si discernamant. Un batbat cu scor inalt este descris de perceptia sociala prin termeni ca: prevazator (in sens de anticipativ), independent, neformal, inteligent, simpatic, rational, sarcastic, irascibil, multilateral. Femeia cu scor inalt este perceputa ca: lucida, calma, capabila, discreta, inteligenta, logica, matura, originala, rationala.

Scorurile scazute indica un comportament inhibat, anxios, prudent, nemultumit, marginit si suspicios, umil si supus fata de autoritati, lipsit de capacitati introspective si de intelegerea de sine. Un barbat cu scor scazut este descris ca: afectat, ingamfat, prudent (in sens de precaut), rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este descrisa prin termeni ca: stangace, emotiva, nechibzuita, imatura, infantila, cap sec, agitata, simpla, nerealista, instabila.

15. Eficienta intelectuala - Ie (Intelectual efficiency)

Scala a fost construita tot in paradigma motivationala si nu priveste capacitatea de a rezolva probleme, fie si intelectuale. Ea indica interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice si totodata gradul de eficienta personala si intelectuala la care a ajuns individul.

Are 42 itemi dintre care 22 exclusivi.

Continuturile manifeste ale itemilor se refera la aspecte legate de: capacitatea de aface fata unor situatii de indeterminare si ambiguitate; sentimentul adecvarii si eficientei personale; interesul pentru activitati de cercetare; placerea de a face planuri si de a le realiza; importanta pe care o acorda persoana problemelor intelectuale si de cunoastere; un comportament flexibil, relativ instabil si mai putin organizat.

Scorurile inalte indica persoane eficiente, cu o gandire clara, capabile,inteligente, progresiste, ordonate, meticuloase si ingenioase, mereu in alerta si bine informate, care acorda importanta pentru paroblemele intelectuale si de cunoastere. Un barbat cu scor inalt este perceput ca: de incredere, capabil, eficient, prevazator (anticipativ), independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfacut, sincer. Femeia cu scor inalt este descrisa prin termeni ca: lucida, capabila, de incredere, eficienta, neformala, inteligenta, logica, rationala, relaxata.

Scorurile sub medie prezinta o persoana prudenta, confuza, comoda, defensivasuperficiala si fara ambitie, cu o gandire conventionala si stereotipa, lipsita de directionare si disciplina de sine. Perceperea sociala caracteruzeaza un barbat cu scor scazut ca: rece, uituc, insensibil, stangaci, cu interese limitate, straniu, obositor, susceptibil, superficial, influentabil. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: nehotarata, stangace, cu interese limitate, nervoasa, pesimista, simpla, inceata, incapatanata, tensionata, retrasa.

d. A patra grupa de scale

16. Inclinatie psihologica - Py (Psychological mindedness)

Scala masoara gradul in care individul se implica si este sensibil la necesitatile interne, la cauzele acestora si la experientele semenilor.

Are 22 itemi, 10 exclusivi si restul comuni cu Sp.

Continutul manifest al itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problema; capacitatea de a tolera ambiguitatea si dezordinea; disponibilitatea pentru munca in genere si pentru cea de cercetare in special; sacrificiul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele de termen lung; intersul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini, deschise, liberale, neconventionale.

Scorurile inalte la aceasta scala indica o persoana atenta, spontana rapida, receptiva, vorbareata, ingenioasa, flexibila, cu o buna fluenta verbala si ascendenta sociala, nesupusa regulilor, restrictiilor si constrangerilor. Un barbat cu scor inalt este descris ca: distant, evaziv, prevazator, independent, individualist, perseverent, preocupat, rezervat, neprietenos, circumspect. Femeia este descrisa prin termeni ca: rece, capabila, independenta, ingenioasa, nepripita, logica, neastamparata, sigura pe sine, isteata, nedemna de incredere.

Scorurile scazute indica persoane apatice, pasnice, serioase, prudente, modeste, cu un tempo linistit, precaute, conformiste si conventionale. Perceperea sociala descrie un barbat cu scor scazut prin adjective ca: activ, voios, energic, flirteaza, cu umor, bland, adaptabil, deschis, sociabil, vorbaret. Femeia este descrisa astfel: conventionala, generoasa, onesta, blanda, elogiata, incordata, de incredere, modesta, calda, nelinistita.

17. Flexibilitate - Fx (Flexibility)

Scala a fost construita aentru a identifica persoanele flxibile, adaptabile, capabile de schimbare in gandire, conduita, temperament. Ea indica gradul de flexibilitate si adaptabilitate al gandirii si comportamentului unei persoane.

Are 22 itemi.

Continuturile manifeste ale itemilor se refera la: refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare; toleranta inalta pentru nesiguranta si ambiguitate; relativa instabilitate; lipsa de ordine; un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescriptiile etice.

Scorurile inalte definesc o persoana introspectiva, neformala, aventuroasa, cu incredere in sine, cu simtul umorului, nesupusa, idealista, egoista, srcastica si cinica, cu concentrare inalta pe amuzamentul si placerea personala. Un barbat cu scor inalt este descris ca: nestatornic, cu atitudine degajata, independent, lenes, optimist, cauta placerea, vioi, istet, risipitor, spontan. Femeia este perceputa ca: neglijenta, indrazneata, desteapta, imaginativa, individualista, ingenioasa, rautacioasa, originala, cauta placerea, sociabila.

Scorul sub medie descrie o ersoana precauta, prudenta, nelinistita, harnica, cenzurata, politicoasa, metodica, rigida, formala si pedanta in gandire, cu respect fata de autoritate si traditie. Un barbat cu scor scazut este descris in termeni ca: hotarat, eficient, incapatanat, organizat, metodic, practic, sever, indaratnic, flegmatic, minutios. Femeia este perceputa ca fiind: precauta, constiincioasa, conservatoare, defensiva, prefacuta, rigida, lenta, simpla, cu tendinta de a se autopedepsi.

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

18. Feminitate Fe (Femininity / masculinity)

Scala a fost construita prin metoda empirica (criteriul extern) si evalueaza - spre deosebire de scala similara din MMPI - interesele, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului. Scala este legata de aprecierea masculinitatii sau feminitatii intereselor subiectului, scorurile inalte indicand interese mai mult feminine iar cele joase interese mai mult masculine.

Are 38 itemi, dintre care 22 exclusivi.

Continutul manifest al itemilor face referire la: preferinta pentru roluri conventional feminine (fata de cele masculine); emotivitatea si sensibilitatea interpersonala; propria modestie, retinere si lipsa impulsivitatii; interesul mai scazut fata de politica, afaceri, realizari sociale.

Scorurile inalte prezinta o persoana apreciativa, calma, de sprijin, blanda, temperata, perseverenta, sincera, care respecta si accepta semenii, care se comporta intr-un mod cinstit si simpatic. Barbatul cu scor inalt este perceput social ca fiind: recunoscator, plangaret, feminin, formalist, bland, nervos, autocritic, sensibil, slab, nelinistit. Femeia cu scor inalt este perceputa ca fiind: constiincioasa, discreta, generoasa, gentila, serviabila, matura, autocontrolata, simpatica, cu tact, calda.

Scorurile scazut idica o persoana expeditiva, incapatanata, ambitioasa, masculina, activa, robusta, framantata, masluitoare si oportunista in relatiile cu semenii, deschisa si directa in gandire si actiune, nerabdatoare la intarziere, indecizii si reflexie. Barbatul cu scor scazut este perceput de ceilalti ca fiind: aventuros, agresiv, lucid, indraznet, impulsiv, masculin, deschis, cauta placerea, face pe grozavul, dur. Femeia cu scor scazut este descrisa de perceptia sociala prin termeni ca: vulgara, nesatisfacuta, lenesa, masculina, cauta placerea, agitata, robusta, egocentrica, irascibila, susceptibila, dura.

e. Scale suplimentare in varianta 1987 (CPI - R)

Sunt doua scale care apar in aceasta varianta a testului, suplimentar fata de cele 18 din varianta 1972. Ele sunt incluse in prima grupare de scale, care se refera la dimensiunile personalitatii care intervin in afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala.

19. Independenta - In (Independence)

Scala este destinata a evalua orientarea catre autonomia personala. A fost construita prin metoda empirica. Exista doua mari teme la care itemii din aceasta scala fac referire: 1. Siguranta de sine, resursele personale si sentimentul de competenta si 2. Distanta dintre sine si ceilalti in ceea ce priveste cererile conventionale sau regulile. Exista de asemenea 3 factori: 1. Rezolutivitate, perseverenta si sentimentul competentei, 2. Incredere in sine si asigurare personala, 3. Auto-suficienta, relativa neingrijorare si dorinta de a urma judeatile personale.

Scorurile foarte inalte (73-79 note standard) indica indiferenta accentuata fata de opiniile celorlalti si un fel de lipsa de prevedere fata de compromis.

Scorurile inalte indica putere, capacitatea de rezilienta si un fel de tarie personala. Sunt persoane distante fata de ceilalti si care stau separat de grup. Au nevoie sa fie singuri si sa faca lucrurile singuri. Sunt persoane cu si de incredere, cu resurse, cu determinnare personala, intreprinzatoare, independente, individualiste (lupi singuratici), asertivi, ascendenti social, puternici, detasati si au tendinta de a fi dominanti in relatiile interpersonale.

Scorurile scazute indica persoane cu multe indoieli (legate de sine); sentimente de inadecvare personala; caracterizate prin slabiciune, reticenta, tacute, timide, nesatisfacute, usor de distras, cu toleranta scazuta la ambiguitate, care nu-si asuma (diferite aspecte ce tin de sine sau sarcini si responsabilitati), submisive; ingrijorate; cu sentimente de vinovatie; cu dificultati sociale, usor de stanjenit, dependente, precaute; cu tendinta de a evita conflictele interpersonale; cu tendinta de a urma pe ceilalti in luarea deciziilor; fara initiativa sifara incredere in sine; incearca sa-i multumeasca pe ceilalti; incearca sa evite dezaprobarea sociala.

20. Empatie - Em (Empathy)

Scala este destinata a masura empatia ca trasatura de personalitate, privita ca abilitate de a percepe si simti experientele celorlalti. A fost construita prin metoda empiroca. Are 4 factori: 1. Concluziv, persevernt si competent 2. Incredere in sine si siguranta de sine, 3. Auto-suficienta si 4. Placerea pentru pozitii de autoritate si de decident.

Scorurile foarte inalte (65 - 69 standard) indica persoane prea indiferente fata de opiniile celorlalti si neatenti la compromis. Cu toate acestea, sunt persoane eficiente si care inteleg usor, avand un mod imaginativ de a gestiona situatiile sociale si relatiile interpersonale.

Scorurile inalte definesc persoane care se pun in pielea celorlalti (din punct de vedere psihologic) si astfel le inteleg modul in care simt. Sunt persoane competente, sigure pe sine, cu resurse, cu dorinta de a face lucrurile singuri cand e necesar, cu incredere, determinare clara, perceptive, intuitive, intreprinzatoare, individualiste, asertive, cu ascendenta sociala si fluenta verbala; cu o sfera larga de interese; forta personala; cu abilitati de lideri; pot face fata unor situatii complexe; sociabile, centrate spre exterior, spontane, vorbarete, in cautare de experiente; fac insighturi, au tact, vivace, inteligenti, percep nuantarile sociale.

Scorurile joase indica persoane lente in intelegerea sentimentelor celorlalti; ingrijorate; cu sentimente de inadecvare, slabiciune, reticente, disconfort in situatii de ambiguitate; usor de invins, fac fata dificil interviurilor, dependente, cu sentimente de inferioritate; cu dubii legate de sine; precauti in orice initiativa sau actiune cat de putin nesigura; nesociabile, rusinoase, tacute, rezervate, inhibate, fara spirit, posomorate; nu tolereaza ambiguitatea; sensibili la amenintarile pe care le percep; isi descriu tatii ca modele autoritare; sunt sceptici fata de intentiile celorlalti.

Scorurile foarte scazute indica persoane  cu dificultati in intelegerea comportamentului celorlalti. Sunt persoane insensibile si distante, pastreaza uncte de vedere rigide si autoritare, pot avea valori de tip consevator.

Exista o interactiune interesanta si semnificativa cu scala So. Scorurile scazute (impreuna) la aceste doua scale indica de obicei tendinta, riscul pentru abuzul de droguri.

Ultima revizie a CPI a fost facuta in 1996, fiind restandardizat (reetalonat) cu ajutorul unui esantion de 3000 barbati si 3000 femei. Este vorba despre varianta 1987 a testului, cu 434 itemi. Tot cu ocazia acestei revizii a fost realizat un studiu privind utilizarea testului incepand cu varsta de 13 ani. Aceasta varianta a testului pastreaza un numar de 158 itemi comuni cu MMPI 2 si necesita din partea subiectului abilitati de citire simple (clasa a V-a la americani). Studii recente cu ajutorul analizei factoriale au identificat 5 factori in cadrul testului, numiti: 1. Ascendenta (Ascendance), 2. Dependability (Dependenta?), 3. Comunalitate / Conventionalitate (Communality / Conventionality), 4. Originalitate (Originality) si 5. Feminitate / Masculinitate (Femininity / Masculinity)

Interpretarea scalelor

Pasi si consideratii generale

1. Determinarea validitatii profilului utilizand scorurile subiectului la scalele de validare: Gi, Cm si Wb.

2. Investigarea patternurilor scorurilor in interiorul celor 4 clase de scale. Diferite zone problematice sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidentiate considerand aceste grupari ca de sine statatoare, facand fiecare trimitere catre o anunmita sfera a vietii si personalitatii subiectului. Pentru majoritatea scalelor CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugereaza sanatate si echilibru, in timp ce sorurile sub medie (50 - 10 note standard) sugereaza dezechilibre si probleme legate de comportament.

Scalele au fost regrupate fata de varianta din 1972. Astfel avem:

a. Prima clasa de scale, incluzand Do, Cs, Sp, Sa, In, Em, face referire la un domeniu legat de stilul si orientarea interpesonala,

b. Ce-a de-a doua grupa cuprinde scalele Re, So, Sc, Gi, Cm, Wb, To si evalueaza orientarea normativa si a valorilor persoanei,

c. Cea de-a treia grupare cuprinde scalele Ac, Ie si Ai (identica cu cea din varianta 1972) si evalueaza functionarea cognitiva si intelectuala si

d. Cea de-a patra clasa reuneste scalele Py, Fx si F/M (se observa redefinirea fata de scala din 1972) si evalueaza perceperea rolului si stilului personal.

3. Interpretarea scalelor individuale si analiza interactiunilor intre scale care pot afecta semnificatia unor scale individuale.

4. Interpretarea structurala a scalelor (modelul cuboid, numai pentru varianta 1987)

5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.

Scalele de validare sunt: Wb, Gi si Cm

Scorurile mici la Wb si Cm (incepand de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptand ca adevarati itemi de tip simptomatic, deci tendinta de  falsificare in sensul inrautatirii.

Scorul scazut la Gi este in acest sens si mai relevant pentru aceasta tendinta de falsificare in sensul inrautatirii. Scorul critic este de 30 exprimat in note standard.

Invalidarea in acest sens a profilului nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului sau pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

Scorurile inalte la Gi (peste 70 note standard) indica tendinta subiectului de a falsifica in sens pozitiv, cu scopul de a se pune intr-o lumina favorabila. De obicei acest gen de falsificare determina o crestere a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat ca un grup de alcoolici (cunoscuti pentru tendinta de disimulare in sens pozitiv) a scos pe ansamblu scoruri mai inalte la Gi decat un grup de subiecti caruia i s-a cerut sa falsifice in mod intentionat.

Depistarea acestei tendinte, la fel ca si in cazul celei mentionate anterior, nu face improprie interpretarea profilului ci aduce in atentia examinatorului necesitatea unei precautii in interpretatre si in special in desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta scorurile acestuia in lumina tendintei prezentte, relativizand oarecum concluziile desprinse si punand un accent sporit pe corelarea cu alte surse informationale.

Interpretarea structurala

Un avantaj al unor teste cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial Inventory) este ca odata trasat profilul este suficient sa examinam scalele pentru a putea sti un diagnostic al pacientului, mai precis daca acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un subiect patologic. Versiunea originala a CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate, motiv pentru care Gough a dezvoltat o modalitate de interpretare structurala a scorurilor CPI, cu scopul de a alerta psihologul in legatura cu tipul de personalitate pe care o evalueaza.

Una dintre analizele factoriale de baza care s-au operat asupra CPI (Gough), a pus in evidenta un model cuboid constand in 3 vectori. Prima dimesiune se refera la extraversie, ascendenta sociala si asigurare de sine (self-assurance). Cel de-al doilea vector reprezinta gradul in care individul raspunde si adera la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning). Cel de-al treilea vector evalueaza gradul in care persoana si-a realizat sau integrat propriul tip de baza (de personalitate).

Gough a numit aceste tipuri de bza cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama si Delta si a folosit un sistem de scorare in 7 trepte pentru vectorul 3 (1 - foarte scazut, 2 - mult sub medie, 3 - sub medie, 4 - mediu, 5 - peste medie, 6 - mult peste medie, 7 - foarte inalt) pentru a specifica taria relativa cu care se manifesta fiecare tip in personalitatea si interactiunile persoanei. Deci, un scor 7 la Alfa reprezinta un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul ca aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite in populatia generala.

Tipul Alfa

Combina aderenta la norme cu o orientare catre exterior in ceea ce priveste relatiile interpersonale si este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de baza in majoritatea organizatiilor si au un stil de interactiune participativ. Sunt focaslizati pe sarcini si productivi. Sunt vazuti de ceilalti ca  fiind puternici, ambitiosi, asertivi, extraverti si orientati catre actiune. Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamnizationale, respectarea termenelor limita si sunt vazuti ca fiind influenti. La scorurile foarte inalte intalnim lideri carismatici iar la cele foarte joase persoane manipulative si centrate pe sine (intolerante fata de persoanele care nu sunt in acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta

Combina acceptarea normelor cu o orientare mmai degraba introverta fata de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute si predicitbile. Sunt cei care pastreaza normele si valorile intr-un grup. Ca manageri, ei sunt centrati tot pe realizarea scopurilor organizationale, numai ca intr-un mod mai lent si mai asezat. Sunt persoane care au nevoie sa le fie trasate directii de catre manageri si sunt buni in roluri executive. La scorurile foarte inalte sunt modele din care te poti inspira in legatura cu proprietatea si bunatatea si de asemenea modele parentale. La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism temator.

Tipul Gama

Combina evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extraverta. Sunt vizionari, poate acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizatii. Contesta si pun sub semnul  intrebarii status-quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul intrebarii misiunea si scopurile organizationale, prefera sa schimbe directivele organizationale si sunt orientati catre inovatie. Sunt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi. La scorurile foarte inalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi iar la cele foarte scazute rebeli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi.

Tipul Delta

Combina indoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. Sunt persoane reflexive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a fi experti tehnici sau stiintifici. Ca manageri tind sa lucreze cel mai bine in colective mici sau organizatii mici in care pot fi cumva independenti. La scorurile foarte inalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare iar la scorurile foarte scazute persoane rezervate, conflictuale, bulversate si fragmentate. La extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare si dezorganizare la nivelul personalitatii. Astfel de scoruri obtin pacientii psihiatrici cronici.

Indicatii privind interpretarea profilului

Autorul atrage atentia asupra muncii de construire de ipoteze de natura explicativa si de interpretarea in lucrul cu profilele CPI, spre deosebire de situatia alltor teste in care trasarea profilului reprezinta cumva pasul final. In CPI nu lucram cu o simpla insiruire de trasaturi, ci evoluam treptat in interpretare spre o structura care ne poate deschide noi ipoteze.

Interpretarea profilului se poate face doar de catre un profesionist care cunoaste foarte bine pe de o parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlitatii, teoriile dezviltatii, teoriile despre motivatie si valori. Cel mai adecvat mod de invatare este lucrul impreuna cu un specialist care are experienta in lucrul cu testul. Incepatorul poate de asemenea sa foloseasca mai multe instrumente dintre care unele pe care le cunoaste mai bine si sa lucreze intr-o maniera comparativa sau corelativa. Lucrul pe scorurile obtinute de persoane care apartin unor populatii clar determinate poate fi o alta strategie. Al alta modalitate este invatarea din erori. Se recomanda ca in perioada de formare psihoogul sa se centreze pe extragerea cator mai multe informatii din profilul cu care lucreaza, lucrand preferabil in orb (fara a cunoaste alte date despre persoana pe care o evaluaeza).

Pasi in Interpretare (Dupa Minulescu, 1996)

Validarea profilului se face cu ajutorul celor 3 scale mentionate: Wb, Gi si Cm.

Pentru varianta 1987 sunt disponibile unele ecuatii de regresie cu semnificatie statistica care elimina treptat posibilitatea diferitelor genuri de atitudini si falsificari.

Invalidarea nu semnifica imposibilitatea interpretarii, ci da o cheie de acces catre unghiul din care vor fi facute interpretarile.

2. Interpretarea corelativa a scalelor CPI

Aprecieri mai exacte privind unele scoruri individuale se pot face utilizand normele unor grupuri de referinta, situatie in care interes vor prezenta in special scorurile extreme (estew situatia in care comparam scorurile unui student la psihologie cu scorurile unei populatii mai largi de psihologi, in scop predictiv).

a. Un prim demers in interpretare priveste listarea scalelor cu scoruri inalte si scoruri scazute si desprinderea semnificatiei acestor scoruri prin analiza conceptuala. De mentionat ca in acest tip de interpretare trebuie tinut cont de interactiunile posibila intre scale, dintr ecare unele deja mentionate de autor (prezentate mai jos).

b. Un alt demers in interpretarea corelativa a scalelor porneste de la gruparea oferita de autor in cadrul testului, mai precis cele 4 grupe sau clase de scale:

I. Scale care se refera la ascendenta, eficienta interpersonala, siguranta de sine.

Scorurile peste medie la scalele din aceasta grupare indica un subiect extravert, care se implica in relatii sociale, cu o imagine de sine pozitiva.

Scorurile joase (in special la Sp si Sy) indica tendinta spre introversie si spre restrangerea nivelului interrelatiilor.

II. Al doilea grup de scale se refera la gradul de constientizare si acceptarea cerintelor sociale, la nivelul de socializare atins, la maturitatea sociala in sensul unui mod netensionat, autocontrolat de a relationa.

III. A treia grupa de scale releva aspecte motivationale care traduc potentialsul de realizare persoanla, stilul de integrare, tipul de valori dominant.

IV. Cea de-a patra grupa prezinta modalitatile intelectual-atitudinale preferate de individ si tipologia masculina sau feminina a intereselor.

c. Analiza modurilor de relationale intre scale sau analiza de pattern reprezinta un alt demers in interpretare, cu scop de a verifica ipotezele aparute din analiza celor 4 grupari de scale. De interes aici este ideea ca interpretarea unei scale isi capata sensul complet numai prin corelarea cu alte scale, deci printr-o analiza structurala. Modul de manifestare a unei trasaturi evidentiata prin test va fi reliefat prin semnificatia altor scale (in raport cu care capata sens comportamental).

Astfel de grupari senificative intre scale sunt cele intre Do si Gi sau Sy, intre So si Sc, Re si Cs, Re si Do, Ac si Ai.

Daca si Do si Gi prezinta scoruri inalte in cadrul unui profil, putem vorbi despre o persoana care doreste sa domine, sa conduca, insa acordand respect celorlalti. Daca avem situatia Do inalt si Gi scazut putem vorbi despre un conducator egocentric. Combinatia Do scazut si gi inalt poate conduce catre ipoteza ca este o persoana care evita potitii de responsabilitate sociala. Pentru domeniul scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai putin eficient social, usor de ofensat.

Daca So si Sc au impreuna scoruri inalte putem vorbi despre o persoana statornica in felul de a se manifesta, cu gravitate si siguranta de sine. So ridicat si sc scazut traduc un comportament critic, combativ si dominant. So scazut si Sc ridicat indica o persoana cu un comportament mai degraba fals, defensiv, care nu prezinta incredere. So si Sc scazute amandoua indica agresivitate, incapatanare, un mod excitabil si refractar de afi.

- Gruparea factoriala

- Mentiuni privind analiza adjectivala

- Mentiuni privind studii facute la noi in creativitate etc cu CPI

- Mentsiuni privind scalele experimentale si scala de anxietate in varianta 1987

-Mentiuni privind autorii cartii scanate