Ocluzie intestinala - simptomatologia

Ocluzie intestinala - simptomatologia

Diagnosticul de ocluzie intestinala se stabileste tinand seama de semnele functionale sau chimice (impreuna cu cele fizice), urmand ca bolnavul sa inceapa de urgenta tratamentul medical.

Semnele clinice care definesc ocluzia intestinala desi putine, sunt caracteristice: durerea; varsaturile; oprirea tranzitului intestinal; balonarea (meteorism).

Durerea este primul cel mai constant semn de ocluzie si se poate instala brusc, avand un caracter sfasietor, locul ei de aparitie corespunzand segmentului intestinului afectat. Durerea mai poate aparea si subacut, avand un caracter sincopal. De asemenea, ea poate create progresiv in intensitate, obligand bolnavul sa ia pozitii fortate, cum ar fi strangerea genunchilor la piept, care calmeaza pentru moment si dau bolnavului o stare trecatoare de ameliorare.

Durerea apare intr-un punct, unde poate atinge si intensitate maxima, ca apoi sa se generalizeze in tot duodenul. Evolueaza sub forma de colici paroxistice, intrerupte de perioade scurte de liniste.

Colicile se repeta la interval de 3-5 minute-n cazul ocluziilor inalte ale tubului digestiv si la 5-10 minute in cele localizate pe ultimele anse ale intestinului subtire. Intensitatea durerii este in functie de felul ocluziei. In cele prin strangulare durerile sunt foarte vii, sfasietoare, iar cele parolitice se agraveaza, durerile se raresc, devin de intensitate mai mica, iar in faza terminala pot sa dispara complet, incat perioada de acalmie devine mai lunga

Reflectarea durerii in abdomen este diferita: in cazul sursei intestinului subtire durerea se resimte in epigastru si in jurul ombilicului iar cand este vorba de sursa intestinului gros ea se localizeaza in regiunile de sub ombilic si pe partile laterale ale abdomenului

Mai pot aparea dureri in spate, in special in regiunea lombara datorita putei ii in tensiune a mezenterului, ca urmare a cresterii presiunii din lumenul anselor intestinale.

Rareori in ocluziile paralitice durerea poate sa lipseasca si sa apara numai o stare neplacuta. Uneori durerea este asociata cu auzirea unor borborisme, care sunt zgomote ce apar in urma contractiilor puternice ale intestinului si miscarile volumului de lichide si a gazelor din lumenul intestinal.

Varsaturile apar in acest timp cu prima criza dureroasa manifestandu-se la mai mult de jumatate din cazuri. Odata aparute, se intensifice si anunta o distensie marcata a intregului tub digestiv de deasupra obstacolului. La inceput, varsatura este alimentara apoi devine baloasa si catre sfarsit, cand starea bolnavului este foarte grava ea devine fecaloida.

Cantitatea de lichide este mai mica in cazul cand varsaturile se repeta des si abundenta cand intervalele sunt rare.

Bolnavul nu poate inghiti nici un fel de aliment sau de lichid deoarece acestea sunt imediat eliminate.

In ocluziile inalte ale tubului digestiv, varsaturile sunt abundente precoce, se repeta la intervale scurte, iar cele joase, pe intestinul gros, varsaturile sunt rare si tardive, pentru ca apar dupa doua - trei zile. Ele pot lipsi in cazul ocluziilor joase ale sigmoidului sau ale rectului. La inceput sunt produse pe cale reflexa iar mai tarziu de undele peristaltice retrogradand, care sunt miscari ale tubului digestiv ce imping continutul contrar circuitului normal al continutului digestiv. Aceste unde peristaltice arunca continutul gastric si intestinal la exterior prin cavitatea bucala.

La inceput varsatura are un miros acru si este acida, deoarece continutul provine din duoden sau din primele anse intestinale devine de culoare galbuie, datorita continutului de bila.

Varsaturile fecaloide din ultima perioada, cand si starea generala a bolnavului este alterata, sunt datorate inmultirii bacililor colii, precum si fenomenelor de putrefactii din intestin. Volumul varsaturilor depinde de sediul obstacolului pe intestin: 3-4 litri/24h in cazul in care obstacolul este pe tubul digestiv, sau 5-7 litri/24 h atunci cand obstacolul este pe jejunul inferior sau ileon.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

In perioada dintre varsaturi, bolnavul nu se simte bine si prezinta greturi, sughituri,

Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si pentru gaze este considera semnul hotarator si cel mai caracteristic, care defineste sindromul de ocluzie.

Se intampla ca dupa o colica mai puternica, bolnavul sa poata sa elimine unul sau doua scaune sau sa aiba cateva emisii de gaze, datorita fecalelor ce se gasesc sub obstacol si pentru cateva ore functia de golire a segmentului intestinal sa fie pastrata. In aceste cazuri prezenta scaunelor si a gazelor nu usureaza starea bolnavului. In realitate, bolnavul in ocluzie intestinala nu emite gaze si fecale, varsand tot ce inghite.

Se pune atunci intrebarea: '' ce gaze exista in tubul digestiv si de unde provin ele? ''

In tubul digestiv se gasesc: bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, metan care provin din probele de fermentatie si de putrefactie microbiana, din inghitirea aerului atmosferic, precum si trecerea acestuia din sange in lumenul tubului digestiv.

Meteorismul abdominal este un fenomen frecventat in peste 75% din cazuri dar nu constant. Se observa mai usor la bolnavii slabi iar la cei obezi mai greu.

Meteorismul apare de obicei dupa 24 h de la debutul ocluziei si poate fi localizat sau generalizat.

La inceput balonarea este localizata sub forma unei boltiri a epigastrului sau in jurul ombilicului. Cu timpul balonarea se generalizeaza si cuprinde intregul abdomen.

Semne fizice:

Sunt evidente cand se examineaza un bolnav in ocluzie, examinare care trebuie sa fie metodica completa si repetata. Inspectia abdomenului pune in evidenta 2 semne deosebit de importante: meteorismul si peristaltismul.

Peristaltismul, care se manifesta prin miscari ale ansei intestinale, are de efect prepulsarea continua intestinal in starea normala.

In cazul ocluziei, el poate fi vizibil pe peretele abdominal al bolnavilor slabi (au un abdomen hipotonic).

Ondulatiile peristaltice vizibile sunt cele mai caracteristice semne de ocluzie si in momentul aparitiei acesteia, suntem siguri de instalarea ocluziei intestinale. Palparea abdomenului ne informeaza asupra consistentei peretelui abdominal. Palparea regiunii meteorizate percepe o rezistenta elastica a muschilor abdominali; ea este intermitenta si cedeaza la o apasare blanda.

Palparea abdominala blanda in dreptul ansei ocluzionate poate provoca cateodata aparitia unui zgomot care este datorat miscarii bruste a lichidelor si gazelor din lumenul intestinal. Acest zgomot este un simptom precoce si frecvent.

Percutia abdomenului provoaca o sonoritate exagerata sau un timpanism metalic, generalizat in cazurile in care ansele intestinale dilatate sunt pline de gaze.

Aceasta percutie mai poate provoca o motilitate in cazurile cand ansele sunt pline cu lichide.

Ascultatia in cursul ocluziei intestinale permite sa se descrie zgomote abdominale deosebit de importante si valoroase pentru diagnostic. Acestea sunt hidro-aerice sau barborisme.

Semne generale in ocluzia intestinala:

Semnele generale lipsesc in perioada initiala o ocluziei dar, pe masura ce sindromul evolueaza starea generala se inrautateste progresiv.

La inceput fata bolnavului este neschimbata dar pe masura ce crizele se inmultesc fata catata un aspect suferind, anxios si devine crispata.

Cand boala are un caracter evolutiv, fata devine pamantie, nasul ascutit, buzele se albastresc, iar ochii raman infundati in orbite.

Pulsul, tensiunea arteriala, temperatura sunt normale la inceputul bolii. Uneori bolnavul prezinta frisoane si o usoara crestere a temperaturii.

Pe masura ce ocluzia se agraveaza pulsul se accelereaza, devine si aritmie, febra se ridica la 38C, tensiunea arteriala scade treptat, respiratia devine greoaie, urina scade cantitativ si bolnavul devine adinamic si abnubliant.

Aceasta modificare a starii generale anunta ca bolnavul a intrat in faza finala.

Semne paraclinice:

Examenul radiologic este cel mai important examen paraclinic, punand in evidenta imaginile clare si caracteristicele ocluziei, sub forma de imagini hidro-aerice.

Imaginea hidroaerica prezinta o zona opaca la partea inferioara a imaginii radiologice, care se datoreaza acumularii lichidelor intr-un segment al ansei intestinale si o zona clara deasupra acestuia datorita gazelor adunate.