Test grila - convulsiile si epilepsia

Convulsiile si epilepsia

G1137072. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la initierea tratamentului antiepileptic de lunga durata (cronic):

A. Se instituie odata cu prima criza de convulsii confirmata de medic

B. Se instituie obligatoriu in convulsiile febrile complexe

C. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie

D. Prezenta complexelor varf-unda 3c/sec in toate culegerile la examinarea unei electroencefalograme

E. Politerapia este rezervata numai bolnavilor cu mai multe tipuri de crize, necontrolate de un singur antiepileptic

(pag. 513)

G1137073. In descrierea clasica, spasmele infantile (Sindromul West) sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor criterii de diagnostic, cu EXCEPTIA:

A. Apar numai la baieti (transmitere X-linkata)

B. Convulsii cu aspect clinic particular (spasme infantile)

C. Oprirea in dezvoltarea psihomotorie

D. EEG specific modificat

E. In majoritatea cazurilor, etiologia este reprezentata de scleroza tuberoasa si de holoprozencefalie

(pag. 511)

G1137074. Tratamentul spasmelor infantile (sindromul West) beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice, cu EXCEPTIA:

A. Antiepileptice

B. Corticoterapie sau ACTH

C. Biofeedback

D. Gamaglobulina i.v.

E. Amantadina

(pag. 513)

G1137075. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale complexe sunt adevarate:

A. Apar ca urmare a descarcarilor din lobii temporali

B. in timpul atacului bolnavii au stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei

C. Convulsiile pot sa inceapa cu perceperea de catre bolnav a unui miros neplacut

D. Crizele sunt insotite de stereotipii si automatisme motorii

E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina

(pag. 508)

G1137076. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale simple sunt adevarate:

A. Pot sa asocieze simptome motorii, senzoriale sau vegetative

B. Sunt insotite de stereotipii si automatisme motorii

C. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unor leziuni focale localizate in cortexul motor

D. Dupa o convulsie motorie focala, ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata care poate sa

persiste aproximativ 24 ore

E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina

(pag. 507, 508)

G1137077. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la status-ul epileptic sunt adevarate:

A. Criza de convulsii cu durata de peste 30 minute

B. Cea mai frecventa etiologie este sistarea brusca a medicatiei antiepileptice

C. La nou nascut, tratamentul se incepe cu diazepam in doze de 0,3-0,5 mg/kg/doza

D. Orice convulsie care se prelungeste peste 30 minute se asociaza cu edem cerebral acut

E. Decesul survine in 5% din cazuri

(pag. 517)

G1137078. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:

A. Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsii

B. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie

C. politerapia devine necesara numai daca bolnavul prezinta mai multe tipuri de crize

D. Medicatia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande

E. Evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa o perioada de acumulare a drogurilor

(pag. 513, 514, 515, 516)

G1137079. Care din urmatoarele elemente definesc convulsiile febrile:

A. Debut de obicei intre 6 luni si 5 ani

B. Apar in primele 24 ore ale unei afectiuni acute insotite de febra peste 38 °C

C. Reprezinta cele mai frecvente convulsii ocazionale ale copilului sub varsta de 5 ani

D. Durata crizei de convulsii este scurta, de obicei sub 15 minute

E. De regula crizele au caracter repetitiv in primele 24 de ore de la debut

(pag. 518)

G1137080. Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:

A. Epilepsia primara de citit

B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale

C. Convulsiile neonatale familiale benigne

D. Epilepsia mioclonica juvenila

E. Sindromul Lennox-Gastaut

(pag. 510)

G1137081. Care din urmatoarele reprezinta epilepsii generalizate criptogenice sau simptomatice:

A. Epilepsia mioclonica infantila benigna

B. Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate de trezire

C. Spasmele infantile

D. Sindromul Lennox-Gastaut

E. Epilepsia cu absente mioclonice

(pag. 510)

G1137082. Subliniati care din urmatoarele afirmatii privitoare la tratamentul convulsiilor recurente

(epileptice) sunt adevarate:

A. Tratamentul medicamentos trebuie instituit imediat dupa precizarea diagnosticului

B. in convulsiile partiale anticonvulsivantul de electie este carbamazepina

C. in convulsiile generalizate tratamentul de prima linie este valproatul de sodiu

D. Doza de fenobarbital in tratamentul de intretinere este de 20-25 mg/kg/zi

E. Valproatul de sodiu se administreaza in doza de 30-60 mg/kg/zi

(pag. 514, 515)

G1137083. Subliniati ceea ce este incorect in urmatoarele afirmatii privind spasmele infantile:

A. Debut intre 4 si 8 ani

B. Prezinta spasme in flexie, extensie sau mixte

C. Retard psihomotor

D. Aspect EEG de petit mal variant

E. Pronostic sever in cazurile cu afectare cerebrala anterioara (prenatal, perinatal, postnatal)

(pag. 511)

G1137084. Convulsiile febrile au urmatoarele particularitati. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica

B. Apar in context febril, cu febra peste 38 grade

C. Pot surveni la orice varsta

D. Sunt mai frecvente la nou nascut

E. in perioada intercritica lipsesc anomaliile EEG, iar imediat dupa convulsii poate arata activitate electrica

postcritica

(pag. 518, 519)

G1137085. Identificati afirmatiile corecte din urmatoarele date referitoare la actiunile diferitelor tipuri de medicamente cu actiune antiepileptica:

A.Acidul valproic sau derivatii sai este singurul antiepileptic care poate fi recomandat in toate tipurile de epilepsie

B. Fenitoina este un antiepileptic la care actiunea anticonvulsivanta nu este insotita de sedare

C. Diazepamul este un anticonvulsivant eficient cu actiune de lunga durata

D. Etosuccimid poate induce ca efect advers un sindrom lupus like

E.in tratamentul epilepsiei medicul va alege medicamentele anticonvulsivante care nu au nici un fel de efecte adverse

(pag. 520)

G1137086. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Convulsiile febrile apar in context febril (peste 38 grade)

B. Ele se pota asocia unor infectii bacteriene sau virale ale sistemului nervos central

C. Toate convulsiile febrile din perioada de sugar evolueaza spre epilepsie la varstele mai mari

D. Convulsiile febrile au caracter familial

E. Profilaxia repetabilitatii convulsiilor febrile se face cu acid valproic

(pag. 518, 519)

G1137087. Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare:

A. Spasme infantile 'in salve'

B. Manifestarile clinice caracteristice apar numai in somn sau la trezire

C. Traseul EEG indica hipsaritmie

D. Prezenta petelor acromice este obligatorie pentru sustinerea diagnosticului

E. Asociaza de obicei retard psihomotor sever

(pag. 511)

G1137088. Principiile tratamentului antiepileptic presupun respectarea unor reguli care vor fi enumerate mai jos. Identificati erorile:

A. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial, indiferent de manifestarile clinice

B. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial si manifestari clinice

C. Principalul criteriu de evaluare a rezultatelor tratamentului este normalizarea traseului EEG

D. Cea mai recomandata atitudine terapeutica este politerapia antiepileptica

E. Medicamentele antiepileptice se administreaza zilnic, neintrerupt, pentru obtinerea efectului terapeutic

(pag. 513)

G1137089. Sevrajul tratamentului antiepileptic se face urmand urmatoarele principii. Identificati afirmatiile inexacte:

A. Sevrajul se face utilizand criterii clinice

B. Sevrajul se face utilizand criterii EEG

C. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 ani

D. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 luni

E.Tratamentul anticonvulsivant trebuie urmat toata viata, indiferent de manifestarile clinice sau modificarile

EEG

(pag. 513, 514)

G1137090. Spasmele infantile sunt o forma de epilepsie caracteristica sugarului. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Pot fi intalnite si la copilul mare si la adolescent

B. in 20% din cazuri CT cerebral si MRI cerebral nu evidentiaza anomalii

C. Majoritatea cazurilor se incadreaza in randul epilepsiilor simptomatice

D. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este normala

E. Prognosticul pe termen lung este favorabil

(pag. 511)

G1137091. Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:

A. Diazepam (iv)

B. Diazepam (rectal)

C. Fenobarbital (oral)

D. Masuri antitermice (metode fizice si medicamentoase)

E. Acid valproic (oral)

(pag. 520)

G1137092. Tratamentul profilactic al convulsiilor febrile este urmatorul. Identificati afirmatiile inexacte:

A. Nu se recomanda tratament profilactic, deoarece convulsiile febrile nu au tendinta la recidiva

B. Tratament medicamentos continuu cu fenobarbital

C. Tratament medicamentos continuu cu acid valproic

D. Administrarea de antitermice si Desitin intrarectal cu ocazia perioadelor febrile, cu febra peste 38 grade

E.Profilaxia convulsiilor febrile se confunda cu profilaxia crizelor de epilepsie si necesita aceleasi masuri profilactice

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

(pag. 520)

G1137093. Tratamentul spasmelor infantile se face cu urmatoarele medicamente. Identificati erorile:

A. ACt

B. Corticoizi

C. Fenobarbital

D. Clonozepam

E. Diazepam

(pag. 513, 517)

G1237094. Amnezia crizei convulsive apare in:

A. convulsiile tonico-clonice

B. convulsiile partiale complexe

C. absentele tipice

D. convulsiile mioclonice

E. convulsiile partiale cu simptome vegetative

(pag. 508)

G1237095. Convulsiile febrile 'complexe" se caracterizeaza prin:

A. debut inaintea varstei de 18 luni

B. antecedente de suferinta neonatala

C. durata sub 30 minute

D. manifestari motorii de tip clonic generalizate

E. deficit hemiplegic post-critic

(pag. 519)

G1237096. Convulsiile febrile se caracterizeaza prin:

A. febra egala sau mai mare de 38 gradeC

B. apar de obicei la sugarul sub 6 luni

C. febra se datoreaza unei infectii a SNC

D. durata < 15 minute

E. absenta anomaliilor neurologice si EEG intercritic

(pag. 518)

G1237097. Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:

A. debut brusc

B. contractie musculara sustinuta

C. respiratie stertoroasa

D. dureri abdominale difuze

E. salivatie excesiva

(pag. 508)

G1237098. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza:

A. acid valproic

B. fenobarbital

C. carbamazepina

D. Diazepam oral

E. Desitin intrarectal

(pag. 520)

G1237099. Principalele efecte adverse ale fenobarbitalului sunt:

A. sedarea

B. hepatocitoliza

C. osteomalacia

D. anemia megaloblastica

E. gingivita hipertrofica

(pag. 515)

G1237100. Starea de rau convulsiv poate surveni in:

A. meningo-encefalita

B. epilepsie

C. intoxicatia cu organofosforice

D. coma diabetica ceto-acidozica

E. accident vascular cerebral

(pag. 509)

G1237101. Tratamentul convulsiilor febrile consta in:

A. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.v.

B. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.m.

C. Paracetamol per oral

D. Paracetamol intrarectal

E. impachetari reci

(pag. 520)

G1237102. Tulburarile metabolice prezente in convulsiile tonico-clonice prelungite sunt:

A. Hipoxemia

B. alcaloza respiratorie

C. hipercapnia

D. acidoza respiratorie

E. acidemia lactica

(pag. 508)

G1437114. Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta adesea anomalii neurologice si deficit

intelectual important in acest sens, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se intalneste foarte rar in spasmele infantile

B. in spasmele infantile se noteaza pe EEG aspectul de hipsaritmie.

C. Tratamentul in spasmele infantile impune asocierea de antiepileptice, corticoterapie sau de ACTH

D. Criza convulsiva izolata necesita supraveghere si tratament cu anticonvulsivante

E.Potentialul convulsiv inregistrat EEG, fara crize manifeste are indicatie terapeutica cu un medicament anticonvulsivant

(pag. 511-513)

G1437115. Care din urmatoarele afirmatii privind debutul si faza de stare a convulsiilor sunt corecte:

A. Convulsiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali

in cadrul convulsiilor partiale simple cu semne motorii activitatea convulsiva debuteaza la flexorii degetelor de unde se extinde la grupe musculare vecine

B.Convulsiile partiale cu simptome senzoriale se manifesta printr-o senzatie tranzitorie de intepaturi,

C.furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului si reflecta descarcare epileptica in lobul frontal

D.Convulsiile olfactive pot incepe ca un miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca aopi sa devina generalizata, de tip convulsii tonico-clonice

E.Absentele tipice constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu pastrarea cunostintei si cu privire 'in gol".

(pag. 508)

G1437116. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia convulsiilor sunt corecte:

A. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice lente la nivelul neuronilor din lobii frontali

B.Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate a neuronilor cerebrali

C.Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice dezorganizate a neuronilor cerebrali care poate fi inregistrata concomitent pe EEG

D. Epilepsia se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsive

E. Recurenta convulsiilor este principala caracteristica a epilepsie

(pag. 506)

G1437117. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile electroencefalografice din convulsii sunt corecte:

A.Un focar epileptogen cronic in cortexul cerebral poate determina activitate neuronala anormala in ariile omologe din emisfera de partea opusa

B. Exista convulsii electrice, fara corespondent clinic

C. Manifestarile clinice sugestive fara corespondent electric pe EEG, trebuie interpretate ca false convulsii

D.Absenta grafoelementelor specific epileptice pe o registrare EEG semnifica doar ca in momentul acelei inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala

E. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unei leziuni focale localizate in cortexul senzitiv

(pag. 506-507)

G1437118. Care dintre urmatoarele manifestari diferentiaza convulsiile febrile complexe de convulsiile febrile simple:

A. Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic

B. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute (stare de rau convulsiv)

C. Deficit hemiplegic postcritic

D. Repetarea crizelor in interval de 24 de ore

E. Crizele convulsive complexe nu prezinta risc crescut de sechele neurologice

(pag. 519)

G1437119. Contractiile involuntare ale musculaturii motorii in cadrul convulsiilor pot fi insotite sau nu de:

A. Tulburari ale starii de constienta

B. Tulburari de crestere

C. Tulburari vegetative

D. Tulburari senzoriale

E. Tulburari de memorie

(pag. 505)

G1437120. Convulsiile febrile se manifesta sub forma de crize 'simple", 'benigne" si crize 'complexe". Care din afirmatiile urmatoare nu sunt corecte in definirea convulsiilor febrile complexe:

A. Convulsiilefebrile nu au durata mai mare de 15 minute

B. Convulsiile febrile nu au tendinta de recidiva

C. Convulsiile febrile sunt convulsii ocazionale

D.in cadrul convulsiilor febrile, radiografia de craniu, ionograma sanguina si examenul examenului FO sunt inutile

E. Gena care guverneaza aparitia convulsiilor febrile familiale, este situata pe cromozomii 19q si 8q 13-21

(pag. 518-519)

G1437121. Convulsiile febrile sunt de departe cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt criterii obligatorii pentru incadrarea in acest diagnostic:

A. Convulsiile febrile apar la febra egala sau mai mare de 38oC.

B. Febra se datoreaza unei infectii a SNC

C. Convulsiile febrile prezinta anomalii EEG in perioadele intercritice.

D.Convulsiile febrile sunt frecvente, 4-5% dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de 5 ani.

E. Convulsiile febrile sunt declansate de cresterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali indusa de febra care scade pragul lor convulsivant.

(pag. 518)

G1437122. Convulsiile partiale simple cuprind:

A. Absente tipice

B. Absente atipice

C. Convulsii cu semne motorii

D. Convulsii cu simptome somato-motorii sau senzitive

E. Convulsii cu semne si simptome vegetative.

(pag. 507)

G1437123. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice caracterizate prin:

A. Contractii involuntare ale musculaturii motorii

B. Contractii repetitive (clonice)

C. Contractii sustinute (tonice)

D. Contractii tonico-clonice

E. Contractii fasciculare

(pag. 505)

G1437124. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip 'grand mal") poate debuta la orice varsta si este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie. in acest sens care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie

B. Prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice poate duce l a anoxie si eventual suferinta cerebrala

C. Intercritic traseul EEG poate fi normal

D. Frecventa atacurilor in absentele tipice poate varia de la rare la cateva sute pe zi

E. in epilepsia fotosensibila crizele sunt declansate de expunerea la lumina intensa

(pag. 509, 511)

G1437125. Fenobarbitalul si Carbamazepina sunt medicamente anticonvulsivante.Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt corecte:

A.Fenobarbitalul este un antiepileptic cu spectru larg de actiune indicat in crizele majore tipice, epilespiile focale si in absentele tipice

B. Concentratiile plasmatice cu efect terapeutic sunt de 10-20μg/ml

C. Fenobarbitalul administrat in doze terapeutice nu produce obisnuinta

D. Produsul injectabil autohton Fenobarbital se gaseste in fiole de 100mg/ml.

E. Carbamazepina nu are ca efect secundar sedarea, dar poate scadea atentia, poate produce diplopie si uscaciunea gurii

(pag. 515)

G1437126. in crizele convulsive tratamentul anticonvulsivant trebuie administrat de urgenta. Medicul trebuie sa stie ca:

A.Acidul valproic se administreaza in doza initiala de 10mg/kg/zi si apoi se creste progresiv pana la 15-40mg/kg/zi

B. Fenitoina are actiune asupra absentelor tipice si se administreaza in convulsiile febrile

C. Fenitoina blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente

D. Administrata femeii gravide, Fenitoina se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou nascut prin hipoprotrombinemie

E. Fenitoina este un antiepileptic cu efect anticonvulsivant care este insotit de sedare

(pag. 514)

G1437127. Referitor la medicatia anticonvulsivanta, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Doza initiala de Carbamazepina este de 5mg/kg/zi si se creste treptat pana la 10-25mg/kg/zi

B.Doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5mg/kg/doza. Fiola contine 10mg/2ml si se dilueaza cu ser fiziologic 1 fiola in 10ml pentru administrare intravenoasa

C,Absorbtia Diazepamului (Desitin) din regiunea rectala este mai rapida comparativ cu celelalte cai de administrare (orala, i.m.)

D.Ethosuccimid (Petinimid si Suxilep) este un medicament antiepileptic util doar in tratamentul absentelor tipice)

E.Fenobarbitalul are ca efecte adverse osteomalacia, fracturi in os patologic, eruptii scarlatiniforme, rubeoliforme, anemii megaloblastice

(pag. 515-516)

G1437128. Toate afirmatiile privind declansarea si repetitia convulsiilor sunt corecte in afara de:

A.in timpul convulsiilor este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase

B. in timpul convulsiilor are loc o crestere a influentelor inhibitorii

C.Actiunea anticonvulsivanta a barbiturilcelor, benzodiazepinelor, hindantoinei, acidului valproic nu este mediata de receptorii GABA si de nivelele GABA din tesutul cerebral

D.Schimburilenutritive la nivelul neuronilor corticali nu sunt conditionate de fluctuatii ale diferentei de potential electric de membrana

E. Alterari ale potentialului de membrana permit influxul ionilor de calciu in interiorul celulei si iesirea potasiului din celula

(pag. 506)

G1537129. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu convulsiile febrile la copil sunt adevarate?

A. sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica

B. apar in context febril, febra trebuie sa fie mai mare sau egala cu 38 °C

C. apar de obicei la copilul mare

D. febra este datorata unei infectii a SNC

E. au o durata scurta, de obicei sub 15 minute

(pag. 518)

G1537130. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu investigatiile paraclinice in

convulsiile febrile la copil:

A. singura investigatie utila pentru excluderea meninigitei bacteriene este examenul LCR

B. punctia lombara ar trebui efectuata sistematic la prima criza de convulsii febrile aparute in context febril

C. EEG trebuie efectuata in prima saptamana de la debutul convulsiilor

D. radiografia de craniu se face in prima luna de la debut

E. examenul FO se recomanda in crizele 'complexe'

(pag. 519)

G1537131. Care din urmatoarele interventii fac parte din profilaxia recidivelor de convulsii febrile la copil?

A. tratament cronic cu fenobarbital

B. administrarea de acid valproic timp indelungat

C. administrarea de antitermice la cresterile bruste de temperatura

D. diazepam timp de cateva zile, in perioadele febrile

E. administrarea de antibiotice in perioadele febrile

(pag. 520)

G1537132. Cauze principale de convulsii ocazionale la copil pot fi:

A. subfebrilitatile

B. traumatismele craniene

C. intoxicatia cu apa

D. meningitele bacteriene sau virale

E. hipoglicemia

(pag. 518)

G1537133. Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin:

A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic

B. criza cu durata sub 15-30 de minute

C. deficit hemiplegic postcritic

D. risc crescut de sechele neurologice

E. aparitia la copiii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate

(pag. 519)

G1537134. Convulsiile febrile simple (benigne) la copil se caracterizeaza prin:

A. sunt cele mai frecvente convulsii febrile

B. crizele sunt de lunga durata

C. nu apar manifestari respiratorii

D. se prezinta ca manifestari motorii de tip clonic, unilaterale

E. prezinta risc crescut de sechele neurologice

(pag. 519)

G1537135. Factori de risc ai recidivelor convulsiilor febrile la copil pot fi:

A. varsta peste 5 ani

B. crizele complexe

C. antecedentele familiale de convulsii febrile

D. crizele motorii generalizate

E. varsta mica, sub 18 luni

(pag. 519)

G1537136. Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare la copil in cadrul convulsiilor febrile sunt:

A. varsta mica, sub 18 luni

B. varsta peste 3 ani

C. suspiciunea de meningita purulenta

D. prima criza de convulsii

E. traseu EEG modificat

(pag. 519)

G1537137. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul convulsiilor febrile la copil:

A. sunt mai frecvente la baieti

B. apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile

C. sunt declansate de scaderea rapida a temperaturii corporale

D. nu sunt citate cazuri de antecedente familiale de convulsii febrile

E. durata lor depaseste frecvent 30 de minute

(pag. 518, 519)

G2537162. Convulsiile partiale simple sunt clasificate astfel:

A. Cu semne motorii

B. Convulsii partiale cu simptome senzoriale

C. Cu semne si simptome vegetative

D. Convulsii partial complexe

E. Absente

(pag. 507)

G2537163. Convulsiile generalizate sunt clasificate astfel:

A. Absente tipice sau atipice

B. Mioclonice

C. Atone

D. Tonico-clonice

E. Convulsii psihomotorii

(pag. 507)

G2537164. Convulsiile partiale cu semne motorii se caracterizeaza prin:

A. Pierderea starii de constienta

B. Debuteaza la un singur grup de muschi

C. Se extind la grupele musculare vecine

D. In final o intreaga parte a corpului este interesata

E. Amnezia atacului

(pag. 507)

G2537165. Convulsiile vizuale constau in:

A. Afectarea lobului occipital

B. Senzatia luminoasa de flash

C. Nistagmus

D. Halucinatii vizuale

E. Perceptii distorsionate

(pag. 508)

G2537166. Covulsiile olfactive:

A. Pot sa devina convulsii generalizate de tip tonico-clonic

B. Pot incepe cu perceptia unui miros neplacut

C. Reprezinta adesea manifestarea precoce a tumorii de lob temporal

D. Se insotesc de greata si varsaturi

E. Asociaza dureri abdominale

(pag. 508)

G2537167. Convulsiile partiale cu simptome vegetative se caracterizeaza prin:

A. Abolirea starii de constienta

B. Paloare, cefalee

C. Crize de roseata a pielii

D. Dureri abdominale difuze

E. Brahicardie

(pag. 508)

G2537168. Convulsiile partiale complexe se manifesta prin:

A. Stare confuzionala fara pierderea completa a constientei

B. Descarcari convulsive in lobii temporali

C. Halucinatii vizuale complexe

D. Stereotipii si automatisme motorii

E. Perioada de depresie postcritica

(pag. 508)

G2537169. Absentele tipice se caracterizeaza prin:

A. Crize neconvulsive secundar generalizate

B. Pierderea constientei

C. Privire " in gol";

D. Afectarea tonusului muscular

E. Amnezia atacului

(pag. 508)

G2537170. Absentele atipice constau in:

A. Automatisme motorii

B. Inabilitati ale miscarilor

C. Pastrarea starii de constienta;

D. Tulburari vegetative

E. Dureri abdominale.

(pag. 508)

G2537171. Convulsiile mioclonice se caracterizeaza prin:

A. Contractii musculare bruste si de scurta durata

B. Interesarea musculaturii flexoare bilateral

C. Interesarea muschilor extensori

D. La sugari se mai numesc spasme infantile

E. La copilul mare apar caderi bruste

(pag. 508)

G2537172. Debutul convulsiilor tonico-clonice:

A. Poate fi brusc;

B. Este precedat de tipat

C. Poate fi precedat de aura

D. Este lent progresiv

E. Consta intre-o stare de visare

(pag. 508)

G2537173. Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza prin:

A. Debut brusc

B. Faza tonica

C. Faza clonica

D. Perioada de depresie post critica

E. Pastrarea starii de constienta

(pag. 508)

G2537174. In faza tonica a convulsiilor tonico-clonice:

A. Maxilarele sunt relaxate

B. Se produce glosoptoza

C. Salivatia este excesiva

D. Apar varsaturi

E. Se asociaza pierderea controlului vezical si intestinal

(pag. 508)

G2537175. In faza clonica a convulsiilor tonico-clonice:

A. Se produc contractii musculare intermitente

B. Globii oculari sunt deviati in sus sau intr-o parte

C. Este interesata musculatura flexoare

D. Prezinta halucinatii vizuale

E. Amnezia crizei este caracteristica

(pag. 508)

G2537176. Convulsiile tonico-clonice prelungite determina:

A. Hipoglicemie

B. Hipoxemie

C. Hipercapmie

D. Acidoza respiratorie

E. Acidemie lactica

(pag. 508)

G2537177. Care sunt cauzele exogene ale convulsiilor ocazionale:

A. Traumatismele

B. Alimentare;

C. Medicamentoase

D. Toxice

E. Caldura excesiva

(pag. 518)

G2537178. Prin ce se caracterizeaza convulsiile febrile:

A. Sunt convulsii tonico-clonice generalizate

B. Durata scurta, sub 15 minute

C. Durata peste 30 minute

D. Apar la sugarul si copilul mic intre 6 luni si 5 ani

E. Febra trebuie safie egala sau mai mare cu 37 0 C.

(pag. 518)

G2537179. Convulsiile febrile se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Anomalii neurologice

B. Modificari EEG in perioadele intercritice

C. Febra egala sau mai mare de 38 grade C

D. Durata scurta de obicei sub 15 minute

E. Aparitia la copilul peste 5 ani

(pag. 518)

G2537180. Care este etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile:

A. IACRS de etiologie virala;

B. Vaccinarile (DTP, antipoliomielitic);

C. Infectii cu si de la Shigella si Salmonella

D. Infectii ale SNC-ului

E. Hemopatii maligne.

(pag. 519)

G2537181. Prin ce se caracterizeaza crizele convulsive febrile "simple"?

A. Debut lent insidios

B. Criza motorie generalizata in general clonica

C. Criza generalizata tonico-clonica, frecvent

D. Durata scurta

E. Manifestari respiratorii

(pag. 519)

G2537182. Prin ce se caracterizeaza crizele convulsive febrile "complexe":

A. Unilateralitate

B. Manifestari motorii de tip clonic

C. Deficit hemiplegic post critic

D. Repetarea crizelor in interval de 24 ore

E. Durata crizei sub 30 minute.

(pag. 519)

G2537183. Recidivele dupa convulsiile febrile:

A. Survin la mai mult de jumatate din cazuri;

B. Sunt frecvente in anul imediat urmator primei crize;

C. Dispar dupa varsta de 4-5 ani;

D. Apar dupa crize "complexe";

E. Apar frecvent la sugarii mai mici de 6 luni.

(pag. 519)

G2537184. Care este prima optiune terapeutica in convulsiile febrile la copii:

A. Fenobarbital;

B. Diazepam intravenos;

C. Fenitoina;

D. Carbamazepina;

E. Desitin intrarectal.

(pag. 520)

G2537185. Desitinul:

A. Se foloseste pentru administrare intravenoasa

B. Se administreaza intrarectal

C. Este conditionat in ambalaje de 5 mg; 10 mg

D. Efectul anticonvulsivant se instaleaza mai rapid decat dupa diazepamul intravenos

E. Produce depresie respiratorie

(pag. 520)

G2537186. In convulsiile febrile masurile antitermice:

A. Sunt facultative

B. Constau in metode fizice de scadere a temperaturii

C. Calea orala se utilizeaza frecvent

D. Se prefera administrarea supozitoarelor antitermice

E. Se administreaza parenteral

(pag. 520)

G2537187. Cu ce se efectueaza tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii:

A. Fenobarbital

B. Acid valproic

C. Diazepam in perioadele febrile

D. Mijloace antitermice

E. Fenitoina

(pag. 520)

G2537188. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru recidivele de convulsii febrile?

A. Varsta peste 4-5 ani

B. Varsta mica, sub 18 ani

C. Antecedente familiale de convulsii febrile

D. Crizele 'complexe'

E. Anul imediat urmator primei crize