Macheta definitiva - polimerizarea bazei protezei

MACHETA DEFINITIVA

1. pregatirea modelelor.

Modelul superior este pregatit pentru efectuarea a doua operatii:

a- de foliere. Folierea zonelor de despovarare:

• proeminenta reprezentata de papila incisiva;
• proeminentele corespunzatoare pachetului vasculo-nervos palatin anterior;
• zonele necompresibile cum sunt: sutura intermaxilara si  torusul palatin;
• locurile cu exostoze sensibile la palpare

b- de gravare. Gravarea zonei Ah, pentru obtinerea inchiderii posterioare:

- Marginea posterioara a protezei prin fata mucozala trebuie sa fie mai proeminenta cu aproximativ 1 mm, mai rar 1,5 mm la asezarea protezei pe campul protetic sa comprime zona de mucoasa neutra pe o fasie a carei latime in sens anterior posterior este variabil(intre 2-5 mm). Fasia are latimea ceva mai mica in dreptul suturii sagitale a boltii palatine, se lateste pana la 3-4 mm in zonele laterale ale boltii palatine unde se si adanceste.

Modelul inferior este pregatit de asemenea prin efectuarea a doua operatii:

a-de foliere. Folierea zonelor de depovarare:

• liniile oblice interne(daca sunt proeminente, risca sa fie traumatizata mucoasa ce le acopera de catre proteza);
• muchia crestelor ascutite sub forma de lama, acoperite cu mucoasa subtire si sensibila;
• toate proeminentele determinate de exostoze care sunt dureroase la palpare;
• torusul mandibular, cand exista

b- de gravare. Gravarea(LEJOYEUX), in 1/3 anterioara a tuberculului piriform, prin saparea unui sant de 1 mm latime si 1 mm adancime. Aceasta inchidere favorizeaza mentinerea protezei pe campul protetic, fiindca se obtine inchiderea posterioara

2. modelarea definitiva a machetei. Aceasta modelare trebuie sa fie efectuata urmarindu-se obiectivele:

Obiectivul fizionomic

-Versantul seii reproduce fosele si bosele existente la acest nivel in starea de dentat.

-Relieful festonului gingival si al papilei interdentare are rol deosebit de important in fizionomie.

-Linia coletului dintilor frontali nu se inscrie pe o linie dreapta, fiecare grup de dinti are coletul la un anumit nivel. Linia de colet a incisivilor centrali este mai inalta decat a incisivilor laterali cu 1-2 mm. Linia de colet a caninilor este mai ridicata decat a incisivilor centrali. Culoarea gingiei este diferita astfel, la barbati este mai inchisa decat la femei.

Obiectivul mentinerii si stabilitatii

GERBER a facut urmatoarele recomandari cu privire la modelarea machetei protezei:

-versantul vestibular al seii in zona frontala sa i se dea o forma usor concava pentru a favoriza asezarea fibrelor muschiului orbicular;

-marginile vestibulare si versantul vestibular din zonele laterale, sa fie ingrosate pentru a se aplica fibrele muschiului buccinator;

-zonele din dreptul frenurilor si bridelor sa fie adancite corespunzator pentru a nu fi impiedicate miscarile musculaturii buzelor si obrajilor, astfel riscul desprinderii protezelor datorita actiunii musculaturii buzelor si obrajilor este inlaturat;

-versantul lingual al protezei mandibulare este modelat sa se obtina spatiul cu dimensiuni corespunzatoare in care sa se miste limba

Obiectivul mentinerii igienei

-suprafete netede, plane, fara spatii retentive, in special intre dintii artificiali, in care resturile alimentare sa stationeze usor.

-machetele sunt foarte bine finisate, intreaga suprafata externa este lustruita

Obiectivul fonetic

-protezele vor prezenta un volum cat mai mic, si cu un modelaj corespunzator formatiunilor anatomice pe care le acopera.

-prin modelaj trebuie sa fie reproduse rugile palatine si papila incisiva, daca sunt bine exprimate pe mucoasa campului protetic, pentru ca limba sa intalneasca si dupa protezare un relief identic sau asemanator

Obiectivul rezistentei mecanice

-Placa palatinala este, in general, realizata cu o grosime de 2 mm, pentru a rezista solicitarilor mecanice

-Grosimea placii de ceara este necesar sa se mentina uniforma pe parcursul desfasurarii operatiei de modelare a machetei. Se mentine grosimea uniforma daca: folia de ceara nu este incalzita mai mult, folia nu este presata excesiv pe model sa se subtieze in locul unde se exercita presiunea

Tiparul

reprezinta negativul machetei protezei totale

-este o piesa cavitara delimitata de pereti grosi, obtinuti in urma operatiei de ambalare a machetei

-in alcatuirea tiparului intra insusi modelul de lucru(copia pozitiva a campului protetic) care reprezinta o parte din peretii unde se desfasoara procesul de polimerizare

Timpii obtinerii unui tipar sunt:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

1.Ambalarea. Exista 3 (trei) tehnici pentru ambalarea machetei totale:

-ambalarea directa, cunoscuta si sub numele de "ambalare cu val" sau ambalarea intr-o parte a chiuvetei.

-Modelul si macheta sunt cuprinse intr-o singura parte a chiuvetei; dintii sunt acoperiti de ghips pe fata vestibulara si ocluzala.

-La deschiderea celor doua parti ale chiuvetei, dupa indepartarea cerii, dintii artificiali si modelul raman intr-o parte a chiuvetei, iar in cealalta parte ramane o masa de ghips care constiutie asa-zisa "contra"

Tehnica de ambalare cuprinde urmatoarele operatii:

-reducerea din dimensiunile soclului modelului;

-prepararea pastei de ghips si umezirea concomitenta a modelului;

-turnarea pastei de ghips intr-o jumatate a chiuvetei, si introducerea modelului in aceasta;

-modelarea "valului", prin acoperirea cu ghips a fetelor vestibulare si ocluzale ale dintilor;

-izolarea in apa a primei parti dupa priza ghipsului ;

-asamblarea celui de-al doilea inel si turnarea ghipsului pentru completarea ambalarii;

presarea chiuvetei

-ambalarea indirecta, cunoscuta si sub numele de "ambalare fara val", sau ambalarea in ambele parti ale chiuvetei.

Modelul si macheta sunt cuprinse in ambele parti ale chiuvetei. La deschiderea celor doua parti ale chiuvetei, dupa indepartarea cerii, dintii artificiali raman intr-o parte, iar modelul in partea opusa.

Tehnica de ambalare cuprinde urmatoarele operatii:

-reducerea din dimensiunile soclului modelului;

-prepararea pastei de ghips si umezirea concomitenta a modelului;

-turnarea pastei de ghips intr-o jumatate a chiuvetei si introducerea modelului in aceasta; pasta de ghips ramane la nivelul marginilor machetei;

-izolarea si netezirea suprafetei ghipsului, dupa ce s-a produs fenomenul de priza;

-asamblarea celui de-al doilea inel si prepararea pastei de ghips, turnarea pastei de ghips pentru completarea ambalarii;

-presarea chiuvetei, mecanic si hidromecanic

Tehnica este folosita frecvent fiindca are urmatoarele avantaje:

-din punct de vedere tehnic este usor de realizat;

-ceara machetei este deasemenea indepartata foarte usor din ambalaj;

-dintii isi pastreaza pozitia in tipar;

-izolarea peretilor tiparului se efectueaza bine si simplu;

-pasta de acrilat este introdusa usor in tipar

Tehnica are un singur dezavantaj, reprezentat de inaltarea ocluziei ce are 2 (doua) cauze:

-utilizarea unei chiuvete defecte, la care nu se mai pot asambla in mod corect cele doua parti;

-forta de presare insuficienta, nu este capabila sa scoata excesul de pasta acrilica dintre cele doua parti ale tiparului

-ambalarea mixta. Aceasta tehnica rezulta din combinarea celor doua tehnici descrise mai inainte. Dupa aceasta tehnica, intr-o zona macheta este ambalata dupa tehnica fara val, iar in alta zona dupa tehnica cu val.

Dupa ce a fost indepartata ceara un grup de dinti ramane intr-o jumatate de chiuveta in care se afla modelul, fixati in valul de ghips iar alt grup ramane in jumatatea opusa

2.Indepartarea cerii din tipar necesita:

-existenta unui vas cu apa, a carei temperatura este de 100 C;

-chiuveta in care se afla ambalajul, macheta protezei si modelul(dupa priza pastei de ghips) este asezata pe scufundator si introdusa in apa fiarta pentru 10-15 minute;

-in acest timp, ceara din interior, sub actiunea temperaturii, se plastifiaza;

-chiuveta este scoasa din apa si cele doua parti sunt dezasamblate;

-ceara machetei este scoasa din ambalaj cu ajutorul spatulei, resturile sunt indepartate prin spalare cu un jet de apa, care are temperatura tot de 100 C;

-peretii cavitatii sunt spalati cu solutie de detergenti casnici pentru a dizolva acizii grasi(din compozitia cerii machetei) care impregneaza suprafata acestora

3.Izolarea

Izolarea peretilor din ghips ai tiparului, dupa LEJOYEUX, trebuie sa se produca fizic si chimic pentru a fi impiedicat contactul cu pasta de rasina acrilica

Acelasi autor a sintetizat si proprietatile substantelor utilizate pentru izolat tipare astfel:

-sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de fracturare al acestuia

-sa faciliteze separarea protezei de model

-sa previna orice actiune chimica primara sau secundara intre rasina acrilica si ghips

-sa favorizeze recuperarea modelului

-a impiedice orice unire fizica intre cele doua materiale

-sa se suprime riscul de a patrunde monomerul in ghipsul tiparului

-sa se suprime riscul de a patrunde vapori de apa in masa materialului plastic(rasina acrilica) in timpul procesului de polimerizare

-sa fie inert

-sa fie insolubil

-sa se poata utiliza usor

POLIMERIZAREA BAZEI PROTEZEI

-Rasinile acrilice sunt obtinute prin polimerizarea mai multor substante, care deriva din acidul acrilic, acidul metacrilic si din esterii acestor acizi.

-Polimerizarea consta in formarea unei molecule foarte mari, ce rezulta din aditionarea treptata de molecule identice de monomer, avand ca rezultat cresterea masei moleculare

Proprietatile biologice si fizico-chimice ale rasinilor acrilice:

-sa fie tolerate de tesuturile cu care vin in contact

-sa fie stabile in toate conditiile de utilizare

-sa fie insolubile, insipide si neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele si la enzimele din compozitia salivei

-sa nu prezinte fenomene de distorsiune, dilatatii sau contractii la temperatura cavitatii bucale sau sub presiunile ocluzale

-sa fie rezistente la coroziune si la periajul efectuat pentru intretinere;

-sa fie usor de lustruit;

-sa prezinte suprafete fara porozitati;

-sa fie cu aspect cromatic estetic;

-sa fie cu aspect cromatic stabil;

-sa se manipuleze usor;

-sa fie usor de reparat in caz de fracturare sau de extinderi ulterioare

Rasina acrilica  se prezinta sub forma de lichid si de pulbere:

Lichidul- este monomerul reprezentat de metacrilatul de metil. Are urmatoarele proprietati fizico-chimice:

-este transparent

-fierbe la 100,3 C

-este volatil, inflamabil, insolubil in apa

-cu miros specific

-este solvent organic puternic

-poate polimeriza spontan sub influenta luminii si a caldurii

-are densitatea de 0,945 gram/cm³ la temperatura de 20 C

Pulberea sau polimerul este forma polimerizata a metacrilatului de metil. -este compusa din particule specifice, obtinute prin dispersia monomerului centrifugat intr-un lichid neutru(apa la temperatura ridicata)

-substantei de baza i se adauga substante inerte(talc), pentru a preveni unirea fizica sau chimica a particulelor

Prepararea acrilatului.

Conditiile necesare pentru a se efectua prepararea pastei sunt:

-recipientul si spatula utilizate sa fie total uscate;

-absenta vaporilor de apa in incaperea laboratorului;

-mainile tehnicianului sa fie curate(fara urme de ghips, ceara sau umede);

-dupa amestecul lichidului cu pulberea sa se controleze cu atentie, fazele fizico-chimice care se succed, pentru a nu se depasi momentul optim de polimerizare

Succesiunea fazelor:

-in prima faza amestecul formeaza o pasta friabila;

-in a doua faza se formeaza o pasta lipicioasa, filanta si aderenta, care curge;

-in a treia faza pasta este neaderenta, se desprinde usor de pe peretii recipientului. In aceasta faza substanta este introdusa in tipar

Excesul de monomer determina la nivelul protezelor gata polimerizate urmatoarele:

-cresterea coeficientului de contractie a masei acrilice(proteza are dimensiuni mai reduse);

- procent ridicat de monomer rezidual, care are actiune toxica asupra tesuturilor (iritant);

-aparitia porilor, atat in grosimea placii si a seilor cat si la suprafata cu efecte negative pentru rezistenta mecanica, a mentinerii igienei si a aspectului cromatic

Excesul de polimer determina urmatoarele:

-reduce plasticitatea, ingreunand introducerea pastei in tipar;

-neuniformitatea aspectului cromatic al protezei(zone cu coloratie mai intensa sau mai putin intensa);

-rezistenta mecanica scazuta

Introducerea acrilatului in tipar

Tehnica de introducere manuala:

Masa de rasina acrilica este, mai inainte, scoasa din recipient si modelata intre degete, sub forma de cilindru

-Daca ambalarea s-a efectuat dupa tehnica fara val, rasina acrilica este introdusa in jumatatea de chiuveta in care se afla dintii, acoperindu-se toata zona ce reprezinta baza protetica

-Chiuveta este introdusa sub presa manuala sau hidraulica. Presiunea exercitata trebuie sa fie lenta si progresiva, pentru a determina pasta sa ocupe, prin alunecare, toata cavitatea tiparului

Tehnica de introducere prin injectie:

-Este un procedeu care este utilizat in industrie pentru obtinerea majoritatii obiectelor din mase plastice. Tiparul este realizat intr-o chiuveta speciala care se poate adapta la o pompa ce introduce pasta de acrilat sub o presiune foarte mare. Acest procedeu tehnologic elimina timpii de verificare a umplerii tiparului si a inlaturarii excesului de pasta

Termopolimerizarea rasinii acrilice

Din punct de vedere chimic, polimerizarea se desfasoara in 3(trei) etape:

1.initierea

2.dezvoltarea

3.stoparea polimerizarii

Regimul termic de polimerizare se desfasoara astfel incat, in interiorul tiparului sa nu depaseasca valoarea de 100,3 C deoarece monomerul se volatizeaza si apar pori

Dupa SKINER, regimul termic de polimerizare este urmatorul:

-chiuveta este tinuta la temperatura de 65 C timp de 90 de minute, in acest timp si partile mai groase ale bazei polimerizeaza, fara sa fiarba monomerul, sa apara porozitati

-temperatura este ridicata apoi la 100 C, fiind mentinuta timp de 60 minute

-racirea trebuie sa fie lenta, in cateva ore. Practic, proteza este polimerizata intr-o zi de lucru; in cea de a doua zi se executa prelucrarea(dupa ce s-a racit in timpul noptii)

Prelucrarea si lustruirea protezelor

Dezambalarea:

Dezambalarea reprezinta operatia prin care proteza polimerizata este scoasa dintre peretii tiparului(al masei compacte de ghips)

-Tehnica se desfasoara astfel: chiuveta complet racita, se elibereaza din inel. Cu ajutorul unui cutit se actioneaza la limita dintre cele doua parti si apoi la limita dintre inele si capace

-In functie de gradul de retentivitate a campului protetic si de rezistenta opusa de ghipsul tiparului, proteza poate ramane fixata intr-o parte sau alta a chiuvetei

Netezirea:

-Netezirea este o operatie de prelucrare care consta in: indepartarea plusurilor de acrilat rezultat de la indesare, localizat, in special la locul de unire dintre cele doua parti ale tiparului. Aceste plusuri sunt slefuite cu ajutorul pietrelor cu granulatie mare sau cu freze pentru acrilat

Lustruirea:

-Lustruirea este operatia de prelucrarea a protezelor la nivelul suprafetelor externe pentru a se obtine luciul sticlos

Aspectul lucios al fetelor externe este necesar pentru:

a favoriza alunecarea partilor moi periprotetice in timpul exercitarii functiilor aparatului dento-maxilar;

-a preveni producerea leziunilor in zonele de contact(limba, planseu bucal, mucoasa buzelor si obrajilor)

-a se impiedica prinderea, prin agatarea alimentelor lipicioase

a se mentine mai mult timp aspectul culorii initiale.

Operatia de lustruire se realizeaza cu ajutorul instrumentelor speciale, reprezentate de: filturi, perii si pufuri montate si actionate de motorul orizontal de tehnica dentara

Recomandari practice in scopul prevenirii deteriorarilor posibile din faza de prelucrare:

-netezirea pentru indepartarea plusurilor trebuie sa se efectueze numai cu pietre cu granulatie mare, la turatia redusa, pentru a nu se dezvolta temperaturi ridicate prin frecare

-prelucrarea la nivelul dintilor de acrilat constituie un moment marcat de o atentie sporita, pentru a nu se modifica forma lor, in special a celor din zona frontala

-prelucrarea la nivelul dintilor din portelan, trebuie efectuata fara sa se atinga acestia de catre pietre sau hartia sticlata, deoarece isi pot pierde luciul sau se pot sparge

-suprafata mucozala a protezei nu se prelucreaza; reprezinta suprafata amprentei finale - copia fidela - in negativ, a campului protetic

marginile vestibulare linguale si cea distala la proteza superioara, trebuie prelucrate si lustruite fara a se modifica forma si dimensiunea lor. Acestea trebuie sa ramana cu aceeasi configuratie  functionala, asa cum au fost modelate marginile amprentei finale pentru a se obtine inchiderea marginala.