Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu glaucom - ingrijirea postoperatorie

Bolnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice , au nevoie de ingrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebita , temandu-se ca interventia nu va reusiii si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava . Dificultatea ingrijirilor consta in faptul ca bolnavii avind ambii ochi acoperiti sunt complet dezorientati.

Ingrijirile preoperatorii.

Este bine ca bolnavul sa cunoasca inainte de operatie personalul pentru a-l recunoaste dupa operatie chiar daca are ochii acoperiti, sa cunoasca foarte bine topologia camerei si a spatiilor din jur, a grupului sanitar, modul de asezare a mobilierului si a obiectelor din camera. Inainte de operatie asistenta va ocluziona ochii pacientului si va face impreuna cu acesta exercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente, va exersa utilizarea fara a le vedea a obiectelor personale, a veselei, ii va arata cum se actioneaza butonul de chemare.

Toate acestea se fac in scopul de a adapta bolnavul la situatia de dupa operatie si pentru a-l face sa priveasca mai usor aceasta operatie.

Conditiile de mediu.

Camera bolnavului trebuie sa aiba jaluzele pentru a se putea crea in camera semi-obscuritate, pentru a-l obisnui cu situatia in care se va afla imediat dupa operatie, de altfel si dupa scoaterea pansamentelor oculare bolnavul trebuie sa stea mai intai in semi-obscuritate camera fiind luminata treptat in zilele urmatoare.

Patul bolnavului va fi asezat astfel incat lumina sa vina lateral; patul trebuie sa aiba margini laterale care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat. Bolnavul trebuie sa aiba o lampa la capatul patului cu sticla mata.

Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala sa se desfasoare bine.

In scopul explorarii capacitatii de aparare a organismului si a gradului de rezistenta fata de socul operator se va executa cateva examene obligatorii:

radioscopie pulmonara pentru a depista o eventuala boala pulmonara care poate complica interventia chirurgicala ;

se va face o electrocardiograma, se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa pulsului si in caz de tulburari se va face tratament adecvat ;

asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavilor, despre ritmul si aspectul acestora si orice tulburari vor fi semnalate medicului ;

se va controla zilnic temperatura bolnavului ;

se vor face analize pentru examenul complet de urina care vor da informatii asupra starii functionale a rinichilor, prezenta de glucoza in urina care poate sesiza un diabet, boala ce va fi tratata inainte si in timpul interventiei chirurgicale, aceasta afectiune poate fi depistata si prin examenul sangelui (glicemia) ;

se vor face recoltari de sange pentru examenul complet : numarul globulelor rosii, hemoglobina, hematocrit, formula sanguina, leucograma, timp de sangerare, timp de coagulare, timpii Quick si Howell, V.D.R.L. , examen L.C.R. (albumina,globuline,presiune): In cazul prezentei unei anemii aceasta se va corecta prin transfuzii de sange sau preparate de fier ;

se va determina grupa sanguina si factorul Rh ;

pentru persoanele trecute de 50 ani se vor face probe hepatice : Tymol, fosfataza alcalina si transaminaze (TGO, TGP) ;

se va testa daca bolnavul are alergie la unele medicamente sau substante ce se vor utiliza pentru anestezie ;

intarirea rezistentei organismului daca este cazul prin reechilibrare hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizare si la nevoie alimentatie speciala ;

Cu o zi inainte de operatie bolnavul va fi imbaiat schimbandui-se lenjeria de corp si de pat, regimul alimentar va fi compus din lichide, iar in ziua interventiei nu va manca de loc.Somnul bolnavulu din noaptea premergatoare operatiei va fi asigurat de medicamente hipnotice (Ciclobarbital sau Fenobarbital eventual Romergan cate o tableta).

Inainte de a duce bolnavul in sala de operatie se va face un semn cu un creion dermatograf pe fruntea bolnavului, de partea ochiului ce urmeaza a fi operat, pentru evitarea unor confuzii.

Ingrijirea postoperatorie.

Aceasta este foarte greu de efectuat, datorita nelinistii bolnavilor, a durerii pe care acestia o resimt, a intunericului complet in care se gasesc, a faptului ca pansamentul trebuie sa stea nemiscat pe ochi, uneori greu de realizat din cauza miscarilor involuntare, in special in timpul somnului.Se va recurge la calmante si somnifere ori de cate ori operatul nu poate sta linistit.Dupa operatie bolnavul trebuie trebuie sa stea cu capul complet nemiscat, nu trebuie sa tuseasca, sa stranute, sa vomite, nu are voie sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare, pentru ca toate acestea pot provoca tractiuni pe regiunea opearata care pot compromite operatia.Bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, ca sa impeidice orice presiuni asupra ochiului operat sau imbibarea pansamentului cu secretii nazale sau cu lichidul unei  eventuale vome.

Dupa 24 de ore capatul patului se ridica treptat si bolnavul poate sta culcat si pe spate, se va urmari ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi in tot acest timp. El va primi urinarul ori de cate ori are nevoie.

Ridicarea bolnavului din pat se permite de chirurgul oftamolog mai devreme sau mai tarziu, in functie de tipul operatiei efectuate. Dupa ce este permisa ridicarea, miscarile bolnavului se fac numai cu sprijinul si indrumarea asistentei medicale. Dupa ce ochiul sanatos nu mai este acoperit bolnavul poate face si singur unele miscari , insa doar dupa ce asistenta s-a convins ca el se poate misca singur corect.

Se va avea grija ca bolnavul sa nu se aplece cel putin 3-4 saptamani, deoarece acestea cresc tensiunea intraoculara si pot compromite interventia chirurgicala, motiv pentru care bolnavul va trebui sa aiba incaltaminte fara sireturi. Este foarte indicat ca bolnavul sa aiba la dispozitie un aparat de radio, care-l va ajuta sa treaca mai usor perioada postoperatorie, de asemenea fiind utila prezenta familiei si a prietenilor pentru a-I face corespondenta si a le citi carti si ziare.

Regimul alimentar va fi inceput numai cu lichid, apoi de consistenta moale pentru a nu solicita muschi masticatori care ar putea exercita tractiuni in regiunea operata. Din aceleasi motive bolnavul trebie sa aiba scaune moi (la nevoie administrandu-se laxative).

Supravegherea starii generale.

Asistenta va trebui sa observe pulsul, temperatura, se va interesa de starea regiunii operate, senzatii de presiune accentuate in ochi indicand posibilitatea unei hemoragii. Durerile vii indica aparitia unei hemoragii sau infectii simptome ce trebuiesc semnalate medicului imediat.

La desfacerea pansamentului se poate constata ca rezultatul acuitatii vizuale sa nu fie cel asteptat de bolnav , fie ca gradul de acuitate dorit de bolnav nu va putea fi realizat , fie ca pentru atingerea unui grad bun de vedere va trebui sa treaca mai mult timp.

Asistenta numai la indicatia medicului va discuta cu bolnavul acest lucru, cautand sa-I creeze starea de spirit corespunzatoare pentru ca el sa pri-measca linistit rezultatul operatiei. In covalescenta asistenta va urmarii evolutia bolnavului si-l va sfatui sa respecte prescriptiile medicale si sa se prezinte periodic la consultatie.

Educatia sanitara.

Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular. Mesele trebuie sa fie moderate lipsite de excitante (cafea, ciocolata), evitand excesul de brannzeturi, grasimi, sare, zahar. Bauturile alcoolice sunt interzise, in special berea, dealtfel orice lichid consumat in cantitate mare fiind daunator. Se interzice categoric fumatul, de asemenea la bolnavii cu glaucom nu se administreaza atropina chiar daca este indicata pentru alte boli. Nici fructele nu trebuie consumate excesiv, fiind indicat sa se consume cat mai multe verdeturi proaspete. Dintre fructele cele mai benefice sunt afinele iar dintre legume morcovul si ceapa.

Se recomanda infuziile din frunze de afin (2 cani pe zi) sau ceai format din urmatorul amestec : urzica + ventilica + galbenele + coada soricelului, (2-3 cani pe zi), cura de suc proaspat de morcovi dimineata pe nemancate sau cura de grau incoltit.

Bolnavul mai poate face bai de abur oculare cu flori de soc si musetel.Ochii vor fi feriti de razele ultraviolete prin ochelari de soare cu lentile de culoare verde sau gri, excluzand lentilele de culoare inchisa.Bolnavul nu trebuie sa poarte imbracaminte prea stransa pe corp, nu trebuie sa ridice greutati mari, trebuie sa evite constipatia si se va prezenta periodic la control in policlinica, conform indicatiilor medicale.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

SPITALUL JUDETEAN DEVA                                 Bolnava : Petrescu Rodica

SECTIA OFTALMOLOGIE                                Diagnostic:AO glaucom prin in-

Salonul 1, pat 1                                                         chiderea unghiului, acut OD,

potential OS

PREZENTARE DE CAZ

Bolnava Petrescu Rodica, nascuta la 26.09.1932 in varsta de 66 ani, pensionara cu domiciliul in Deva, se prezinta in dimineata zilei de 20.01.1999 la Policlinica Deva, acuzind intense dureri in ambii ochi, cefalee, lacrimare, scaderea accentuata a vederii, congestie. La examenul obiectiv ocular se constata TOOD=60 mmHg ; OS = 14 mmHg, examen in urma caruia bolnava este internata in sectia oftamologie a Spitalului Judetian Deva.

In antecedente bolnava neaga boli infecto-contagioase in familie, dar realateaza ca in urma cu 3 luni a avut un astm infecto-alergic mixt.

Conditii de viata si munca : corespunzatoare.

Comportare fata de mediu : normala.

Boala actuala a debutat in urma cu o zi de la data internarii , bolnava acuzand dureri violente la AO , cefalee , congestie, lacrimare, scaderea accentuata a vederii , stare generala alterata.

La examenul clinic general se constata :

tegumente si mucuase normal colorate cu exceptia mucuasei conjuncti-vale care este congestionata ;

tesut celular subcutanat slab reprezentat ;

sistem ganglionar nepalpabil ;

sistem osteo-articular integru ;

aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara nor-mala, murmur vezicular prezent ;

aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V, intercostal stang, zgomote cardiace ritmice, bine batute, TA = 120/70 mmHg, AV = 100 b/min.

aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare,ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent ;

aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano (negativ);

sistem nervos central : ROT prezente, reflex pupilar prezent .

La examenul ocular obiectiv se constata : TOOD = 34,6 mmHg, OS=14,6 mmHg , VOD = □, VOS = 2/3 fc.In urma examenului ocular subiectiv si obiectiv se pune diagnosticul de glaucom primar prin inchide-rea unghiului la ambii ochi, atac OD si se recomanda interventie chirurgicala.In vederea interventiei chirurgicale se va face examen pulmonar,cardio, ECHO.

Analize de laborator : Hb = 12,9 %; L = 6400 /mmc; VSH = 7 mm/ora; glicemie = 90 mg % ; VDRL negativ ; TS = 2 min ; TC = 8 min; examen urina : D = 1017 ; pH acid (6); A,P,G =absente; epitelii plate rare.

La ex. Cardiologic : clinic cardiovascular normal : AV=60/min.

ECHO : ficat de dimensiuni normale, echostructural, CBP normal situat , de dimensiuni si ecostructura normala, rinichiul stang econormal, splina normala.

Anamneza asistentei : bolnava avand un soc emotional in urma unui ac-

cident al unuia dintre membrii familiei , este trezita in noaptea premergatoare internarii de o durere violenta in ambii ochi, cefalee, lacri-mare, congestie, scaderea accentuata a vederii , pupila dilatata . In primele zile de la internare bolnavva este nelinistita si prezinta o stare generala alterata si o TO crescuta. Bolnava este amplasata intr-o camera semi-obscura, i se indica repaus la pat, si i se va aplica un tratament de urgenta,

Care vizeaza scaderea TIO. Aceasta consta din : instilatii cu Pilocarpina din 4x4 ore si Ederen pana la scaderea tensiunii oculare, urmand cateva zile de pregatire pentru operatie. In pre-ziua interventiei i se explica bolnavei necesitatea interventiei chirurgicale ca singura metoda eficace de tratament , i se impune abstinenta alimentaraaa, iar seara i se face clisma evacuatoare simpla, i se administreaza Nitrazepam 2 cp pentruu prelungirea somnului fiziologic. In dimineata interventiei chirurgicale i se taie genele, se spala pe fata cu sapun steril, se dezinfecteaza cu iod si se conduce la sala unde i se prezinta echipa operatorie, i se face anestezie locala si generala.

Post-operator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata supraveghindu-i-se functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumen- telor ) si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca , sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbiasca in soaptaa. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida, iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubitt dorsal.

Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a 6- a se va lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se

acopera din nou. Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina (400.000) la 4 ore , i se mai administreaza Hidrocortizon acetat 1 f. Dupa ce i se permite ridicarea din pat bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce constaa din plimbari scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.

Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta . In relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosireaa sa decurgaa cat mai repede si mai bine.

SPITALUL JUDETIAN DEVA                                Bolnava : Nicoara Letitia

SECTIA OFTAMOLOGIE                             Diagnostic:glaucom puseu acut

Salonul 2, pat 3                                                         OS glaucom compensat OD

PREZENTARE DE CAZ

Bolnava Nicoara Letitia, nascuta la 29. 05. 1930 in varsta de 68 de ani, casnica cu domiciliu in Deva, se prezinta in data de 27.01.1998 la Policlinica Deva, acuzand scaderea vederii la AO, mai accentuat la OS, fotofobie, lacrimare, congestia ochilor, durere violenta cu hemicranie.

In antecedente bolnava neaga boli contagioase in familie, in schimb a prezentat glaucom AO din 1995 precum si reumatism articular cronic.Bol- nava are conditii de viata buna, iar fata de mediu o comportare normala.

Boala actuala a debutat in urma cu 6 luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la OS care se accentuiaza treptat. Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Deva, unde i se pune diagnosticul de glaucom OS. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la

OD. Se prezinta la Policlinica Deva, de unde este trimisa pentru internare la

sectia oftalmologie.

In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata : blefarospasm, fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara mica, iris de aspect normal, cristalin transparent, AVOD= 5/15 cc, OS = pl, se pune diagnosticul de glaucom acut OS, glaucom compensat OD.

La ex. Clinic general se constata :

tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este congestionata si rosie;

tesut musculo-adipos slab reprezentat;

sistem osteo-articular integru;

aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent;

aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min.

aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent;

aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase,

Giordano ( negativ );

sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent;

In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic : ECG clinic normal,precum si urmatoarele analize de laborator in urma carora se constata : hemoglobina =11,5 gr %, leucocite =4000/ mmc, VSH=9mm/ora,

Glicemie = 85mg%, VDRL =negativ, TS =2,30 min, TC =8 min, examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.

Anamneza asistentei : bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii AO, mai accentuate la OS, fotofobie, lacrimare, OS rosu congestiv, blefarospasm, cornee tulbure pupila dilatata. In primele zile de la internare bolnava este nelinistita, avand o PIO crescuta. Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala.

In acest scop se administreaza : Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. Cand globii devin nedurerosi, pupila miotica si scade TO, se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea SN si pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta echipa de medici.

Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghindui-se functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbiasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale.

Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit dorsal.

Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu

Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina

( 800.000) la 4 ore, i se mai administreaza Ederen la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat , bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.

Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate . De asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu per-

Sonalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine.

La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stress, de effort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.

SPITALUL JUDETIAN DEVA Bolnavul : Damian Vasile

SECTIA OFTALMOLOGIE                              Diagnostic:glaucom qvasi absolut

Salonul 2 , pat 4                                                    secundar cataracta intumescenta

PREZENTARE    DE CAZ

Bolnavul Damian Vasile , nascut la 17. 07. 1938 in varsta de 60 de ani, pensionar cu domiciliul in Deva, se prezinta in data de 29. 01. 1998 la Policlinica, de unde este internat in sectia Oftamologie a Spitalului Judetian

Deva, in urma scaderii masive a vederii la OS. Bolnavul traieste si munceste in conditii bune iar fata de mediu se comporta normal.

Boala actuala a debutat insidios in urma cu cateva luni cand bolnavul a

Observat o scadere a vederii la OS. Bolnavul neglijeaza a se adresa medicului specialist pana in prezent.

La ex. Clinic general se constata :

tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjunctivale care este congestionata;

tesut musculo-adipos slab reprezentat;

sistem osto-articular integru;

aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezet;

aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60mmHg, AV= 80b/min;

aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent;

aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano (negativ);

sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent;

La examenul ocular se constata : OD- polul anterior si posterior normal.

La examinarea campului vizual se constata V.OD = 1, V.OS ndm (numara degetele de la o mana), corneea usor indurata. Intumescenta, CA mica, cristalin cataract, FO nu se vizualizeaza. Tonometric : TIOD =5/5,5 , TIOS = 2/ 7,5.

Pe baza examenului obiectiv si subiectiv se pune diagnosticul de glaucom secundar, cataracta intumescenta si se recomanda peste 3 zile inter-ventia chirurgicala.

In vederea interventiei chirurgicale se efectuiaza examene de laborator si paraclinice.

Examene de laborator in urma carora se constata : hemoglobina = 12,4 gr%, leucocite 4300/mmc, VSH =9 mm/ora, glicemie = 85 mg % , VDRL negativ, TS =2min., TC = 8min., examen urina D = 1018, pH = 6 acid, A.P.G. absent, epitelii plate rare.

Anamneza asistentei : bolnavul prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea masiva a vederii OS, cornee usor indurata intumescenta. In primele zile de la internare bolnavul este nelinistit avand o PIO crescuta.

Bolnavul va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaos total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala.

In acest scop se administreaza : Ederen 1cp/6ore, Glicerol, KC 12,3/zi instilatii locale cu Glaucostat, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnavul se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale.

Se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavului i se impune abstinenta alimentara, iar seara i se va face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru sedarea SN si pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei, se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor, spalarea pe fata cu sapun lichid, dezinfectie cu iod, dupa care se conduce bolnavul la sala, unde i se prezinta echipa de medici.

Postoperator in primele 24 de ore, bolnavul va sta culcat pe partea ne operata supraveghindui-se functiile vitale ( T,P,TA, culoarea tegumentelor) si urmand ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste , sa vorbiasca in soapte. In primele 24 de ore, alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul ca sta in decubit dorsal.

Pansamentul va fi schimbat o data pe zi i primele 4-5 zile. Daca are o evolutie mai buna in ziua a 6-a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou.Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie, infectia se previne cu Penicilina ( 400.000) la 4 ore, I se mai administreaza Ederen ½ la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnavul va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii

scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.

Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate . De asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu per-

Sonalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine.

La externare bolnavului i serecomanda o viata linistita, lipsita de stress, de effort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.