Scleroza in placi (scleroza multipla) - tratament naturist

SCLEROZA IN PLACI (SCLEROZA MULTIPLA) - TRATAMENT NATURIST

Si pentru aceasta boala considerata incurabila poate exista ajutor din farmacia Domnului. Este adevarat ca se progreseaza doar pas cu pas, insa nu trebuie sa se renunte pentru nimic in lume si nici sa se piarda credinta si increderea in plantele medicinale, un dar al Creatorului nostru catre omenirea bolnava. Atrag inca o data atentia asupra faptului ca intr-o boala atat de grava ar trebui folosite pe cat posibil plante proaspete. Pentru provizia de iarna insa, ele se usuca.

Traista-ciobanului se spala, se taie marunt, se pune intr-o sticla pana la gat si se toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40%. Apoi se lasa 10 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Cu aceasta esenta se frictioneaza de 2-3 ori pe zi portiunile musculare bolnave. Intern, se administreaza zilnic 4 cesti cu ceai de cretisoara si 2 cesti cu ceai de salvie, luate inghititura cu inghititura pe parcursul intregii zile. Frunzele proaspete de macrisul-iepurelui se spala si se preseaza in stare umeda prin storcatorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceas in ceas, 3-5 picaturi diluate in ceai. Un efect favorabil il au si frictionarile cu ulei de sunatoare, de musetel si de cimbru. Peste florile culese in soare, puse separat dupa soi in cate o sticla, se toarna ulei de masline presate la rece (uleiul trebuie sa stea deasupra florilor) si se lasa 10 zile la soare sau la loc calduros.

Florile culese in soare ale sunatoarei, musetelului si cozii-soricelului se lasa la macerat exact asa ca traista-ciobanului. Cu aceste esente se frictioneaza sira spinarii, incheieturile si soldurile. Se recomanda si o frectie cu radacini de tataneasa spalate, periate, maruntite si puse la macerat cu rachiu de 40%. Daca rezulta o anchiloza por­nita de la sira spinarii, atunci se aplica faina de tataneasa sub forma de compresa calda cu terci pe regiunea sacrala. Faina de tataneasa este amestecata cu apa pana se formeaza un terci; ca acesta sa poata fi uns mai usor pe bucati de panza, se adauga cateva picaturi de ulei. in plus, se bea dimineata si seara cate 1 ceasca cu ceai de coada-soricelului, se iau 3 linguri de bitter suedez diluate in ceai de plante, iar aceasta ratie se consuma incetul cu incetul, repartizata pe parcursul intregii zile. Sant indicate si compresele cu ierburi suedeze pe regiunea occipitala, puse mai des si tinute cate 4 ore.

Nu trebuie uitate baile de sezut cu varfuri de molid, sunatoare, musetel, salvie, coada-soricelului, cimbru si coada-calului, fiindca toate aceste plante au un efect bun in paralizii. Se calculeaza 100 grame de plante pentru 1 baie. Se lasa peste noapte in apa rece, se incalzeste totul a doua zi si se toarna in apa de baie. Apa de baie trebuie sa acopere rinichii, durata baii - 20 minute, sa se transpire pe urma 1 ora in pat. Aceasta apa de baie mai poate fi folosita de 2 ori, turnandu-se inapoi peste plante si incalzindu-se. in timpul unei saptamani ar trebui utilizata o singura specie de plante. Deosebit de indicate ar fi baile complete de cimbru, care actioneaza asupra muschilor si a tesuturilor, dar nici baile complete de urzici, cu irigarea sangvina mi­raculoasa pe care o starnesc, nu sant de neglijat. Se folosesc 200 grame pentru 1 baie; sant pregatite exact la fel ca baile de sezut; si aici se poate intrebuinta de 3 ori la rand aceeasi apa de baie. Inima trebuie sa stea in afara apei.

1 este in Austria nota maxima, echivaland cu 10 de la noi (n. tr.).

O experienta noua si buna o reprezinta compresele cu frunze de branca-ursului

(Heracleum sphondylium), puse pe tot corpul. Frunzele de branca-ursului (numita in popor si crucea-pamantului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este considerata cel mai bun nutret pentru iepuri) se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei si se presara pe o panza in care este invelit bolnavul, care va fi apoi impachetat cu un prosop de baie pentru mentinerea caldurii si lasat asa o noapte intreaga. Daca se remarca o neliniste sau o indispozitie in locurile deosebit de sensi­bile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insa, el simte actiunea fortelor tamaduitoare care pornesc de la frunzele de branca-ursului si adoarme bine. Foarte des survine o ameliorare vizibila. Vreau sa atrag atentia si asupra unei schimbari in hrana in cazul sclerozei multiple, care da si ea rezultate remarcabile.

0 reteta de leac deosebita a acestei boli considerate incurabile ar fi laptele de iapa. intrucat cresterea cailor incepe sa fie astazi din nou la moda, ar fi posibila procu­rarea unui asemenea lapte. O cunostinta mi-a scris ca citise cu ani in urma ca un cio­ban batran ajutase sa se vindece cu laptele de iapa un sir de bolnavi considerati in­curabili.

in continuare, relatarea unei bolnave de scleroza multipla, cu afectiuni muscu­lare si pelviene: „Sfaturile dumneavoastra de a frictionare spatele seara cu esenta de coada-soricelului, iar picioarele dimineata si seara cu esenta de traista-ciobanului si de a pune comprese cu ierburi suedeze pe regiunea pelviana le-am urmat zilnic. Beau, de asemenea, ceai de pufulita cu bitter suedez, dimineata, pe stomacul gol, o jumatate de ora inainte de micul dejun. Dupa aproximativ patru luni pot sa spun ca sfaturile dumneavoastra sant foarte bune si tratamentul cu plante medicinale a inceput sa-si faca efectul. Spasmele cumplite din picioare cedeaza treptat si nu mai sant atat de dureroase. Sant anumite zile cand pot deja sa fac cativa pasi prin locuinta, fara sa ma tin de mobile si pereti. Vezica functioneaza iarasi normal. Ciclul imi vine ia 3-5 saptamani, dar nu mai dureaza decat 3-5 zile. Este o realizare pentru mine, chiar daca e una mica. Scleroza multipla este o boala foarte indaratnica si are multe fenomene secundare. Beau biterul suedez zilnic in cantitati mici, pus in ceai de urzici, de coada-soricelului si de cretisoara. Am facut experiente bune si cu rostopasca. Sub ochiul stang aveam de ani de zile o crusta groasa, care incepuse cu timpul sa tot creasca inspre ochi. Am folosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nici unul nu m-a ajutat. Am incercat atunci cu sucul de rostopasca (rostopasca pusa la macerat 10 zile in rachiu de secara). Acum crusta aproape ca a disparut. Ma bucur atat de mult de cel mai mic succes care ma stimuleaza sa continui zilnic. Pentru iarna, mi-am facut o provizie bogata de plante.

in legatura cu discurile intervertebrale am citit intr-o carte de medicina a parintilor mei ca este indicat sa se rada bulbi de bujori si sa se faca baie cu infuzia lor. Se pare ca bujorii sant buni pentru coloana vertebrala si pentru creier. Am facut deci doua bai: Am pus la macerat bulbi de bujor in rachiu de secara si am turnat si din aceasta esenta in infuzia in care m-am imbaiat 20 minute, in ziua urmatoare nu mai aveam nici o durere de discopatie. Au trecut de-atunci 3 saptamani si durerile nu s-au repetat.'

La o prelegere tinuta de mine in Rendsburg/R.F.G. se suie o doamna pe podium si povesteste ca acum trei ani era inca in scaun cu rotile. Urmand toate indicatiile din „Farmacia Domnului', starea i s-a ameliorat atat de vizibil, incat poate sa mearga iarasi normal si se simte un om sanatos. N-a avut cum sa culeaga plantele proaspete din natura, ci le-a cumparat in stare uscata. Admiratia pentru efortul depus de ea si pentru vointa de a nu fi cedat a facut sa izbucneasca in sala ropote de aplauze.

Mongoloizii sau copiii paralizati cu spasme, respectiv handicapati sant tratati cu aceleasi plante pe care le gasiti aici in tratamentul topirii substantei osoase si al sclerozei multiple. N-am destule cuvinte ca sa recomand frectiile cu esentele mentionate si mai ales baile de plante datatoare de viata, in multe cazuri, cauza

paraliziei cu spasme la copii rezida in comportarea mamei in timpul sarcinii. Pe langa tigari, alcool, droguri, si cafeaua naturala ar trebui evitata in aceasta perioada. Si copiii cu tulburari de vorbire ar trebui supusi acestui tratament. Important este in toate cele patru cazuri sa se aplice comprese cu ierburi suedeze (a se vedea articolul „Ierburile suedeze') pe regiunea occipitala.