Masajul si tehnica masajului perfect

MASAJUL PARTIAL

Masajul partial se adreseaza diferitelor regiuni corporale:

trunchi

member

Tehnica acestui masaj se adreseaza regiunii anatomice tratate.

MASAJUL TRUNCHIULUI

Masajul trunchiului se adreseaza regiunilor principale ale acestui segment anatomic:

zona dorsala

peretele thoracic

regiuniea abdominala

A.     MASAJUL DORSAL

Regiunea dorsala (a spatelui) prin caracteristicile sale anatomice-suprafata intinsa, relativ

plata ,cu reliefuri osoase (coloana vertebrala-omoplati) musculare (pavavertebrele) cu tesut celulo-adepos si fibro-conjunctiv variabile in functie de tipul constitutional de la individ la individ este putem spune ,cea mai frecventa regiune solicitata si regiunea topografica a corpului omenesc la masoterapie.

Subiectul(pacientul)va fi pozitionat in decubit ventral in conditii de relaxare musculara generala cu capul intors pe o parte si mainile aliniate de-a lungul corpului.

Manevrele initiale sunt constituite din netezivi lungi si lente aplicate in sensul de jos in sus,adica dinspre regiunea inspre regiunea cervicala.

Palmele maseurului sunt plasate cu degetele intinse indreptate  in sus paralel cu coloana vertebrala , la inceput cat mai aproape de coloana vertebrala , la inceput cat mai aproape de coloana si apoi progresiv palmele se vor deplasa putin cate putin inspre lateral simetric adoptand o pozitie oblica cu degetele rasfirate.

In acest sens se intelege , zonele cutanate masate progresiv si simetric vor fi repetate dinspre distal spre provinal-solduri,flancuri,coaste,omoplati,umeri.

In functie de scopul urmarit , manevrele de netezire vor fi mai scurte in scop stimulant si mai lungi in scop miorelaxant.

Miscarea mainilor maseurului poate fi simultana sau alternative.

Bineanteles , manevrele se executa modeland palmele dupa forma si relieful regiunii masate , consistenta tesuturilor_________si_________ .

In mod classic,urmeaza framantat apoi se trece la tamponat (batere) pe muschi dorsali lungi,omoplati si muschi periscopari.Formele de batere se vor adapta in functie de conformatiile anatomice,reliefuri,sensibilitatea locala.

Se continua cu manevrele de fictiune si vibratii, a caror intensitate si durata se vor adapta naturii afectiunii tratate.Masajul se v-a incheia cu o procedura de netezire.

MASAJUL PERETELUI TORACIC

Este un masaj ce necesita o tehnica aparte si o maturitate deosebita .

Datorita particularitatilor anatomice ale acestei regiuni - tegumente mai subtiri si mai sensibile ,tesuturi subcutanate reduse pe partile laterale si in zona mediana existenta reliefului musculaturii pectorale la barbate si a sanilor (glande mamare) la femei.

Subiectul v-a fi asezat in decubit dorsal cu capul usor ridicat sau cu trunghiul usor ridicat , sprijinit pe plan inclinat oblic.

Pentru masarea partilor laterale se ridica fratele si mainile se aplica pe ceafa: la nevoi se poate rasuci partial trunchiul spre partea opusa regiunii pe care vreau sa o masam.

Maseurul va sta pe laterala dreapta a subiectului masat (daca e dreapta ei). Se incepe cu neteziri usoare,executate cu o mana sau alternativ ,de la baza toracelui ,in sus peste regiunea sternala continuand lateral de-a lungul clavivulelor pana la umeri inclusiv: pe peretele lateral in pleusul spatiilor intercostale,ocolind regiunile mamare.

La inceput se fac manevre mai lungi (si lente)apoi se continua cu manevre scurte , pe regiuni mai reduse (presternal coastele inferioare si laterale ,zonele claviculare).

Apoi se executa framantatul ,mai ales la nivelul marginilor inferioare ale muschilor pectorali (se preteaza mai bine manevra de stoarcere intre degete).

Se trece la fictiunea executata pe zonele musculare : cu fetele palmare sau cu marginea cubitala a mainilor pe suprafetele mai intinse (intercostale) cu varful degetelor in regiunile supra si subclaviculare.In general se evita baterca si vibratiile.Se incheie cu o netezire usoara.

Dupa terminarea masajului sunt recomandate cateva respiratii simple executate active sau pasiv cu presiuni pe bazele toracelui in timpul expiratului.

MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL

Peretele abdominal are alte caracteristici anatomice.Tegumentele sunt relative mai subtiri, moi si clasice.

Sensibilitatea cutanata poate varia de la caz la caz Muschii sunt lati si supli uniti prin formatii bibroase-fascili si apronervoase.Foarte variabil este tesutul subcutanat privind grosimea stratului si consistenta sa.

La multe persoane tesutul adipos este abundant , dispus sub forma de benzi sau panicului in dauna musculaturii care devine mai atora si deficienta functional.Subiectul se pozitioneaza indecubit dorsal cu articulatiile soldurilor si genunchiurilor flectate pentru relaxarea musculaturii.

Masajul peretelui abdominal este un masaj superficial , comparative cu masajul continutului abdominal care este profound.

Se incepe cu netezirea , cu manevre orientate dupa sensul eiviculatiei de intoarcere venoasa si imfatice.

Incepe din regiunea supraombilicala alunecand palmele in sus spre marginile costale , continuand in sensurile laterale spre flancuri , apoi in zona subombilicala in jos si inspre linia mediana , in lungul sauturilor iliace spre sinifaza pubiana.

Manevra se poate executa din aplicatii succesivicale palmelor sau printr-o miscare continua insumata serpuita (ondulata).

Netezirea se executa prin miscari lente prelungite iar pentru ecalizarea cat mai buna intre palmele maseurului si peretele abdominal ,se recomanda ca la inaintarea in sens ascendant sa se inceapa cu varfurile degetelor ,terminand cu radacina palmelor iar la sensul descendent , manevra sa se faca invers cu aplicarea succesiva radacina palma-fata,palmara-varful degetelor.

Miscarile se executa simetric alternative sau mai degraba simultan.

Framantatul se utilizeaza numai in cazurile cu tesut celulo-adipos semnificativ reprezentat. Ponderea este mai importanta la masajul abdominal profound.

Se executa in continuare un taponament usor , executat cu multa suplete, cu procedeele de batere cu marginea cubita a degetelor si palmelor cu pumnul deschis sau inchis si cu marginea cubitala.

Apoi se trece la frictiuni energente executate cu palmele sau cu pumnii se poate creste cu palmele sau cu pumnii, se poate creste forta de acceleratiune folosind procedeul << mana peste mana>>.

Masajul se incheie totdeauna cu manevre usoare de netezire si vibratii.

Dupa aceasta se pot face cateva miscari active de respiratie profunda.

MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Masajul se poate executa pe segmente sau pe toata lungimea lor.

Mai intai se maseaza partea posterioara,apoi cea anterioara.Deci se poate incepe cu regiunea fesiara si se termina cu regiunea piciorului.

MASAJUL REGIUNII FESIERE

Se incepe cu neteziri effectuate cu ambele maini,inaintandu-se in sus spre regiunea lombara,in joss pre coapse si lateral spre solduri.

Se folosesc manevrele puternice cu podul palmelor , radacina mainilor cu pumnii inchisi sau cu marginile cubitale ale mainilor.Se executa simultan pe ambele fese sau alternative.

Urmeaza framantatul executandu-se cu ambele maini procedeele de stoarcere si presiune cu pumnii simetric alternative pe fiecare fesa in parte.

Se continua cu procedeele de batere cu marginea cubitala a degetelor si palmelor , cu pumnul deschis sau inchis si cu marginea sa cubitala.

Apoi se trece la frictiuni energetice executate cu palmele sau cu pumnii ,se poate creste forta de actiune folosind procedeul <<mana peste mana>>.

Se incheie cu netezirea combinata cu vibratii sau trepidatii.

MASAJUL COAPSEI

Manevrele se pot adopta musculaturii voluminoase si rigide a segmentului.Evident se incepe cu netezirea.Palmele se aplica in cerc in jurul coapsei.

Ele vor aluneca ascendent de sub genunchi pana peste regiunea fesiera, la inceput cu miscari lungi si lente si apoi scurte si mai apasate.

Uneori putem folosi pumnul inchis si proeminentele realizate astfel de articulatiile interfalangene sub forma manevrei <<in pieptene>>.

Framantatul este procedeul de baza si se aplica in cerc , serpuit sau <<in cuta>>. Baterea se executa energic,cu palmele de muchia lor sau cu pumnii inchisi .

Procedeul nu se aplica pe fata interna a coapsei sip e spatial papiteu .Se pot adauga ca manevre cu eficienta recunoscuta ,cornutul si rulatul.

Continuam cu frictiunea (cu podul palmei,muchia palmei sau cu pumnul) si inchei cu netezirea cu miscari lungi si lente.

MASAJUL GAMBEI

Gamba se pozitioneaza cu genunchiul usor flexat si laba piciorului in usoara extensie ,pentru relaxarea acestor muschi sprijinand glezna pe genunchiul executantului pe o perna sau pe un sul.

Procedeele se aplica in ordinea clasica,sensul miscarilor este tot ascentent respective de la calcai pana peste genunchi.

Se incepe tot cu neteziri lungi urmate de cele (pe tendonul ahilian muschii gemeni spatial popliten) alternand miscarea mainilor.

In plina masa musculara a moletului , alunecarile pot deveni mai apasate :in jurul maleolatav , o buna netezire este in sens circular.

Framantarea se executa cu o mana sau cu ambele maini in cerc sau serpuit.

Manevrele de batere se aplica numai pe masa fara prea multa insistenta. Frictiunile se executa cu degetele si palmele , tot in sens ascendent prelucindu-se intai tesuturile moi maleolare,tendonul ahilian,muschii gemeni urmeaza cernutul si rulatul incheindu-se cu netezirea.

MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR

Masajul membrului inferior in intregime se aplica ,cand timpul rezervat membrelor inferioare este prea scurt in cadrul masajelor generale restranse sau la copii.Se executa aceleasi manevre in sens ascendent de la preior pana la fesa.

Se poate incheia cu scuturarea membrului inferior in intregime , inconjurand cu mainile portiunea de deasupra gleznei: in timp ce exercitam o usoara tractiune in axul membrului facem si cateva miscari scurte in plan vertical si in sensul lateral.

Masajul membrelor inferioare pe partea anterioara se executa dupa terminarea prelucrarii partii posterioare.

Se vor parcurge etapele secventiale topografice tot in sens ascendent incepand cu laba piciorului si terminand cu coapsa.Subiectul  va sta culcat pe spate , avand capul usor inclinat.

MASAJUL PICIORULUI

Este un masaj aparte datorita conformatiei anatomice a acestui segment corporal.Gamba subiectului va fi intinsa iar executantul va putea prelucra piciorul din doua pozitii:din lateral cu gamba sprijinita pe genunchii sai , si din fata pacientului , al carui picior va ramane liber in afara planului de sprijin ( a marginii patului).

Netezirea se executa cu patul palmei cu radacina mainii sau cu pumnul inchis(pe planta) si cu palmele si degetele (anterior si lateral) prin miscari scurte.

Apoi aplicam o scuturare a spatiilor interosoase si o netezire cu miscari lente si apasate.Degetele vor fi prelucrate impreuna sau se pot netezi,frictiuni,tensiuni,tractiuni,scuturari.

MASAJUL GAMBELOR

Absenta sau <<saracia>> tesutului moale subcutanat din acest segment imprima masajului anumite particularitati.

Gamba si piciorul situate in afara planului de sprijin,vor fi sustinute de executant ,calcaiul sprijinit pe genunchii maseurului sau intr-o mana a acestuia. Manevra alunecarii de neteziri va fi pronuntata in loja antero-externa( mai musculoasa) si mai slaba de-a lungul fasiei antero-interne.

Se face de preferinta cu podul palmei sau cu fata palmara a degetelor.

Framantatul are rol foarte redus si se limiteaza la zona antero-externa,fiind executat cu o singura mana. Frictiunea se aplica predominant tot pe loja antero-externa folosind de preferinta evenimentele torace si hipotenare a palmei.

Se incheie cu miscari lente si usoare de netezire.

MASAJUL GENUNCHIULUI

Se executa cu pulpele digitale prin miscari usoare de netezire si fictiune.

MASAJUL COAPSEI

Se incepe tot prin manevre lungi de netezire dar cu presiune crescuta,tinand cont de masivitatea muschilor extensori ai gambei. Ele pot fi urmate de miscari scurte si dese. Framantatul se executa cu manevre circulare serpuite sau in cuta cu ambele maini.Se continua cu acea forma de batere,tocat si batatorit cu palmele , cu pumnii intinsi sau semianchisi.Se mai adauga rulatul si cernutul.

Urmeaza frictiunea executata cu patul palmei , radacina palmelor sau cu pumnul inchis . Ca de obicei masajul se incheie cu netezire.

In final se indica executarea unor scuturaturi ale membrului inferior apucand extermitatea membrului inferior cu o mana se executand manevra cu cealalta mana,imprimand si miscari in toate sensurile.

MASAJUL SEGMENTAR(REFLEX)

CONSIDERATII FIZIOLOGICE SI CLINICE GENERALE

Masajul medical-inclusiv cel segmentar sau reflexogen , se inscrie in vastul domeniu al fizioterapiei ,care se bazeaza pe corelatiile functionale stranse ce exista intre toate sistemele si organele organismului uman.

Acestea se produc prin actiunea respectivelor si variatelor procedee fizicale asupra receptorilor cutanati , asupra tesutului cellular complex subcutanat , a musculaturii cu tesuturile lor aferente, stimuland sau inhiband functiile si activitatile acestora in functie de starea initiala si de modul interventiei.

In cadrul acestor modificari segmentare intervin reactii ale retrelelor vasculare locale (sanguine si limfatice) ale sistemului nervos vegetative sau chiar asupra tesutului osos periarticular si articular.

Toate formele de masaj imaginate si propuse se bazeaza pe corelatiile reflexe existente , pe actiunile asupra unor tesuturi si organe reflex modificate.

Masajul segmentar se explica si se bazeaza pe existenta si transmiterea influxurilor nervoase (cu puncte de plecare periferica sau viscerala) prin caile reflexe si arcuri reflexe.

a)      arcurile reflexe periferice sau reflexe de axon sant reflexe vegetative transmise direct de la axon fara synapse

b)      arcuri reflexe cu traiectorie prin maduva spinarii ele declanseaza motoarele raspunsuri

reflexe : viscero-visceral,cuti-viscerale .

Reflexele cuti-viscerale furnizeaza bazele stiintifice pentru masajul segmentar.

Iritatia prin excitatii mecanice sau dureroase ale zonelor superficiale Head sau profunde Mc Kenzic se transmite pe caile aferente si eferente nervoase pana la cornul posterior din maduva spinarii sau la etajele supraacente (thalamus,scoarta cerebrala).

DOZAREA MASAJULUI SEGMENTAR

Reactivarea organismului

Stabilirea corecta a starii de reactivitate a unui bolnav nu este usoara, ea depinde de imprejurari fie constitutionale ,fie conditionale.

Reactivitatea organismului depinde si este influentata de o multitudine si o variabilitate de factori :tipul de reactivitate nervoasa superioara si vegetative ,constelatia endocrina , momentul zilei ( cronobiologia diurnal din cadrul celor 24 ore) starea functionala a organismului la un moment dat starea de echilibru dintre sistemul simpatic si parasimpatic, iradierea cu raza ultraviolet sau raza X,varsta.

Pentru practica este important ca intensitatea excitantului declansat prin masajul segmentar sa fie adaptata starii de reactivitate momentana a bolnavului.

In acest sens se va tine cont in primul rand de:

a)      Varsta - sugarii reactioneaza la excitatii usoare:subiectii bolnavi avand varsta intre 15-30 de ani suporta si solicita un masaj puternic:subiectii avand varsta intre 31-50 de ani reactioneaza favorabil la excitatii de intensitate medie.

b)      Constitutie :pentru stabilirea elementelor caracteristice tinand de constitutia individuala , trebuia luata o anamneza corecta:astfel leptoson necesita manevre mai profunde si de o durata mai mare , la tipul atletic nu se va depasi pragul de durere la cea mai usoara atingere, pot fi totusi masati peste pragul dureros simpaticonici suporta excitanti puternici , in timp ce vagotonicii trebuie tratati cu prudenta.

c)      Profesie intelectualii sunt mai sensibili la excitantii declansati prin masaj decat muncitorii manuali.

INTENSITATEA STIMULULUI DECLANSAT LA MASAJUL SEGMENTAR

Elementele care determina dozarea intensitatii masajului segmentar sunt urmatoarele:

a)      numarul receptorilor superficiali atinsi

b)      forta manuala a maseurului

c)      durata tratamentului

d)      tehnica masajului.

Intensitatea masajului creste proportional cu suprafata zonelor masate ,cu profunzimea tesuturilor masate cu durata sedintei de masaj, cu eforul depus de masseur si tehnica masajului.

vibratiile usoare fac sa cedeze hipertonia musculara cricumscrisa

framantarea genereaza reactii de aparare musculara cu dureri prelungite

miogelozele  reactioneaza favorabil la framantari puternice

regiunile musculare striate hipotonice si atrofice se trateaza cu vibratii forte care sunt tonifiante

tumefierile tisulare reactioneaza cel mai bine la vibratii fine

retractile (musculo-tendinoase)reactioneaza favorabil la neteziri si framantari

induratiile conjunctive dureroase din foscia dorso-lombara se maseaza la vibratii

formatiunile miogelatice subcutanate se trateaza cu frictiuni .

FORMULA

Efect global(forta+spatiu+numar de sedinte si durata unei sedinte+interval+tehnica ,reactivitatea bolnavului).

Durata masajului ,durata unei sedinte trebuie sa fie de 20 minute .

In afectiuni cardiace ,hepatice si biliare se recomanda depasirea aceste durate(20 minute) iar in cazuri isolate se impune intensificarea dozarii se va reduce durata sedintei..

INTENSIFICAREA PRESIUNII MANUALE

Presiunea trebuie sa creasca dinspre suprafata inspre profunzime sis a scada din directia caudal -laterala inspre cronial -mediala.

Intervale - in medie sunt suficiente 2-3 sedinte pe saptamana .

In masura in care starea pacientului o permite masajul poate fi zilnic.

NUMARUL SEDINTELOR este determinat de rezultatele obtinute.Scopul urmarit , este inlaturarea tuturor modificarilor influentabile pe cale reflexa.Dupa disparitia lor completa se mai poate continua cu cateva sedinte.(2-4).

CORELATIA DINTRE STAREA DE REACTIVITATE SI INTENSITATEA EXCITANTULUI.

Eficacitatea unui tratament depinde de starea sistemului nervos vegetativ , aceasta dependenta a fost formulate de WINDER ca ,,legea valorilor initiale''

a)      pe masura accentuarii starii de excitatie a sistemului nervos simpatico, scade excitabilitatea acestuia

b)      cu cat excitarea unui nerv vegetativ este mai pronuntata cu atat este mai scuzata excitabilitatea acestuia fata de stimuli favorizanti si este mai crescuta in schimb la stimuli inhibati

c)      prin supradozarea unui mijloc terapeutic ce actioneaza pe cale vegetative hipertonusul unuia din sistemele vegetative printr-o stare de excitatie a celuilalt system adica apare fenomenul de contrareglare.

Aplicarea  in practica a diferitelor metode terapeutice ,inclusive a masajului segmentar presupune cunoasterea interdependentei si corelatiilor intre doza si si modul de aplicare a fiecarui mijloc therapeutic.

EFECTELE MASAJULUI SEGMENTAR

Fenomenele locale ce apar dupa aplicarea masajului segmentar nu difera cantitativ de acelea obtinute prin masajul clasic.

TEMPERATURA CUTANATA - creste dupa masajul segmentar si in regiunile nemasate direct revenind la temperature initiala la cateva ore.

Cu cat temperatura cutanata initiala este mai scazuta ,cu atat sunt mai ridicate valorile masurate dupa aplicarea masajului segmentar.

Dupa tratamentul aplicat pe radacinile segmentare temperatura a inregistrat o crestere mai putin evidenta la extremitatile membrelor superioare fata de cele inferioare.

Asupra aparatului respirator creste amplitudinea excursiilor respiratorii toracice ,creste capacitatea vitala, se fluidifica secretia bronsica.

Asupra aparatului cardiovascular ,creste capilarizarea miocardului ,creste lumenul capilar, se deschid multe capilare musculare , creste tonusul vaselor periferice , creste viteza de circulatie a sangelui.

Sunt stimulate functiile tesutului conjunctiv -mentinerea elasticitatii, a proceselor metabolice optime si a functiei de aparare.

Calmarea durerii se obtine prin masajul segmentar deseori imediat dupa tratament ce se mentine cateva ore.

Efectele masajului segmentar se obtin sip e cale umorala , prin formare si eliberare de substante chimice active-aceticolina,histomia.