Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate




category
Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Procedeele de masaj



Procedeele de masaj


Procedeele (manevrele) de masaj


Manevrele de masaj sunt denumite dupa felul miscarii executate, sau dupa influenta acestora asupra tesuturilor.

In practica curenta, se disting procedee de masaj principale si secundare.

A)   Procedee principale de masaj

Procedeele principale (fundamentale) de masaj sunt acelea care, de regula, nu pot lipsi din aplicatiile cele mai importante ale masajului.



Aceste procedee sunt impartite in cinci grupe :

1)     Netezirea (alunecarile usoare si ritmice, efleurajul, masaj-pieptene)

2)     Frictiunea (frecarea)

3)     Framantatul (stoarcerea, petrisajul, mangaluirea, ciupirea, masaj-rindea)

4)     Baterea (loviturile usoare si ritmice, tapotarea, percutia)

5)     Vibratia (trepidatia, tremuratura).

Netezirea

Constituie o manevra de introducere (initiere), de terminare (finala) a sedintei de masaj

Se utilizeaza si pentru a trece de la o manevra de masaj la alta in cursul sedintei respective

Consta in alunecari usoare (ca o mangaiere) si ritmice ale mainilor pe suprafata corpului

Atingerea tegumentului se efectueaza cu toata palma, sau cu pulpa degetelor

Se executa in general in directie centripeta sau paralela cu fibrele musculare.

Produce „insensibilizarea” treptata a planurilor superficiale, permitand aplicarea ulterioara a presiunii asupra planurilor profunde.

Are un efect sedativ general, precum si un efect de reducere a durerii

Frictiunea

Este o manevra asemanatoare cu netezirea, dar concomitent cu alunecarea mainii se executa si o presiune

Se diferentiaza de netezire prin faptul ca mana se deplaseaza odata cu tegumentul, in limitele permise de laxitatea hipodermului

Mana maseurului este solidara cu planurile superficiale si profunde ale tegumentului, frictionand astfel planurile subiacente

Se executa in general cu varfurile degetelor

Presiunea se aplica concomitent cu efectuarea unor mici miscari longitudinale (la membre), circulare (pe suprafete mai mari), sau spiralate (la nivelul articulatiilor).

Framantatul

Manevra consta in prinderea muschilor si altor structuri profunde, formand o cuta care se ridica atat cat permite elasticitatea tesuturilor; urmeaza „stoarcerea” cutei prin comprimare intre degete si palma, sau prin presiune pe planul profund

Cuprinde mai multe tipuri de manevre, pe care unii autori le descriu separat :

Framantatul ca o compresiune sau stoarcere

Se aplica diferit in functie de regiunea masata (membre, teci tendinoase, etc.)

Forma mainii se adapteaza zonei pe care se aplica

Petrisajul propriu-zis


Se aplica numai pe regiunile cu mase musculare voluminoase (gambe, coapse, fese, brate, ceafa, abdomen, etc.)

Consta in prinderea maselor musculare prin tegument si deplasarea lor transversala, concomitent cu o miscare de torsiune

Ciupirea

Este asemanatoare cu petrisajul, dar se executa cu primele doua degete (police si index)

Se aplica in general pe regiuni mici (de ex. eminenta tenara)

Se poate aplica si pe peretele abdominal, dar prinderea va fi mai larga

Baterea

Este o manevra prin care se „loveste” tegumentul cu mainile, a caror pozitie variaza de la caz la caz, sau cu degetele

Reprezinta cel mai intens si mai excitant procedeu de masaj, producand un efect puternic asupra tesuturilor, pe suprafete mari

Se poate aplica cu palma intinsa, cu partea cubitala a mainii, cu partea dorsala a degetelor, cu varfurile degetelor, cu pumnul semi-inchis, etc.

Vibratia

Se poate aplica fie ca o manevra separata, fie impreuna cu celelalte manevre de masaj (in afara de batere)

Consta in executarea unei serii de „tremuraturi” rapide transmise tegumentului printr-o succesiune de presiuni si relaxari, fara ca mana sa piarda contactul cu regiunea masata

Miscarile vibratorii ale mainii se realizeaza din articulatia pumnului, sau a cotului, mai rar a umarului

Vibratiile se aplica cu policele, sau cu doua-trei degete, sau cu palma

In cazul in care manevra se executa pe suprafete mari, cu toata palma sau cu degetele intinse si cu forta mai mare, vibratiile se transmit si la structurile/organele profunde („scuturatura”, „tremuratura”)

Masajul vibrator necesita un efort mai intens din partea maseurului, de aceea se utilizeaza adesea aparate speciale de vibromasaj.

Toate manevrele fundamentale de masaj se aplica individualizat, in functie de scopul urmarit si pacient.

Fiecare dintre aceste procedee au efecte diferite, care depind de intensitatea si durata aplicarii. In general:

cu cat aplicarea este mai blanda, cu atat reactiile organismului vor fi stimulate

cu cat aplicarea este mai energica, cu atat reactiile organismului vor fi franate.

Mentionam faptul ca manevrele de masaj executate prea lent sunt mai greu suportate de pacient decat manevrele aplicate intr-un ritm moderat si cu viteza medie.

Este indicat ca diferitele procedee de masaj sa fie combinate intre ele, ritmate si intercalate astfel incat sedinta de masaj sa inceapa si sa se termine intotdeauna prin miscarile cele mai blande (de preferinta netezirea). Intre neteziri vor fi aplicate celelalte manevre (framantarea, baterea, frictiunea, vibratia).


B)    Procedee secundare de masaj

Aceste procedee imbogatesc si diversifica tehnica masajului, avand rolul de a completa efectul manevrelor de baza.

Procedeele secundare (auxiliare) de masaj se intercaleaza intre manevrele principale, sau se adauga la sfarsitul sedintei de masaj.

Unele procedee secundare deriva direct din manevrele fundamentale (pe care uneori le insotesc), altele au caracteristici tehnice proprii (se aplica independent, ca manevre de sine-statatoare).

Cele mai importante procedee secundare sunt :

1)    Cernutul si rulatul

Se aplica in special la membrele superioare si inferioare

Au rol mai ales de relaxare segmentara dupa un efort muscular intens

Se pot utiliza eficient ca si automasaj

2)    Presiunile

Sunt procedee foarte vechi, fiind specifice pentru masajul empiric

Se pot aplica pe portiuni mai mici sau mai mari ale corpului

Sunt folosite in cadrul unor tehnici speciale: masajului reflex periostal, masajul cu presiuni pe nervi

3)    Tractiunile/elongatiile si tensiunile

Actioneaza mai ales asupra articulatiilor si tesuturilor peri-articulare, realizand o intindere/alungire a acestora (in limite fiziologice), precum si o detensionare/degajare a elementelor intra-articulare

Se executa de obicei la sfarsitul masajului segmentar sau articular

Elongatiile terapeutice ale coloanei vertebrale necesita un efort intens din partea terapeutului, de aceea in general se utilizeaza aparate speciale (mese de elongatie)

Manevrele de elongatie/tractiune se vor executa intotdeauna cu prudenta si blandete

4)    Scuturarile

Sunt manevre inrudite cu tractiunile si trepidatiile/vibratiile

Reprezinta miscari oscilatorii mai ample executate ritmic la nivelul segmentelor corporale sau corpului in intregime, musculatura fiind relaxata

Se efectueaza la finalul manevrelor de masaj obisnuite

Au fie un efect de relaxare, daca sunt executate cu blandete, fie un  efect de stimulare (inviorare), daca sunt executate intr-un ritm mai energic

5)    Procedee diverse de masaj

Includ toate manevrele noi, sau variantele procedeelor mai vechi

In general au un efect de crestere a excitabilitatii locale.

„Pensari” sau „ciupiri

efectuate cu varful degetelor

la nivelul pielii si tesuturilor subiacente (tesutul celular subcutanat), sau la nivelul muschilor superficiali

„Stoarceri”

la nivelul pielii si tesuturilor subiacente ale membrelor

sunt utile pentru combaterea stazei circulatorii locale

„Ridicari”

la nivelul muschilor

aplicate in general la musculatura spatelui


Mobilizarea articulara


Orice sedinta de masaj trebuie sa fie urmata in mod obligatoriu de mobilizarea articulatiilor si regiunilor din vecinatatea zonelor masate.

Mobilizarea se efectueaza sub pragul durerii, asadar nu trebuie sa fie niciodata dureroasa, nici chiar in cazul anchilozelor sau redorilor articulare.

Mobilizarea poate sa fie de trei tipuri :

a)    pasiva

este executata de catre maseur

este aplicata la inceputul mobilizarii articulare

se actioneaza succesiv asupra fiecarei articulatii in parte

se realizeaza prin miscari de flexie/extensie, adductie/abductie si rotatie a articulatiilor

amplitudinea maxima posibila a miscarilor intr-o articulatie se obtine lent, progresiv

b)    activa

este executata de catre pacient

consta in repetarea miscarilor articulare, in aceeasi succesiune in care au fost aplicate de catre maseur

miscarile se executa initial in decubit, apoi in sezand, iar in final in pozitie erecta

c)     activa cu rezistenta

este executata de catre pacient

consta in efectuarea acelorasi miscari, dar contra unei rezistente reprezentata de : opozitia mainii maseurului, haltere, arcuri, saculeti cu nisip.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright