Rectul - structura histologica

Rectul - structura histologica

El are doua componente:

1.     segmentul superior - rectul propriu-zis - 12 cm lungime

2.     segmentul inferior - canalul anal - 2-3 cm lungime

Rectul continua colonul sigmoid si se situeaza intre planul vertebrei S₃ si diafragma pelvina. Ampula rectala reprezinta partea sa inferioara. Canalul anal continua rectul, de la diafragma pelvina pana la orificiul anal extern.

Rectul propriu-zis

Este captusit de un epiteliu simplu cilindric. Are un corion cu multe glande Lieberkuhn, mai lungi ca la nivelul colonului si cu multi noduli limfatici. Din aceasta cauza exista la suprafata interna a mucoasei niste proeminente determinate de nodulii limfoizi.

Musculara are doua straturi, stratul longitudinal redevenind continuu.

Canalul anal

Are trei componente:

1.     zona columnara (hemoroidala), intre diafragma pelvina si valvele anale

2.     zona intermediara, intre valvele anale si linia anocutanata

3.     zona cutanata, intre linia anocutanata si orificiul anal

Linia anocutanata reprezinta tranzitia intre epiteliul simplu cilindric si epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat.

Zona columnara

La acest nivel mucoasa formeaza 5-10 pliuri longitudinale care se numesc coloane anale (columne rectale Morgagni). Aceste pliuri sunt mai evidente in copilarie, apoi se sterg. In partea inferioara ele se unesc prin intermediul unor pliuri transversale care se numesc valve anale. In spatele valvelor (pliurilor) anale exista niste depresiuni, ca niste buzunare care se numesc sinusuri anale.

Mucoasa, in partea superioara a columnelor are un epiteliu simplu cilindric iar in partea inferioara a columnelor are un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. In sinusuri exista de asemenea epiteliu simplu cilindric. Tranzitia intre cele doua tipuri de epitelii se face dupa o linie dintata, linia pectinata, si se poate face brusc, de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat sau lent de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat cilindric - epiteliu pluristratificat cubic - epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. In final, in ambele cazuri avem epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat.

Cand s-a facut trecerea la epiteliul pluristratificat pavimentos nekeratinizat, in corion nu mai exista glande Lieberkuhn. Musculara mucoasei dispare si ea insa inainte de tranzitia intre cele doua epitelii.

In sinusurile anale, la nivelul corionului exista glande - glandele anale care pot reprezenta frecvent sediul unor inflamatii. Ele se deschid in criptele anale. Ele sunt glande mucoase, simple tubulare ramificate iar in profunzime pot ajunge in submucoasa si chiar pana in musculara.

Zona intermediara

Este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos. Are un corion care contine:

fibre elastice

corpusculi Pacini

glande sebacee ce nu sunt asociate firelor de par.

Zona terminala

Se intinde de la linia anocutanata pana la nivelul sfincterului anal intern. Este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos moderat keratinizat. La nivelul dermului din aceasta regiune se gasesc:

glande sudoripare

foliculi pilosi

glande sebacee

vene care alcatuiesc plexul hemoroidal extern

Glandele sudoripare se grupeaza si formeaza glandele circumanale, situate in jurul orificiului anal. Acestea sunt glande apocrine care isi declanseaza activitatea la pubertate, secretia lor fiind controlata de hormonii sexuali.

Tunica musculara a canalului anal cuprinde si ea doua straturi musculare: circular intern si longitudinal extern. Stratul circular intern se ingroasa pe toata lungimea canalului anal si formeaza sfincterul anal intern.

Patura musculara longitudinala este subtire si se termina in regiunea cutanata intre sfincterul intern si cel extern.

Sfincterul anal extern este format din fibre musculare striate.