Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Tumorile pulmonare secundare (metastaze)



Tumorile pulmonare secundare (metastaze)


TUMORILE PULMONARE SECUNDARE (METASTAZE)


            Pe cale sanguina sau limfatica pot metastaza in plaman apoape toate tumorile primitive din alte organe: osteosarcomul, cancerul de san, de tiroida, de prostata, seminomul, melanomul, si altele. Dupa modul cum se imprastie matastazele in organism, se descriu trei tipuri de metastaze: tipul cav; tipul port; tipul pulmonar.

            In tipul cav, celulele tumorale, ajung prin venele cave, in inima dreapta iar plamanul este primul filtru unde se pot opri aceste celule.

            In tipul port, care este propriu organelor tubului digestiv, celulele tumorale, prin vena porta, ajung la ficat, care este primul filtru, apoi trec prin inima dreapta in plaman, al doilea filtru, si numai dupa ce au trecut prin inima stanga, sunt raspandite in restul organismului care formeaza al treilea filtru.



In tipul pulmonar, metastazele pleaca de la un cancer bronsic si se dezvolta tot in plaman.

            In raport cu forma metastazelor, in plaman pot aparea urmatoarele forme de metastaze: forma nodulara, forma miliara, forma mediastinala, forma de limfangita carcinomatoasa, forma mixta

            Forma nodulara este caracterizata prin existenta unor opacitati multiple (5-30 si mai multe) de forma rotunda, cu marimea variabila de la cativa milimetri la cativa centimetri, la inceput izolate apoi conflueaza.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine
Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

20

4

4

54

28

14

3.2 Rezultaul obtinut prin folosirea testului cu tampoane timp de 1 ora (cf. Tabel 3).


Pacientii vindecati au prezentat pierderi mai mici de 10g/h, acestea situandu-se sub limita de 2g/h (cf. Tabel 2 si 3).

Exista o diferenta de 5% intre obtinerea unei vindecari complete si o diferenta globala de 3% a ratei de esec, ambele insa in favoarea tehnicii TOT, 3% inseamnand 7 pacienti. In urma unei cautari detaliate in istoricul pacientului s-a observat faptul ca aceste diferente deriva din 'diviziunea bandeletei' (10 diviziuni in grupul TVT pentru urgenta urinara si/sau pentru obstructie).


Tabelul 2. Eficacitatea si efectele secundare comparative ale celor doua sisteme.

TOT n=220 > 1, anul urmator

TVT n=220>1, anul urmator

P =(X2 -Test)

Timpul de operare (mediu)

8 minute

23.5 minute

Cistoscopia realizata

2/220

220/230

Pierderi sange

10cc : interval 5-50 cc

35cc : interval 5-250 cc

Continenta (<2g in testul cu tampoane timp de 1 ora)

81%

76%

0.2025

Imbunatatire ( valori pana in 2g)

10%

12%

0.5408

Esuate

9%

12%

0.3499

Gradul de satisfactie al pecientilor fata de rezultat

91%

81%

0.3409

Gradul de satisfactie al pecientilor fata de procedura (dureri intra/postoperatorii, golirea vezicii)

98%

89%

<0.0001

Hematoame fara necesitatea unor reevaluari

1%

Perforatii ale vezicii

0.5%

4.5%

0.8231

Reevaluarea sangerarii postoperatorii

0.75%

0.1564

Bandelete divizate in primul an

2%

4.1%

0.1592

Incontinenta mixta preoperatorie

14%

11%

Urgenta motorie urinara preoperatorie




Urgenta motorie (de novo)

4%

0.0024

Urgenta senzoriala cu descoperiri pozitive

1% dizlocate

1% supracorectie

10 diviziuni (4%)

9%

0.0008

Urgenta senzoriala cu descoperiri evidente (fara dizlocare, supracorectie)

6%

6>5%

Urgenta senzoriala temporara

(fara Ach)

3.5%

1.6%

0.2417

Urgenta senzoriala persistenta

1.3%

2.5%

0.5870


Tabelul 3

Rezultatele testului cu tampoane ( durata: 1 ora, conform indicatiilor ICS, Bristol 1987)

TOT (%)

            Forma miliara consta in existenta a numeroase opacitati micronodulare, diseminate pe ambele campuri pulmonare, asemanatoare cu granulia tbc.

            Forma mediastinala apare cand sunt invadati ganglionii hilari, iar radiologic, opacitatea mediastinala este marita, deseori cu contur policiclic.

            Forma de limfangita carcinomatoasa apare radiologic ca opacitati liniare care radiaza divergent de la hil spre campurile pulmonare. Ea se intalneste mai frecvent in cancerul mamar, cancerul gastric, etc.

            Forma mixta consta in asocierea diferitelor forme amintite. Aspectul radiologic este format de diferite opacitati, variabile ca forma si marime, unele rotunde, mici si mari, altele liniare. 



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright