Sondajele si spalaturile - tubajul si spalatura gastrica

Prin sondaj se intelege introducerea unei sonde sau tub de cauciuc, metal sau material plastic intr-o cavitate naturala a organismului in scop explorator sau terapeutic. Acest tub se numeste sonda. Aceasta manevra se face cu un anumit scop:

evacuarea continutului

recoltarea produsului

urmarirea cantitatii extrase

felul produsului

introducerea de substante de contrast, alimentare, medicamentoase, solutii antiseptice etc.

Atat pentru sondaje cat si pentru spalaturi se va efectua pregatirea psihica a bolnavului, I se va explica scopul si necesitatea manoperei, cat si beneficial adus prin aceasta manopera. Pentru usurarea si reusita tehnicii, bolnavul este sfatuit de catre asistentul medical sa coopereze. In caz de refuz a bolnavului, asistentul medical va anunta medical, va consemna in foaia de observatie si va invita bolnavul sa semneze refuzul. Este interzisa obligatia bolnavului la o manevra pe care el nu si-o doreste. In cazul persoanelor inconstiente, decizia de sondaj sau spalatura o va lua medicul.

In caz ca se introduce in cavitate apa sau solutii medicamentoase care vor fi evacuate afara vorbim de spalatura si se face in scop de a curatii cavitatea respectiva. Instrumentarul folosit in acest scop trebuie sa indeplineasca urmatoarele proprietati:

suprafata materialului din care sunt confectionate sa fie neta

materialul din care sunt confectionate sa fie rezistent

sa fie usor de dezinfectat si sterilizat

varful lor sa fie bont, neted pentru a nu leza cavitatea.

Pentru ca sondele sa fie utilizate indiferent de cavitatea unde vor fi introduse ele trebuie sa fie folosite dupa reguli bine stabilite pe care orice asistenta sau cadru medical care le foloseste sa le respecte:

la introducerea sondei varful ei se umidifica cu apa sau se unge cu un ulei sau cu un anestezic local

sondele sa fie sterile, de unica folosinta si folosite in conditii de asepsie perfecta

bolnavilor li se va cere consimtamantul manoperei (bolnavi cooperanti) pentru efectuarea manoperei

bolnavii vor fi instruiti cum se va desfasura procesul de sondare si ce  scop are acesta, precum si felul cum trebuie sa se comporte in timpul manoperei

bolnavii agitati sau cei cu teama vor fi sedati sau calmati usor in asa fel incat sa se poata colabora cu ei

sondajul se va face cu profesionalism si rabdare pentru a nu face cale falsa la inaintarea sondei

introducerea sondei se face cu mare atentie si tact pentru a nu obosi bolnavul

la efectuarea de spalaturi cantitatea de lichid de spalat va fi mai mica decat cavitatea unde o introducem

in caz de orice accident (mici hemoragii, dureri locale, scaderea TA) se va anunta medicul

continutul cavitatilor se va arata medicului si va fi trimis in caz de nevoie la laborator

persoana care a efectuat sondajul trebuie sa fie protejata cu echipament de protectie (sort, manusi de cauciuc si masca)

persooana care a efectuat manopera va fi notata in foaia de observatie si se va consemna ora, durata si materialul extras

nu va efectua sondajul decat personalul calificat care raspunde in fata organelor de raspundere profesionala

TUBAJUL SI SPALATURA GASTRICA

Prin tubaj gastric se intelege introducerea unei sonde de cauciuc sau material plastic in cavitatea stomacului in scop de evacuare a continutului stomacal. Dupa evacuarea stomacului se pot efectua spalaturi gastrice (intoxicatii, hemoragii, etc.).

Scopul tubajului gastric este:

explorator

terapeutic

alimentatie

Tubajul in scop explorator se efectueaza pentru recoltarea sucului gastric, investigarea functiei evacuatorii a stomacului si pentru determinarea chimismului gastric. Se va face la bolnavii constienti, dar si la bolnavii inconstienti care sunt in coma. Dupa ce s-a extras continutul stomacal se fac diferite investigatii:

examenul citologic al continutului gastric

examenul macroscopic al continutului gastric

examenul microscopic

aspectul continutului gastric, miros, culoare, cantitate

Continutul ingerat de bolnav

Tubajul gastric cu scop terapeutic se insoteste intotdeauna de spalatura gastrica. Dupa ce s-a extras continutul stomacal se curata mucoasa gastrica de substantele straine, exudate, etc. Aceasta se face in intoxicatiile cu substante toxice, alimentare, in procese fermentative intrastomacale din staza gastrica si in pregatirea pentru interventii chirurgicale sau fibroscopie.

Nu se face aceasta manopera la bolnavii critici in special la bolnavii cardiovasculari, insuficiente respiratorii decompensate, bolnavi psihici agitati sau in intoxicatii cu substante caustice (se poate perfora mucoasa gastrica), la bolnavi cu varice esofagiene deoarece provoaca hemoragii prin ruptura de vase esofagiene.

Materiale pentru tubaj gastric

Sonda Faucher: este confectionata din cauciuc semirigid cu dimensiuni 1,5m si grosime 10-12mm, inchis la un capat si rotund. Partea rotunjita prezinta doua orificii laterale. Partea distala este largita in scop de a se putea adapta la ea o palnie pentru spalaturi sau alimentatie. La o distanta de 40, 45, 50 cm de varful rotunjit si inchis se gasesc marcaje cu tus negru pentru a se putea orienta distanta pana unde este introdusa sonda. Cand acest marcaj este la nivelul arcadei dentare sonda este in stomac. Marcajul de 40-50 este distanta medie dintre central stomacului si arcada dentara.

Sonda Leube este o sonda de cauciuc mai moale de 75 cm cu largime de 8mm. La fel o extremitate este rotunjita si are 3-4 orificii laterale, iar celalalt capat se prelungeste cu o portiune de tub de sticla continuat cu un tub de cauciuc. Pe aceasta portiune de sticla se poate vizualiza continutul si directia continutului din cavitatea stomacala.

Sonde din material plastic sunt sondele Levin, Ventral, Salem etc. Ele au calitatea ca sunt transparente , moi si sunt de unica folosinta.

Sonda Einhorn – este cea ma folosita sonda si este confectionata din material plastic.

Materiale adjuvante:

musama

o tavita renala

recipiente pentru colectarea continutului stomacal

doua sorturi de cauciuc lungi

un scaun rotativ

o palnie de sticla (cu D =20-25cm)

o cana de 5 kg cu apa incalzita la 25-26 °C

o galeata pentru golirea lichidului evacuat

manusi de cauciuc

medicatie specifica (antihistaminice, antiemetice, anestezice locale, sedative, O₂, etc.)

Pregatirea bolnavului

Pentru manopera este nevoie de doua asistente medicale: una care introduce si dirijeaza sonda gastrica, alta care capteaza sucul gastric. Manopera se executa in sala de tratament sau la patul bolnavului daca starea lui este mai precara.

Pozitia bolnavului este sezand sau daca este inconstint se asaza in decubit lateral stang cu capul flectat pe spate. Se face pregatirea psihica a bolnavului explicandu-i cum decurge manopera si rugandu-l sa ajute la manopera prin respectarea indicatiilor care se dau. Bolnavul trebuie sa stea pe scaun cu spatele drept rezemat de speteaza scaunului. Se acopera bolnavul cu sortul de cauciuc sau un material plastic, i se da in maini o tavita renala pentru a scuipa saliva si pe care o va tine sub barbie (se va indeparta proteza daca o are).

Tubajul gastric se efectueaza dimineata ajeun in cazul in care se urmareste functia glandelor stomacale la excitatiile alimentare si se pot administra si substante excitante ale secretiei gastrice.

Tehnica

Se umezeste sonda gastrica sau se lubrefiaza cu un ulei, se face anestezia locala a faringelui cu un spray anestezic cu cocaina. Asistenta sau medicul ce efectueaza manopera isi imbraca sortul de cauciuc, manusile de cauciuc si se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Fixeaza capul bolnavului cu mana stanga si il tine intre mana stanga si torace. Cu mana dreapta ia sonda gastrica apucand-o de extremitatea rotunjita ca si pe un creion. Bolnavul este invitat sa-si deschida larg gura, sa respire adanc. Sonda gastrica se poate introduce atat pe gura cat si pe o nara a nasului. Dupa ce se introduce capatul rotunjit pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii i se spune bolnavului sa inghita. Cu ajutorul deglutitiei sonda va aluneca pe calea naturala spre esofag. Asistenta impinge usor sonda, care inainteaza spre stomac. Daca apare greata se invita bolnavul sa inspire profund pentru a inhiba central vomei din bulb.

Daca prin aceasta manopera nu se reuseste sa se introduca sonda se practica manevra Moskovkin. Se umple sonda cu apa, se penseaza la capatul distal. Se introduce sonda si cand ajunge in faringe se depenseaza sonda. In acest moment apa din sonda se scurge in faringe si declanseaza refluxul de deglutitie. Manevra se face de catre doua asistente. Cand marcajul sondei gastrice de 40-50 cm ajunge la arcada dentara sonda este in stomac. In acest moment dispare rezistenta inaintarii sondei si apare uneori un zgomot suierator de aer care iese din stomac , apoi apare continutul stomacal. Continutul se colecteaza intr-un balon Erlenmeyer . In cazul cand continutul stomacal intarzaie sa apara si suntem siguri ca sonda gastrica este in stomac se aspira continutul gastric cu o seringa de 20-30ml. Extragerea sondei se face cu aceeasi mana cu care s-a introdus printr-o manevra rapida si prin pensarea capatului distal. Daca s-a introdus o sonda Faucher in scop de spalatura gastrica la capatul distal se adapteaza o palnie. Pe palnie se introduce apa sterila. Inainte ca palnia sa se goleasca complet este lasata in jos cu 30-40cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala. Dupa ce palnia s-a umplut se goleste continutul ei prin rasturnare in galeata sau lighean. Procesul se repeta de 5-6 ori. In caz de intoxicatii, spalatura se face de cateva ori bolnavul fiind asezat in decubit dorsal. Bolnavii agitati si in soc, se imobilizeaza de catre brancardier si li se va efectua spalatura. In cele mai multe cazuri sonda gastrica ramane in stomac pentru a i se putea repeta manoperele, in acest caz ea este fixata intre arcadele dentare ale bolnavului prin garnituri de protectie metalice acoperite cu cauciuc. Data, ora, continutul, numele celui care a efectuat manopera, aspectul macroscopic, cantitatea extrasa se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului. Sondele de cauciuc se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza pentru a putea fi refolosite. Sondele de plastic sunt de unica folosinta si se arunca la extragerea lor.

Tubajul gatric cu sonde Einhorn

Se face in scop de a mentine sonda in stomac un timp mai indelungat (ore sau zile). Este confectionata dintr-un tub de cauciuc elastic lung de 1,5m si 4-5mm grosime, prevazut la o extremitate cu o oliva metalica care prezinta orificii. Oliva comunica cu exteriorul prin aceste orificii. Exista sonda Einhorn confectionata din material plastic dar care nu are la capat aceasta oliva. Este sonda care este tolerata cel mai bine de bolnavi si poate fi pastrata in stomac o perioada de timp mai indelungata. Pe sonda de cauciuc este marcata lungimea sondei din 5 in 5 cm distanta pentru cunoasterea profunzimii ei in stomac.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Materiale necesare

Aceleasi ca si pentru celelalte sondaje, iar in plus mai este nevoie de:

doua seringi de 20ml

o pensa hemostatica pentru inchiderea sondei

un cilindru gadrat

un stativ cu 10 eprubete

vata hidrofila

dejunul de proba

Pregatirea bolnavului se face la fel ca si pentru celelalte sonde.

Tehnica de executie

Se introduce sonda la fel ca si celelalte sonde pe gura sau pe orificiul nazal. Prezenta sondei in stomac o arata existenta sucului gastric pe capatul distal al sondei. Dupa verificarea sondei care a patruns in stomac se vor injecta 20ml lichid in stomac, pe sonda care se aspira inapoi. Se introduc apoi pe sonda stimulente ale secretiei gastrice. Se extrag apoi fractiuni de suc gastric care se introduce in eprubete.

Incidente si accidente:

greata

varsatura

intoleranta gastrica

colaps

stranut

incolacirea sondei

introducerea sondei in caile respiratorii

tuse

tulburari de respiratie

obstruarea sondei cu secretii vascoase

Tubajul cu balon endogastric se face cu ajutorul unei sonde duble cu un balonas prin care circula un lichid rece si se foloseste in scop de hemostaza prin refrigeratie.

Tubajul duodenal

Reprezinta introducerea unei sonde Einhorn in duoden dincolo de pilor cu diferite scopuri:

explorator

terapeutic

alimentar

In scop explorator din duoden se extrag:

o parte din sucul gastric

suc pancreatic

bila

suc duodenal

Da relatii despre functia cailor biliare, puterea de concentrare a veziculei.

In scop terapeutic:

pentru introducerea unor medicamente locale in duoden

drenarea cailor biliare

In scopul alimentatiei artificiale:

se introduc lichide si alimente pasirate dupa interventii chirurgicale pe stomac la bolnavii inconstienti si la cei cu afectiuni gastrice

In scopul aspiratiei continue:

in ocluziile intestinale

Materiale necesare:

sonda duodenala Einhorn

un stativ cu 10 eprubete

doua seringi de 20ml

o tavita renala

o perna cilindrica

solutie sulfat de Mg 33%

ulei de masline

medii de cultura

plus celelalte materiale necesare tubajului gastric

Pregatirea bolnavului

se  face pregatirea psihica. Tubajul se executa in patul bolnavului sau in sala de tratamente.Bolnavul este izolat de ceilalti bolnavi prin paravane, in cazul efectuarii tubajului duodenal sau gastric in salon

Cu 24 ore inaintea tubajului duodenal bolnavul nu mananca alimente solide numai lichide, apoi in ziua tubajului el ramane nemancat

Se face la ora dejunului

Executia tehnicii la bolnavul constient

se aseaza bolnavul pe musama la marginea patului dupa care i se pune un sort de cauciuc si i se da o tavita renala care si-o tine sub barbie

se introduce sonda ca si la tubajul gastric, apoi se aseaza bolnavul in decubit lateral drept cu capul si trunchiul usor aplecate in jos, coapsele flectate pe bazin. El este asezat cu hipocondrul drept pe o perna rotunda, pentru ca sonda Einhorn sa se adapteze curburii mici a stomacului si pentru a putea inaintea spre pilor. Sonda se introduce in 2-3 minute. La dimensiunea 6T in dreptul arcadei dentare sonda este in fata pilorului, iar la dimensiunea 7T in dreptul arcadei dentare, oliva sondei este in D₂ (portiunea a 2 a duodenului)

dupa ce sonda a ajuns in duoden prin ea curge in cateva minute sucul duodenal format din suc duodenal si bila galben aurie

Pentru a verifica existenta sondei in duoden se practica:

insuflarea cu aer cu o seringa de 20ml. Cand sonda este in stomac bolnavul simte aerul in stomac

injectarea cu lapte: se introduce 10 ml lapte pe sonda. Daca sonda este in stomac se poate extrage inapoi in seringa laptele, daca este in duoden nu se poate extrage

controlul radiologic: se vizualizeaza oliva bulbara pe ecranul radiologic(in caz ca tubajul duodenal se face cu sonda Einhorn cu oliva)

Defectiuni:

incolacirea sondei in stomac

spasmul pilorului. In acest caz se introduce 20-30 ml bicarbonat de sodiu 10% sau lapte

obstacol anatomic pe caile extrahepatice

spasmul sfincterului Oddi

coagularea bilei

lipsa secretiei biliare (hepatite)

Proba Meltzer-Lyon

Urmareste separarea bilei vezicale de cea hepatica din sucul duodenal pentru a putea vedea unde sunt localizate procesele patologice. Dimineata pe nemancate se introduce sonda Einhorn in duoden. In citeva minute se scurge pe sonda bila A care este un lichid clar galben auriu (bila coledociana). Se injecteaza pe sonda 40ml solutie  calduta de MgSO4 33% si se inchide capatul distal al sondei. Dupa 15-20minute se deschide sonda si pe ea se scurge bila din vezica biliara de culoare castanie, este vascoasa (30-40 ml) si se numeste bila B. Apoi urmeaza dupa evacuarea bilei B, o bila cu aspect clar, transparent, galben aurie care este bila C sau hepatica. Toate aceste bile se depisteaza separate una de alta si se trimit la laborator.

Tubajul pentru alimentare

La sonda Einhorn se adapteaza la capatul distal un rezervor care contine alimental lichid, iar pe tubul de legatura se monteaza un picurator Martin si o clema Hoffman.

Spalaturile duodenale se fac pe aceeasi sonda cu ser fiziologic 9‰, apa minerala, bicarbonat de sodiu, etc.

Tubajul intestinal

Reprezinta introducerea unei sonde de cauciuc sau material plastic dincolo de duoden in scop de alimentatie in unele afectiuni gastrice sau in scop de aspiratie continua (ocluzie intestinala).

Capatul distal al sondei se racordeaza la un aspirator in cazul aspiratiei continue. Este un tratament eficace in ileusul paralitic. Aceasta aspiratie se practica intotdeauna sub reechilibrare hidroelectrolitica a bolnavului.

Materiale necesare

Sonda Miller –Abbott format din doua tuburi de cauciuc paralele lipite intre ele cu lungimea de 3m si unul de calibru mai mic, altul de calibru mai mare. Tubul de calibru mai mic se termina cu un balon de 50ml care asigura prin umflarea lui inaintarea in intestin. Prin tubul mai gros se aspira aerul si lichidele din intestin.

Recipientul de colectare este un balon de 5-10l

Plus materialele care se folosesc la orice tubaj

CLISMELE

Clisma este tot un fel de tubaj prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros cu mai multe scopuri: evacuator, medicamentos, examene paraclinice. Dupa efectul urmarit clismele sunt:

Clisme evacuatorii:

simple

inalte

prin sifonaj

purgative

uleioase

Clisme baritate pentru explorare

Clisme terapeutice

medicamentoase

cu efect local

anestezice

Clisme alimentare

hidratante

Clismele evacuatorii

Clisma evacuatorie simpla are scop de a evacua intestinul gros in vederea unei interventii chirurgicale, a rectoscopiei, irigoscopiei, etc.

Se executa cu ajutorul irigatorului cu apa calduta la temperature de  22-30°C cu 0,75-1,5l apa. Efectul ei este sa actioneze asupra materiilor fecale solidificate prin deshidratare care s-au acumulat in ampula rectala.

In apa clismei se pot adauga:

2-3 linguri glicerina

1-2 lingurite sapun lichid

ulei de masline, etc. cu scop inmuiere si lubrefiere asupra cailor evacuatorii

Materiale necesare

irigator metalic sau de sticla de 0,5-3l capacitate

un tub de cauciuc sau material plastic

canula metalica sau din material plastic unifolosibila sterila lunga de 12-15cm

pentru clisme inalte canule lungi de 30cm din cauciuc

o plosca acoperita pentru evacuarea continutului colonului

musama

invelitoare din flanela pentru bolnav

ulei pentru lubrefierea canulei

apa pentru clisma

sort din plastic

manusi de cauciuc

tavita renala

Tehnica:

Se suspenda irigatorul pe un stativ si se umple cu solutia respectiva. Se monteaza tubul de cauciuc, iar in capatul lui canula,apoi se penseaza tubul cu o pensa.

Pregatirea bolnavului

pregatire psihica

se aseaza bolnavul in decubit lateral stang cu membrul stang in flexie fortata a coapsei pe abdomen, iar membrul inferior drept intins

sub capul bolnavului se aseaza o perna

bolnavii imobilizati se lasa in pozitie de decubit dorsal

Clisma se poate face si in pozitie genu-pectorala. Patul bolnavului va fi izolat de restul bolnavilor cu un paravan. Se va cere bolnavului ca sa retina lichidul in colon 10-15 minute pentru ca materiile fecale sa fie inmuiate. Canula se unge cu solutie uleioasa, se deschide pensa (Mohr), se scoate aerul de pe tub si prima coloana de apa in tavita renala. Dupa ce asistenta a imbracat manusile de cauciuc departeaza fesele cu degetele de la mana stinga. Cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect prin miscari de rotatie. Varful canulei se indreapta usor inainte in directia vezicii urinare. Se introduce pina la distanta de 10-12cm. Nu se forteaza introducerea ei daca intalneste obstacole mari.

Irigatorul se fixeaza la 0 -1,5 m inaltime de unde solutia din irigator patrunde in colon in timp de 5 minute. Daca apar dureri sau crampe se opreste manopera cateva minute apoi se continua. Dupa scoaterea canulei bolnavul este asezat in decubit dorsal, apoi peste 2-3 minute intors in decubit lateral drept. Bolnavul este rugat sa retina solutia 10-15 minute dupa care apare scaunul. Cand bolnavul anunta ca apare defecatia se pune plosca si se asteapta expulzarea continutului intestinal dupa care se face toaleta anala. Se indeparteaza apoi toate materialele folosite si se aseaza bolnavul in pat. Se deschid geamurile salonului pentru aerisire dupa ce bolnavul a fost acoperit.

Clisma inalta

Se face pentru a evacua materiiloe fecale (excremente) din portiunea superioara a colonului. Se foloseste o canula flexibila care se introduce in rect pana la inaltimea de 30-40cm. Se executa cu 2-3l apa la temperatura de 15-16°C si o presiune mai mare cu irigatorul ridicat la 1,5m. Bolnavul este asezat in decubit lateral stang cand se introduce 0,75l apa, apoi se aseaza in decubit dorsal si se introduce restul de solutie. Se intoarce apoi bolnavul in pozitie laterala dreapta ca sa patrunda apa pana la valvula Bauhin.

Acest gen de clisme se fac pentru pregatirea bolnavilor care se opereaza pe colon.

Clisma prin sifonaj

Se face pentru indepatarea puroiului, a toxicelor, a toxinelor microbiene de pe suprafetele mucoaselor in ocluziile intestinale si in parezele intestinale.

Se folosesc sonde rectale de 30-40cm cu diametru de 1,5cm din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi. In loc de rezervor se pune o palnie pe care se toarna solutia. Se umple palnia cu apa la 35 °C. Apa din irigator este varsata in palnie care apoi ajunge in colon. Se ridica palnia pana la inatimea de 1m. Cand bolnavul acuza dureri se coboara palnia pana sub nivelul colonului si se lasa sa se scurga intr-o galeata continutul colonului. Operatia se repeta de 3-4 ori. Clismele prin sifonaj sunt precedate de clismele evacuatorii.

Clismele uleioase

Se fac in cazul constipatiilor cronice care sunt insotite de dureri abdominale si cand clismele obisnuite sunt ineficiente. Se folosesc uleiuri vegetale in cantitate de 200-400g incalzite la temperatura de 38°C. Se fac cu un irigator sau cu o seringa de 50ml adaptate direct la canula (seringa Janet) si se apasa cu o presiune moderata pe piston.

Clismele terapeutice (medicamentoase )

Introducerea de medicamente cand nu se pot lua pe cale orala sau in scop de tratament local si se practica la:

bolnavii inconstienti

cei care refuza tratamentul, sau bolnavii care sufera de afectiuni gastrice

Prin mucoasa rectala se absorb:

anestezicele

antiinflamatoarele

digitalicele

clorura de calciu

opiu

chinina, etc.

Aceste substante se dizolva in apa si cu ele se efectueaza clismele. Se fac la 1-1 ore de la clisma evacuatoare. Se fac si sub forma de clisma picatura cu picatura sau microclisme care se repeta de 2-3 ori/zi si se efectueaza cu substante dizolvate in10-15ml apa, ser fiziologic 9%, glucoza 5%. Clisma se face cu sonda Nelaton la capatul careia se adapteaza o seringa cu solutia medicamentoasa. Se poate face si cu irigatorul.

Scopul clismelor terapeutice si tipul acestor clisme este:

clisme pentru anestezia generala a copilului mic (inductia anestezica)

clisme cu ceai de musetel(infuzie) pentru tratamentul afectiunilor inflamatorii ale intestinului pentru absorbtia gazelor intestinale.

clisme cu solutii de bicarbonat de sodiu 5, 8% pentru dizolvarea mucusului intestinal.

clisme pentru calmarea durerilor locale cu solutii de xilina 1%.

clisme dezinfectante cu sulfamide:

2-3g  sulfamida in 250ml ceai de musetel

solutie cu albastru de metilen 1%

clisme cu cortizon (antiinflamatoare).

clisme epitelizante cu vitamina A solutie 5ml de 30.000U.

clisme cu decoct de usturoi pentru oxiuri: in 300ml de apa se fierb 3 capatani de usturoi.

CLISMELE ALIMENTARE SI HIDRATANTE

Se fac cand exista o intoleranta gastrica sau refuz de alimentare. Se practica picatura cu picatura dupa o clisma evacuatorie si apoi la interval de o ora se incepe clisma alimentara. Se fac numai cu solutii izotonice. Se administreaza:

ser fiziologic 9‰

hidrolizate de proteine (aminomen, aminosteril)

alcool in solutie 3-4 %

hidranti de carbon

saruri minerale

solutii Ringer

glucoza 5%

In caz de intoleranta se rareste ritmul de administrare sau se adauga in clisma 5-10 picaturi de opiu.

Clismele exploratoare

Aici se includ clismele baritate pentru explorarea colonului. Se fac cu :

substante de contrast radioopac

sulfat de bariu (suspensie)

Aceste clisme se fac dupa clisme evacuatorii si un regim hidric.

Clismele la sugari si copii mici

Se fac in functie de varsta:

la sugari pana la 6 luni se vor face cu o para de capacitate 50-60ml

Sugarii se aseaza pe masa de infasat in decubit dorsal cu genunchi flectati sau in decubit lateral stang cu membrul stang flectat pe abdomen, iar cel drept intins. Cu mana stanga se indeparteaza fesele, iar cu mana dreapta se introduce varful perei de cauciuc lubrefiat in anus. Lichidul din para se introduce incet in rect. Se scoate apoi varful perei si cu degetele se strang cateva minute fesele pentru mentinerea clismei in rect. Se lasa 5-10minute copilul infasat apoi se evacueaza continutul intestinal si apoi  i se face toaleta locala.

Clismele medicamentoase se fac cu sonde Nelaton numarul 10 si 12 cm in ritm de 3-6 picaturi pe minut. Cantitatea de lichid in clisma nu va depasit 50ml la sugari si 150ml la copii mai mari.

TUBUL DE GAZE

Este un tub din cauciuc sau material plastic semirigid de lungime 30-35cm cu diametrul 8-10mm si are ca scop eliminarea gazelor din colon. La capatul proximal el este rotunjit si prezinta gauri. Tubul de gaze steril si lubrefiat se introduce prin anus in rect pe o portiune de 15-20 cm si se lasa o perioada de 2 ore. Nu se tine mai mult pentru ca produce compresiune pe vase.

SONDAJUL SI SPALATURA VEZICALA

Introducerea unei sonde prin uretra in vezica urinara.

Scop

de golire a vezicii

de a efectua unele procedee de tratament si terapeutica

de a descoperi anumite afectiuni ale uretrei si vezicii

Sondajul vezical se face in mod special la femeie si la barbat, datorita dispozitiei anatomice diferite pe sexe.

Sondajul evacuator la femeie

Materiale si tehnica

doua sonde vezicale sterile (de metal nichelat cu virful indoit la un capat, varful rotunjit in extremitatea proximala si prezinta 1-2 orificii)

cateter din material plastic

sonde Petzer

sonde Foley

o tavita renala, glicerina

musama, 2 pense sterile

manusi de cauciuc

vaselina, oxicianura de mercur

Tehnica

Bolnava este pregatita psihic, explicandui-se ce i se va face. Manopera se efectueaza in pat, care este protejat cu un paravan. Bolnava este asezata in decubit dorsal cu genunchi ridicati, flectati si coapsele indepartate. Sub fese se aseaza o perna, apoi se acopera bolnava ramanand descoperita numai regiunea  vulvara. Asistenta isi imbraca manusi sterile.Ia in mana sonda sterila , o lubrefiaza, o prinde intre degetul mediu si inelar a mainii drepte cu ciocul indreptat in jos. Policele si indexul mainii drepte apuca doua tampoane inmuiate in solutie de oxicianura de mercur.

Asistenta sta in partea dreapta a bolnavei . Cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile, punandui-se in evidenta meatul urinar uretral care se alfa sub clitoris. Se sterge cu tampoanele orificiul uretral de mai multe ori de sus in jos, in directia anusului. Tamponul se utilizeaza numai la o singura stergere apoi se arunca. Dupa doua trei stergeri asistenta intoarce sonda dintre degetele mediu si inelar, aducand-o cu ciocul in sus si va fi prinsa ca un creion.

Introduce apoi sonda prin meat la o adancime de 4-5cm. Paralel cu inaintarea sondei extremitatea distala a sondei va fi lasata arcuind in jos. Prezenta sondei in vezica o confirma aparitia urinii pe ea. Este bine ca sonda vezicala sa fie prelungita cu tubul de la punga urinara colectoare. Extragerea sa se face cu ridicarea extremitatii libere.

Sondajul vezical la barbati

Materiale necesare-la fel ca si la femei

Pregatirea bolnavului- la fel ca si la femei

Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Ea nu va manui sonda vezicala metalica deoarece poate face cale falsa, aceasta fiind numai la latitudinea medicului. Ea va manui numai sonde de cauciuc. Sonda va fi unsa cu o substanta lubrefianta. Se dezinfecteaza meatul urinar, degajeaza glandul de preput, sterge fin meatul de cateva ori cu oxicianura de mercur, apoi fixeaza glandul intre police, index si mediu al mainii stangi, desfasurand meatul ureterei cu primele doua degete. Intre degetul inelar si mic al mainii drepte se prinde sonda vezicala la extremitatea deschisa. Apoi cu o pensa se apuca sonda in vecinatatea ciocului. Se introduce ciocul in meat, apoi cu ajutorul pensei se impinge sonda inainte, iar paralel cu mana stanga se intinde penisul ca sa dispara cutele transversale. Cand sonda ajunge in vezica urinara se scurge pe ea lichidul urinar. Daca la impingerea sondei asistenta intalneste obstacole anatomice ea renunta si anunta medicul.

Incidente si accidente

lezarea mucoasei ureterale

imposibilitatea de a monta sona intalnind obstacole

crearea de cai false

infundarea sondei

hemoragie locala

Spalatura vezicii urinare

Se face in scop terapeutic si consta in introducerea de solutii medicamentoase in vezica urinara.

Materiale:

materialele prezentate pentru sondajul vezical

o seringa Janet

un irigator

solutii de spalat: solutie de acid boric 3%, solutie nitrat de Ag 1-4‰, solutie Rivanol 0,1-2 %. Toate se incalzesc la 36°C

Pregatirea bolnavului se face ca si la sondajul vezical.

Tehnica

La sonda vezicala se adapteaza o seringa Janet sau irigatorul din care se umple incet vezica urinara. Cand vezica s-a umplut se indeparteaza seringa sau irigatorul si se lasa sa se scurga lichidul de spalatura (la femei).

Accidente:

accidentele sondajului vezical

supraumplerea vezicii urinare

Pentru barbati se folosesc sonde Foley, Nelaton sau Tieman.