Leziunile si moartea induse de agentii fizici - arsurile, frigul, energie electrica

In cursul evolutiei sale, organismul uman a fost supus in permanenta la variatii ale enrgiilor fizice din mediul inconjurator. Au aparut sisteme de adaptare la acestea, care au permis supravietuirea. Daca energiile fizice actioneaza brutal, sau un timp indelungat, capacitatea de adaptare este depa[ita, fapt ce duce la imbolnaviri sau la deces.

Agentii fizici ai mediului extern sunt:

temperatura;

curentul electric;

presiunea atmosferica;

radiatiile ionizante;

vibratiile sonore.

A.      LEZIUNILE SI MOARTEA PRIN TEMPERATURA INALTA.

Actiunea nociva a caldurii este mai des intalnita in practica medico-legala, datorita faptului ca aceasta este intens folosita atat in industrie cat [i in mediul casnic. Organismul uman este mai slab adaptat la temperaturile inalte, decat la temperaturile joase.

Caldura actioneaza local, dand na[tere arsurilor, dar [i general, asupra intregului organism, cand produce hipertemia [i insolatia.

ARSURILE reprezinta modificari locale sub actiunea directa a unui factor termic, insotite de tulburari reflexe generale ce pot merge pana la [oc. Sunt produse de flacara, metale fierbinti, gaze sau raze solare. Oparirile sunt produse de Alichide fierbinti sau aburi. Mai pot fi produse de alti agenti fizici cum ar fi: curentul electric, radiatiile X.

Sunt cunoscute 4 grade de arsuri:

arsura de gradul I: se caracterizeaza prin inro[irea pielii [i edem local. Este acompaniata de durere. Fiind vorba de un proces congestiv, nu poate fi observat la cadavru ci numai la examinarea pe viu. Dupa un timp, ro[eata [i tumefierea dispar, dar persista o hiperpigmentare.

Arsura de gradul II: se caracterizeaza prin inflamatie cu formarea de flictene, cu continut seros. Apar datorita clivajului straturilor epidermului. Continutul este bogat in leucocite [i fibrina, fapt ce le diferentiaza de flictenele de putrefactie. Perilezional prezinta o zona de congestie.

Arsura de gradul III: este caracterizata prin necroza tisulara, cu formarea de escare, tegumentele capatand o culoare galben brun, sunt insesibile, uneori de aspect tabacit. Sunt mediu propice infectiilor, iar vindecarea se face cu cicatrici retractile, dureroase, ce limiteaza mi[carile.

Arsura de gradul IV: in acest stadiu, tesuturile sunt carbonizate in intregime. De regula apar doar la cadavre, fie pe o regiune, fie cel mai adesea pe tot corpul. In aceasta ultima situatie, cadavrele prezinta o pozitie caracteristica, numita pozitie de boxer.

Modificarile generale intalnite la subiectii supu[i temperaturilor inalte, sunt cunoscute sub denumirea de boala a ar[ilor. Gravitatea este data de suprafata [i profunzimea arsurilor. Calculul suprafetei arse se face dupa regula lui 9 a lui Berkov. Apar modificari cantonate la nivelul tuturor aparatelor [i sistemelor, generate in principal de intoxicarea organismului cu produ[i biologici de degradare tisulara de la nivelul zonelor arse. Se instaleaza [ocul postcombustional. Daca in primul moment victima este con[tienta, ulterior ea devine agitata, are senzatie de sete, respiura superficial [i rapid, pentru ca apoi sa apara oliguria, varsaturile, convulsiile, delirul, iar spre final apatia.

In arsuri, decesul se produce rapid, prin [ocul produs de excitarea intensa a terminatiilor din piele, sau in timp, datorita instalarii [ocului postcombustional. De regula in aceasta ultima situatie apar complicatii locale ( infectia ), sau generale, de tipul bronhopneumoniei, sau insuficientei hepato-renale. Nu de putine ori, moartea poate avea drept cauza intoxicatia cu monoxid de carbon.

Leziunile generale provocate de actiunea generala a caldurii, cuprind:

insolatia [i,

[ocul hipertemic.

Insolatia este rezultatul supraincalzirii corpului, sub actiunea razelor solare [i este caracterizata in special prin manifestari cantonate la nivelul sistemului nervos central. Apare in zilele toride de vara.

Socul hipertermic este consecinta supraincalzirii corpului uman, ce apare frecvent in mediul industrial, la effort fizic desfa[urat in mediu umed [i cu temperatura ridicata. Este generat de imposibilitatea pierderii caldurii, apar transpiratii puternice, ineficiente ( datorita faptului ca mediul este umed ), iar moartea survine prin poaralizia centrilor nervo[i.

B.      LEZIUNILE SI MOARTEA PRIN FRIG.

Ca [i temperaturile inalte, frigul actioneaza asupra corpului uman local [i general. Local apar degeraturile, iar in cazul actiunii asupra intregului corp se produce hipotermia [i inghetul.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Manifestari locale: sunt reprezentate de degeraturi, care pot fi de grade diferite. Astfel se disting:

degeraturile de gradul I: sub actiunea frigului initial apare o vasoconstrictie ce determina culoarea alba a pielii, urmata de o vasodilatatie paralitica, ce duce la aparitia unei culori violaceei. Concomitent apare o durere puternica, iar sensibilitatea dispare. Daca expunerea la frig inceteaza, aceasta faza este reversibila. La cadavru, degeraturile de gradul I nu se pastreaza.

degeraturile de gradul II: sunt caracterizate de aparitia flictenelor cu continut sanghinolent, ce se sparg u[or [i lasa suprafata pielii neteda, cenu[ie, care ulterior se ulcereaza. in mod obi[nuit, vindecarea degeraturilor de gradul I [i II este favorabila.

degeraturile de gradul III: apar atunci cand se produce necroza tegumentelor [i a straturilor celulare subcutanate.

degeraturile de gradul IV: sub actiunea prelungita a temperaturilor scazute, necroza se extinde [i cuprinde osul, cu aparitia fenomenelor de gangrena uscata, sau umeda (se asociaza cu infectia).

Actiunea generala a frigului aupra corpului uman este mai des intalnita in practica medico-legala, [i este cunoscuta sub numele de hipotermie (inghet). Sub actiunea prelungita a frigului, capacitatile de termoreglare sunt perturbate, pierderea de caldura fiind mai mare decat termogeneza. O serie de factori favorizeaza acest proces: alcoolul, varsta, stari generale deficitare, lipsa unei imbracaminti adecvate, etc.

Initial, apare o reactie de aparare la frig, exteriorizata prin frison, [i amplificarea functiilor vitale( circulatie, respiratie). Ulterior, functiile sunt deprimate, [i se ajunge la o letargie similara hibernarii. Pot apare reactii paradoxale ( victima se dezbraca ), [i nu mai este posibila sesizarea con[tienta a riscului de refrigerare.

Expertiza medico-legala a mortii prin frig trebuie facuta rapid dupa dezghetarea cadavrului, deoarece putrefactia se instaleaza galopant. La autopsie lividitatile sunt de culoare ro[u deschis, iar organele au o coloiratie violaceu inchis, datorita hemolizei intense. Mici sufuziuni sanguine pot fi identificate pe peretele mucoasei gastrice. Au o culoare cafenie, [i sunt cunoscute sub numele de petele lui Vi[nevschi.

Din punct de vedere juridic, moartea prin frig este in general accidentala, dar nu este exclus omorul, in special la persoane ce nu se pot apara (nou-nascuti, batrani). Frigul conserva leziunile de violenta.

C.      LEZIUNILE SI MOARTEA PRIN ENERGIE ELECTRICA.

Energia electrica este de provenienta industriala [i naturala, contactul ei cu organismul uman fiind periculos [i deseori mortal.

C.1. Electricitatea industriala.

Electrocutarea reprezinta un complex de modificari locale [i generale, morfofunctionale, care apar la un organism uman strabatut de un curent electric.

Contactul acestuia cu curentul electric se poate realiza in urmatoarele moduri:

contact direct bipolar: organismul uman atinge concomitent cu doua parti ale corpului doua surse de curent, fiind deci o rezistenta interpusa intr-un circuit.

contact direct unipolar: organismul atinge o singura sursa de curent, cu o parte a corpului, curentul scurgandu-se in pamant.

prin arc voltaic: presupune nerealizarea unei atingeri concrete a sursei de curent de catre organismul uman. Apare la curenti cu o tensiune foarte mare, cand distanta ce separa organismul de sursa este cuprinsa intre 0,7 m ( U=1000-10000 V) [i 3,7 m. ( U=400000 V).

Aceste moduri de contact, conduc la realizarea a trei bucle posibile, cu urmatoarele traiecte:

mana-mana: se realizeaza bucla superioara.

mana-picior: se realizeaza bucla superoinferioara. Curentul se scurge prin picior in pamant.

picior-picior: se realizeaza bucla superoinferioara. Mai este cunoscuta [i ca tensiune de pas.

Actiunea curentului electric asupra corpului uman este direct proportionala cu caracteristicile curentului electric.

tensiunea: se masoara in volti [i reprezinta diferenta de potential dintre doua surse. Cre[terea ei are drept urmare intensificarea actiunilor termice [i mecanice ale curentului electric.

intensitatea: define[te cantitatea de sarcini electrice ce trec prin unitatea de timp prin suprafata de sectiune a conductorului. Se masoara in amperi, iar un curent de 80 mA este adesea letal. In practica medico-legala se afirma ca: "voltii ard iar amperii omoara".

rezistenta organismului: este diferita de la organism la organism, [i difera de la o structura biologica la alta. Se apreciaza ca in medie, rezistenta organismului uman este de 50.000 ohmi.

frecventa: curentii industriali alternativi sunt mai periculo[i decat cei continuui, mai ales cand au o frecventa cuprinsa intre 50-70 Hz. Cei de inalta frecventa sunt inofensivi [i se aplica in scopuri terapeutice.

In afara acestor caracteristici ale curentului electric, in electrocutie mai au importanta [i alti parametri, cum ar fi: durata de actiune a curentului electric, suprafata contactului [i felul contactului, tipul de bucla care se realizeaza (cea mai periculoasa este cea superioara [i cea superoinferioara), factori constitutionali individuali.

Tanatogeneza in electrocutii se considera a fi realizata prin doua mecanisme: asfixic, generat de paralizia prin tetanizare a musculaturii respiratorii [i insuficientei cardiace acute generat de fibrilatia ventriculara indusa de curentul electric.

Examenul necroptic al unui organism uman electrocutat evidentiaza cele trei tipuri de efecte pe care le are curentul electric asupra sa: efect termic (efectul Joule), efect chimic [i efect mecanic(contracturi musculare brutale, insotite de fracturi sau rupturi musculare).

Pe piele la locul de intrare sau de ie[ire a curentului electric se constata:

a.      marca electrica - se prezinta ca o depresiune a pielii, dura, de forma rotunda sau ovalara, de culoare alb-cenu[iu, cu margini u[or ridicate [i ale carei dimensiuni rar depa[esc 1 cm. Se mai poate prezenta ca o rozeta cu centrul alb-cenu[iu, de la care pleaca radial pliuri fine ale pielii. Microscopic, are un aspect caracteristic, cu alungirea nucleilor celulelor din stratul bazal al pielii, realizand aspectul caracteristic " in perie". Marca electrica nu apare cand rezistenta este mica (electrocutie in imersie).

b.      arsura electrica - seamana cu cea descrisa la cap. arsuri putand fi semnalate toate gradele. Este localizata [i cu intindere mica.

c.       metalizarea - consta in impregnarea pielii cu particule din conductorul metalic. Apare la locul de intrare in cazul curentilor continuui, dar [i la locul de ie[ire, cand electrocutia se face cu curenti alternativi.

d.      edemul electrogen - poate apare la nivelul semnelor descrise anterior, sau la distanta de acestea, [i se caracterizeaza printr-o tumefiere locala.

e.      crawsfeet like - este o arsura ce apare la nivelul unghiului extern al ochilor, in special in electrocutiile produse de arcul electric.

Expertiza medico-legala in electrocutii se face dupa triada clasica descrisa de Jellinek, [i cuprinde examenul sursei de curent - facut numai de un expert, cu notarea caracteristicilor ei - examenul cadavrului [i examenul la fata locului.

Electrocutia este aproape intotdeauna un accident, dar nu se exclude omorul, adesea datorat unor glume. In literatura se citeaza [i sinucideri( imersia intr-o cada de baie, alaturi de un foen conectat la curent ). In unele state este o forma de aplicare a unei sentinte capitale judecatore[ti. Mai poate fi folosita [i ca forma de tortura, dar acest aspect este monitorizat de organizatii internationale.

C.2. Electricitatea atmosferica.

Fulgerul este o descarcare electrica intre doi nori cu potential electric diferit, iar traznetul o descarcare intre un nor [i pamant. Tensiunile atinse in astfel de situatii depa[esc 1 miliard de volti, intensitatea este de ordinul a sutelor de amperi, dar durata de actiune este foarte scurta, rar ajungand la o secunda.

Daca persoana este atinsa direct de traznet, moartea este instantanee, iar daca traznetul cade in apropiere, apar leziuni produse de zgomot, lumina, temperatura, presiune atmosferica. Efectele sunt: mecanice, termice, biologice, electromagnetice.

Efectele mecanice, se caracterizeaza prin plagi profunde, cu margini neregulate, zdrentuite, leziuni de fractura, etc. Hainele sunt sfa[iate.  Efectul termic duce la topirea obiectelor metalice ale victimei, precum [i la aparitia leziunilor de arsura care sunt intinse. Efectele biologice se manifesta prin edemul electrogen, metalizarea tegumentelor, iar efectul electromagnetic consta in magnetizarea obiectelor metalice ale victimei.

Uneori pe corpul victimei, examenul extern evidentiaza figuri caracteristice, dde aspectul unor frunze de feriga sau un arbore intors, numite fulguride. Ele nu au o durata mare in timp, [i dispar dupa circa 24 de ore.

Expertiza medico-legala in astfel de situatii trebuie coroborata cu datele meteorologice din regiunea respectiva, la momentul producerii decesului.

D.     LEZIUNILE SI MOARTEA INDUSE DE RADIATIILE IONIZANTE

Din punct de vedere medico-legal [i juridic, leziunile induse de radiatiile ionizante apar din neglijenta, accidental [i imprevizibil, prin supradozare. Iradierea in caz de razboi, s-a produs in timpul celei de a doua conflagratii mondiale la Hiroshima [i Nagasaki.

Mai frecvent in practica sunt intalnite radiatiile roentgen, care sunt folosite atat in scop terapeutic, diagnostic cat [i industrial. Ele produc manifestari locale, caracterizate de dermita de iradiere, iar in caz de expunere prelungita, [i la doze mari, apar manifestari generale, ce  imbraca tabloul bolii de radiere. Restul radiatiilor (beta, gamma, alfa), produc manifestari clinice asemanatoare.

E.      LEZIUNILE SI MOARTEA  INDUSE DE VARIATII ALE PRESIUNII.

Presiunea atmosferica scazuta apare in cazul altitudinilor mari. La aceste altitudini lipsa de oxigen, se manifesta prin ameteala, dureri musculare, oboseala. Acuitatea auditiva [i vizuala scade, apar palpitatii, polipnee, dureri auriculare. Aceste simptome se instaleaza  cu atat mai rapid cu cat durata ascensiunii este mai scurta, iar amplitudinea lor este determinata [i de reactivitatea individuala a subiectului, precum [i de prezenta sau absenta tabagismului. La altitudini mari, lipsei de oxigen i se asociaza [i temperatura scazuta.

Presiunea atmosferica crescuta, se intalne[te in conditii de hiperbarism, la scafandri [i in boala de cheson. Apar dificultati in eliminarea azotului, iar in caz de decompresiune brusca, se produce embolie gazoasa.