Sangele - componentele sangelui

Sangele

Sangele este un tesut lichid, compus dintr-o parte lichida (plasma -55%) si una solida (elemente figurate -45%), care circula intr-un sistem inchis (sistemul circulator).

Fata de alte tesuturi, celulele sangelui nu sunt imobilizate, ci ele plutesc intr-un lichid vascos (plasma).

Datorita acestui fapt, sangele este un tesut mobil care reuseste sa se strecoare in toate partile corpului.

Rolul sangelui este acela de a asigura:

transportul diferitelor substante spre locul lor de destinatie; tesuturi si celule (substante nutritive, produsi intermediari, enzime, hormoni),

respiratia tisulara (transportul oxigenului dinspre plamani spre celule si a dioxidul de carbon dinspre celule spre plamani)

epurarea organismul (descarcarea din mediul intern, prin organele de eliminare, mai ales prin rinichi, a produsilor de dezasimilatie si a toxinelor),

transformarea unor substante (prin enzimele pe care le contine si mai ales prin transportul compusilor spre ficat),

imunitatea organismului (prin anticorpii pe care ii contine),

repartizarea si reglarea caldurii in organism,

mentinerea constanta a echilibrului acido-bazic si a balantei hidrice,

reconstructii organice, acolo unde este necesar.

Desi sangele se reconstituie in permanenta, compozitia sa ramane aproape invariabil constanta. Acest echilibru functional, poarta denumirea de homeostaza.

Homeostaza este controlata si dirijata de catre sistemul neuro-endocrin cu participarea organelor hematoformatoare pe de-o parte si a unor aparate (respirator, excretor) pe de alta parte.

Astfel, prin analize, se pot determina valorile multor elemente circulante, care in mod normal trebuie sa ramana relativ constante, ca:

- glicemia (nivelul glucozei din sange),

- nivelul lipidelor (lipide totale, trigliceride, colesterol) din sange.

- nivelul proteinelor din sange si raportul dintre albumine si globuline

- valoarea unor minerale (fier, calciu, magneziu, sodiu).

Sangele arterial contine hemoglobina saturata in oxigen (oxihemoglobina). El circula prin artere, de la plamani spre tesuturi, unde doneaza oxigenul celulelor.

Sangele venos contine carbohemoglobina (hemoglobina care a legat dioxidul de carbon), circuland prin vene, de la tesuturi la plamani.

De la aceste reguli, face exceptie sangele care circula prin artera, respectiv vena pulmonara.

Prin artera pulmonara circula sangele de la inima la plamani (sange incarcat cu dioxid de carbon, sange venos), iar prin vena pulmonara trece sange oxigenat, de la plamani la inima.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Sangele arterial contine hemoglobina saturata in oxigen (oxihemoglobina).

El circula prin artere, de la plamani spre tesuturi, unde doneaza oxigenul celulelor.

Sangele venos contine carbohemoglobina (hemoglobina care a legat dioxidul de carbon), circuland prin vene, de la tesuturi la plamani.

De la aceste reguli, face exceptie sangele care circula prin artera, respectiv vena pulmonara.

Prin artera pulmonara circula sangele de la inima la plamani (sange incarcat cu dioxid de carbon, sange venos), iar prin vena pulmonara trece sange oxigenat, de la plamani la inima

Componentele sangelui

Cele doua componente ale sangelui sunt:

plasma

elementele figurate.

Plasma

Plasma este componenta lichida, lipsita de elemente figurate, atat a sangelui, cat si al altor fluide din corp (lichidul cefalorahidian, limfa, lichidul seminal, lichidul interstitial).

Plasma sangelui este un lichid galbui, usor vascos.

Ea trebuie inchipuita ca un lichid 'gros' in care se afla in suspensie diferite organite (elementele figurate).

Plasma contine: apa (90%), saruri minerale, proteine (albumine, globuline, fibrinogen, enzime) , lipide (colesterina, picaturi microscopice de lipide neutre, acizi grasi), substante intermediare, hormoni, anticorpi, glucide.

Aceasta componenta reprezinta 55% din volumul total sangelui.

Datorita compozitiei chimice a plasmei, sangele reuseste sa neutralizeze o serie de acizi care sunt produsi fara incetare de catre tesuturi.

Plasma nu indeplineste functie respiratorie, deoarece poate dizolva o cantitate foarte mica de oxigen din aer. Lasata libera, plasma coaguleaza.

Cheagul care se formeaza are o culoare albicioasa si contine multa fibrina. In timpul coagularii, fibrinogenul (proteina dizolvata in plasma) se transforma in fibrina, componenta insolubila. Fibrinogenul are o consistenta vascoasa, si prezinta proprietatea de a se alipii de peretii vaselor de sange ranite, oprind hemoragia.

Daca din plasma se exclud proteinele de coagulare, rezulta serul.

Elementele figurate

Elementele figurate reprezinta partea solida a sangelui (45% din volumul acestuia), fiind reprezentate prin 3 categorii de celule:

eritrocite,

leucocite

trombocite.

Dintre aceste elemente, doar leucocitele sunt celule adevarate (prezinta nuclei si metabolism activ).

Sangele unui adult contine aproximativ 30.000 de miliarde de globule rosii si 50 de miliarde de globule albe.

Eritrocite (celule rosii, globule rosii, hematii) .

Eritrocitele mature sunt anucleate si practic sunt lipsite de viata.

asigura transportul gazelor

mentine pH-ul sanguin relativ constant.

Leucocite (globule albe, celule albe)

- sunt polinucleate

- imunitar pot neutraliza diferite toxine .

Neutrofile:

- 65% din totalul leucocitelor .

Numarul lor creste infectii bacteriene, intoxicatii, tumori maligne, leucemie cronica, si scade in infectii fungice, virale sau parazitare.

- neutrofile segmentate

-neutrofile nesegmentate

Limfocite -27,5% din totalul leucocitelor.

Numarul lor creste in alergii, infectii, leucemie cronica si scade sub influenta hormonilor corticoizi sau cand uremia este crescuta.

Monocite (macrofage)- 5% din totalul leucocitelor

Numarul lor creste in alergii, leucemii cronice, infectii.

Eozinofile, acidofile -2% din totalul leucocitelor

Numarul lor creste in alergii, infectii, parazitoze intestinale, leziuni tegumentare distructive, si scade sub influenta hormonilor corticoizi, in stres, in prima faza a bolilor acute.

Bazofile - 0,5 % din totalul leucocitelor

Numarul lor creste in alergii, leucemii cronice, infectii.

Trombocite:

Nu au o structura celulara propriu-zisa, ci reprezinta fragmente citoplasmatice. Numarul lor creste in conditii de stres, dupa hemoragii, si scade in unele boli de sange sau in starile de deficienta legate de generarea sau maturarea lor;

- formeaza agregarea si adezivitatea plachetara

- repara endoteliul vaselor de sange

- intervine in coagulare

Inima

Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral care pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene.

Desi la om cantareste aproximativ 300 grame si are marimea pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa, zilnic contractandu-se de peste 100.000 de ori si pompand peste 7.200 litrii de sange.

Inima este construita din:

doua atrii

doua ventricule

-separate complet prin septurile interatriale si interventriculare.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul respective prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventricule:

stang (biscupida)

drept (triscupida).

Inima este alcatuita din trei straturi concentrice:

endocard,

miocard

epicard

Endocardul format din:

fibre colagene

fibre de reticulina

fibre elastice

rare cellule conjunctive

numeroase terminatii nervoase senzitive.

Miocardul constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientat circular in peretele atrilor si din fibre oblic-spiralate in ventricule.

Tot aici sunt si celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractie acesea constituie tesutul excitoconductor nodal.

Epicardul este o membrana epitelio conjunctiva subtire ce acopera suprafata cardiaca si constitue foita viscerala a pericardului.