Ocluzologie 30 subiecte - grile

OCLUZOLOGIE 30 subiecte - GRILE

1.     Examenul statusului functional al muschiului pterigoidian lateral inferior se face prin:

A.     palpare exobucala

B.     palpare endobucala paratuberozitara

C.     test de compresiune

D.     test de rezistenta la propulsie

E.     test de rezistenta la retropulsie

2.     Relatiile interincisive clasa a II-a se caracterizeaza prin

1. overbite exagerat
2. overbite prea mic
3. overjet in limite normale
4. ocluzie "cap la cap"
5. ocluzie deschisa

3.     Fenomenul Thielemann de la nivelul lui 1.2. este provocat de:

1. o interferenta ocluzala lucratoare in protruzie
2. o interferenta ocluzala nelucratoare in protruzie
3. o interferenta ocluzala lucratoare in laterotruzie
4. o interferenta ocluzala nelucratoare in laterotruzie
5. nici una din cele de mai sus

4.     La un pacient care poarta o sina ocluzala de relaxare musculara, miscarea de protruzie este ghidata de:

A.     incisivii centrali mandibulari

2. cei patru incisivi mandibulari
3. cei doi canini mandibulari
4. caninul mandibular de parte lucratoare
5. caninul mandibular de parte nelucratoare

5.     In cazul unui pacient cu dizarmonii  ocluzale, care prezinta mobilitate dentara exagerata si odontalgie, diagnosticul este de ocluzie:

1. functionala
2. terapeutica
3. habituala
4. traumatica
5. ocazionala

6.     Punctul axei balama terminale se identifica:

1. pe linia care uneste tragusul cu unghiul extern al ochiului
2. deasupra muschiului maseter profund
3. la 13 mm de unghiul extern al ochiului
4. in conditiile deschiderii maxime a gurii
5. nici una din cele de mai sus

7.     Miscarea de laterotruzie dreapta este ghidata de cuspizii vestibulari ai lui 1.4. si 1.5. Situatia descrie:

1. un ghidaj canin
2. un ghidaj de grup.
3. doua interferente ocluzale de parte lucratoare
4. doua interferente ocluzale de parte nelucratoare
5. nici una din cele de mai sus

8.     Disfunctia muschiului pterigoidian lateral inferior se caracterizeaza prin:

A.     dificultati la ghidarea mandibulei in RC

2. test de compresiune pozitiv
3. test de rezistenta la retropulsie pozitiv
4. palparea endobucala dureroasa
5. toate cele de mai sus

COMPLEMENT MULTIPLU

9.     Principiul protectiei mutuale presupune:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

1. contacte ocluzale mai intense pe dintii frontali decat pe dintii laterali in PIM
2. dezocluzia dintilor posteriori in protruzie
3. dezocluzia dintilor posteriori de parte nelucratoare in laterotruzie
4. protectia discului prin contractia muschiului pterigoidian lateral inferior
5. absenta long centric-ului

10.  Atritia poate fi provocata de

1. contacte ocluzale din masticatie
2. contactul dintilor cu alimente abrazive
3. reactii chimice
4. interpunerea unui obiect intre arcadele dentare
5. bruxism

11.  Traiectul miscarii de deschidere este deflectat spre stanga in:

1. disfunctia muschiului maseter stang
2. disfunctia muschiului maseter drept
3. disfunctia muschiului pterigoidian medial drept
4. dislocarea anterioara reductibila a discului stang
5. dislocarea anterioara reductibila a discului drept

12.  Fremitusul este

1. un semn reversibil al disfunctiei ocluzale
2. echivalentul unei crepitatii
3. vibratia anormala a unui dinte care realizeaza un contact prematur in PIM
4. un zgomot ATM unic
5. un zgomot ocluzal surd

13.  Fosa centrala a lui 4.6. stabileste:

1. un stop centric din primul grup
2. un stop centric din grupul al doilea
3. un stop centric cu cuspidul mezio-palatinal al lui 16
4. un stop centric cu cuspidul disto-palatinal al lui 16
5. cheia lui Angle

14.  Amplitudinea miscarii de deschidere a cavitatii bucale este limitata:

1. sub 58 mm
2. in disfunctia muschilor ridicatori
3. daca medicul nu poate introduce trei degete indoite in cavitatea bucala a pacientului
4. daca pacientul observa ca nu mai poate deschide cavitatea bucala la fel de larg ca inainte
5. in dislocarea anterioara ireductibila a discului

15.  La functia de grup in laterotruzie dreapta participa:

1. suprafata palatinala a lui 13
2. cuspidul vestibular al lui 14
3. cuspidul palatinal al lui 15
4. cuspidul distovestibular al lui 16
5. cuspidul meziovestibular al lui17

16.  Versantul intern al cuspidului palatinal maxilar al lui 2.5. poate realiza:

1. interferenta nelucratoare in protruzie
2. contact prematur cu alunecare in centric antero-laterala stanga
3. contact prematur cu alunecare in centric antero-laterala dreapta
4. interferenta ocluzala in laterotruzie dreapta
5. interferenta in laterotruzie stanga

17.  Sina ocluzala de relaxare musculara prezinta:

1. point centric
2. long centric
3. ghidaj canin
4. ghidaj de grup
5. ocluzie bilateral balansata

18.  Abfractiile sunt:

A.     provocate de interferente ocluzale

2. imposibile la nivel subgingival
3. localizate pe suprafetele ocluzale
4. obturate dupa echilibrarea ocluzala
5. in forma de V

19.  Bruxismul din timpul somnului este:

1. ameliorat de o medicatie antidepresiva de tip Prozac
2. mai frecvent la nefumatori
3. produs printr-o contractie musculara izometrica de durata
4. practicat in episoade de cate 11,4 minute
5. urmat de dureri musculare matinale

20.  Criteriile ocluziei terapeutice sunt:

1. long centric sub 2 mm
2. point centric

C.     ghidaj anterior realizat de 1.2. si 2.2.

4. dezocluzia dintilor posteriori in protruzie
5. contacte ocluzale posterioare de parte nelucratoare in laterotruzie

21.  Pentru evaluarea pozitiei exacte a discului articular se indica:

1. radiografia panoramica
2. radiografia in incidenta transcraniana laterala (Schüller)
3. imagistica in rezonanta magnetica
4. radiografia retroalveolara
5. artrografia

22.  Echilibrarea ocluzala prin slefuire selectiva va fi incununata de succes daca:

1. in ORC, varful cuspizilor vestibulari mandibulari realizeaza contacte cu versantul intern al cuspizilor palatinali maxilari in treimea mijlocie
2. alunecarea in centric depaseste 3 mm
3. slefuirea selectiva se realizeaza initial pe modelele de studiu montate pe un simulator semi-adaptabil
4. exista o atritie patologica generalizata
5. se aplica "regula treimilor"

23.  Imagistica prin rezonanta magnetica:

1. este o tehnica foarte invaziva
2. expune pacientul la radiatii ionizante
3. evidentiaza foarte bine discul articular
4. evidentiaza  tesutul osos la fel de bine ca si tesuturile moi
5. este contraindicata la pacientii cu pace-maker cardiac

24.  Pe radiografia panoramica se observa:

1. tesutul osos al condilului mandibular
2. fibrocartilajul condilului mandibular
3. forma discului articular
4. pozitia discului articular
5. tesutul osos al tuberculului articular

25.  Abraziunea este provocata de:

1. contactele ocluzale din masticatie
2. contactele ocluzale din deglutitie
3. bruxism
4. mentinerea de obiecte intre arcade
5. periaj dentar incorect

26.  O interferenta ocluzala de parte lucratoare in protruzie apare pe:

1. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari
2. pantele distale ale cuspizilor vestibulari mandibulari
3. suprafetele palatinale maxilare
4. marginile incizale mandibulare
5. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari

27.  Cracmentul reciproc:

1. este caracteristic dislocarii anterioare ireductibile a discului
2. presupune un cracment intermediar la deschidere
3. este produs prin frecarea a 2 suprafete articulare neregulate
4. presupune un cracment tardiv la inchidere
5. este un zgomot articular unic

28.  Un pacient prezinta in ORC un contact prematur intre versantul intern al cuspidului palatinal maxilar si versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, zona de contact fiind mai apropiata de varful cuspidului de sprijin mandibular. In acest caz echilibrarea ocluzala include urmatoarele etape:

1. slefuirea versantului intern al cuspidului vestibular mandibular
2. slefuirea versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
3. largirea zonei receptoare maxilare
4. largirea zonei receptoare mandibulare
5. slefuirea varfului cuspidului palatinal maxilar

29.  O DVO exagerata:

1. este insotita de un spatiu de inocluzie fiziologica exagerat
2. se caracterizeaza prin tulburari de fonatie
3. este preferabila unei subevaluari a DVO
4. determina oboseala si spasmul muschilor ridicatori ai mandibulei
5. determina oboseala si spasmul muschilor coboratori ai mandibulei

30.  Unghiul pantei tuberculului articular se poate evalua corect

1. pe radiografia panoramica

B.     prin inregistrari interocluzale in ORC

3. cu arcul facial al lui Gerber
4. prin inregistrari interocluzale in propulsie

prin inregistrari interocluzale in PIM