PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

- totalitatea factorilor, fenomenelor si mecanismelor biologice, naturale si sociale, care concura, in mod  determinant sau dinamizator - favorizant, la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide in populatie.

A. FACTORI DETERMINANTI

I. SURSA DE AGENT PATOGEN

omul                bolnav - forma tipica

- forma atipica (abortiva, subclinica, asimptomatica)

purtator de agent patogen:

- preinfectios (gripa, rujeola, HVB)

- sanatos

- fost bolnav (convalescent / cronic)

animalele (inclusiv pasari)                 bolnave/purtatoare

vectori biologic activi (                                               , , )

A. FACTORI DETERMINANTI

II. MODURI SI CAI DE TRANSMITERE

modul direct

- agenti cu rezistenta scazuta in mediu

- picaturi Pfl gge                                              - transfuzii de sange

- transplacentar - contact sexual neprotejat

- contact direct cu leziuni tegumentare

modul indirect

- agenti cu rezistenta crescuta in mediu

- prin cai de transmitere contaminate:

→ aer, apa, sol,

→ alimente, obiecte, maini,

→ vectori biologic pasivi

A. FACTORI DETERMINANTI

III. ORGANISMELE RECEPTIVE

→ starea de receptivitate depinde de:

rezistenta generala nespecifica

(barierele mucoase, reflexul de tuse, stranut)

2.    rezistenta specifica (imunitatea)

naturala

- de specie

- dobandita activ

- dobandita pasiv

artificiala

- dobandita activ

- dobandita pasiv

B. FACTORI DINAMIZATORI - FAVORIZANTI

ajuta la unirea celor 3 factori determinanti

→ moduleaza formele de manifestare ale PE

I. Naturali:

Cosmici

- radiatii, eruptii solare

Meteorologici

- temperatura, presiune atmosferica, curenti de aer

Climatici

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

concordanta canalelor ionice din miocard stabilizeaza membrana celulara la sfarsitul fazei 4 ; compromiterea echilibrelor ionice este data de defecte genetice ale canalelor ionice sau de ischemia miocardului ( segment Q-T lung ) . Ca tratament , se administreaza medicamente ce realizeaza deschiderea canalelor de K ce duc la scurtarea platoului .

Excesul de Ca intracelular favorizeaza depolarizari tardive ; digitala determina acumulari de Ca intracelular T favorizeaza inotropismul ; excesul de digitala duce la exces de Ca in celula T aritmie , iar pe EKG apar extrasistole bigeminate ; digitala creste durata platoului

excesul de K duce la scurtarea platoului ; cardiacii care iau diuretice , trebuie sa ia si K pentru a suplini pierderile datorate diurezei .

canalele de Na se inchid imediat , in timp ce canalele de Ca sunt deschise pe toata durata platoului ; un canal de Na este facut sa se deschida doar pentru a permite un flux de Na suficient de mare pentru a depolariza membrana ; trebuie o mare diferenta de potential pentru ca excitatia sa se poata propaga in vecinatate ; daca canalele de Na ar ramane deschise , in celula ar patrunde Na inutil si daunator ( afecteaza metabolismul si activeaza pompele .

canalele de Ca raman deschise pentru ca aparatul contractil are nevoie de Ca , sistola necesitand o furnizare de Ca

g K este scazuta pentru a mentine faza de platou ( se mentine potentialul la 0 mV pentru a ramane deschise canalele de Ca ); canalele de Ca fiind voltaj dependente , se deschid la un potential de 0 mV

platoul este mecanismul care asigura starea refractara , deci ritmicitatea pompei si garantarea aparitiei diastolei dupa fiecare sistola . Faza refractara depinde de durata de platou si de timpul cat canalele de Na sunt inactivate ; durata mare a inactivarii canalelor de Na asigura stare refractara ; starea refractara asigura ritmicitatea inimii si impiedica aparitia unui tetanos.

Potentialul de actiune ( PA ) depinde de topografia inimii . Durata platoului , si deci a PA , se modifica cu modificarea frecventei cardiace :

creste frecventa cordului → scurtarea PA

scade frecventa → alungirea PA

PA difera foarte mult intre miocardul de lucru si miocardul de comanda . In timpul unui PA platoul are importanta pentru viteza conducerii stimulului .

Conducerea stimulului

- teritoriul activat devine la randul sau o sursa electrica ; sarcina electrica se afunda , ducandu-se in zonele vecine pe care le activeaza ; daca teritoriul vecin este in stare de platou apare subdivizarea ; platoul este necesar pentru echilibrul intre sursa electrica si teritoriul in care se afunda sarcina .

Atriile fiind subtiri , fenomenul de propagare a excitatiei este bidimensional . La ventriculi , fenomenul de propagare este tridimensional , deci platoul este mai mare pentru a asigura o stare refractara crescuta .

PA la fibra de comanda si conducere are anumite particularitati , diferite de fibrele de lucru .

Particularitatile excitabilitatii cardiace

inexcitabilitatea este periodica

fibra cardiaca este refractara pe o perioada lunga de timp : 200-250 msec .

faza refractara este :

1. absoluta - introduce o pauza intre faza 0 si sfarsitul fazei 2 ; nu se poate obtine un raspuns oricat de mare ar fi intensitatea stimulului .

2. relativa - corespunde cu perioada de sfarsit de platou si sfarsit de repolarizare ; nu se obtine raspuns la stimulii prag , ci numai la stimuli cu intensitati mult mai mari

faza refractara efectiva :

este timpul in care miocardul nu raspunde la stimuli , indiferent de intensitatea lui , sau da un raspuns local , nepropagat - latitudine si altitudine

Geografici

- relief

II. Socio-economici:

1. conditii de viata si munca:

- venituri

- grad de pregatire

- locuinta

- alimentatie

- asistenta medico-sanitara

2. conditii ocupationale:

- calificare

- vechime

- spatiul de munca

- agenti de agresiune

STAGIUL I
Ancheta epidemiologica in bolile transmisibile