Remedii naturale contra gripei - plante medicinale

Tinctura de fructe de soc. Da, este vorba despre celebrul remediu de slabit, care are insa efecte mult mai valoroase decat simpla reducere a kilogramelor in plus. Conform studiilor efectuate vreme de mai bine de 10 ani la Universitatea de Stat din Israel si in cateva zeci de spitale din aceasta tara, care este cea mai bine dotata din lume contra epidemiilor si contra armelor biologice, socul este un inamic redutabil pentru virusurile gripale. Sucul de fructe de soc conservat in alcool (adica tinctura) are o actiune antivirala uimitor de puternica, greu de egalat de orice alt remediu cunoscut, natural sau nu. Un cercetator israelian eminent, specializat in virusologie, a aratat ca extractul de fructe de soc pur si simplu blocheaza penetrarea celulelor umane de catre virusurile din clasa A (din care face parte si cel care a declansat epidemia de gripa aviara) si din clasa B. El a facut teste de laborator atat pe zeci de tulpini de virusuri gripale, cat si pe voluntari bolnavi de gripa, si a obtinut rezultate uluitoare. Testele facute pe pacienti au aratat ca la un procent de aproximativ 35% dintre cei tratati, simptomele gripei au fost foarte slabe, in timp ce la alti 40% dintre bolnavii tratati cu soc, simptomele gripei au disparut in 3-4 zile, fara a mai aparea nici o alta complicatie ulterioara. Mai mult, dintre cei care au luat preventiv in timpul epidemiilor de gripa 15-30 ml de extract, procentul de imbolnavire a fost de doua pana la trei ori mai scazut fata de lotul martor. In concluzie, daca vreti sa preveniti gripa, faceti in timpul epidemiei o cura de doua saptamani cu tinctura de fructe de soc, in care sa luati 3-6 linguri pe zi (fiecare doza diluata in apa). Daca deja v-a prins gripa, veti lua 2 linguri de tinctura diluate in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi (de preferinta la intervale de patru ore o doza de cealalta).
     

Mugurii si mladitele de mesteacan. Maceratul glicerinat din partile tinere ale acestui arbore il gasim in farmaciile naturiste. Se administreaza 50 de picaturi din acest remediu, de trei ori pe zi, in cure de 1-2 luni. Are extrem de valoroasa calitate de a amplifica imunitatea la nivelul cailor respiratorii medii si superioare, adica exact in locurile care sunt cele mai afectate intr-o prima faza de infectiile gripale. Daca celalalt remediu mentionat, tinctura de fructe de soc, are efecte antivirale directe, acest extract de mesteacan are un alt rol foarte important: stimuleaza organismul sa lupte singur contra infectiei. Este un excelent mijloc de prevenire a gripei, care fie va fi tinuta la distanta, fie se va manifesta intr-o forma mult mai usoara datorita acestui tratament.

AROMOTERAPIE

Este acea metoda de tratament in care se folosesc uleiurile aromatice (numite si esentiale, volatile sau eterice) extrase din plante. Ce sunt uleiurile volatile? Sunt substante care, asa cum o arata si numele, se evapora foarte repede in aer liber si care pe langa aceasta calitate fizica, au o multime de calitati farmacodinamice extrem de utile in tratamentul tuturor bolilor respiratorii, dar in special al gripei si complicatiilor sale. Iata in continuare trei sugestii de uleiuri volatile:
     Uleiul de menta. Se iau de patru ori pe zi cate 1-2 picaturi, amestecate cu o lingurita de miere. Este un foarte puternic stimulent respirator, impiedicand blocarea plamanilor (care este cauza decesului in cazul bolnavilor de gripa aviara), dilatand si ajutand la curatarea arborelui bronsic de secretii, desfundand caile respiratorii superioare.

Uleiul de cimbru. Este un puternic antibiotic si un antiviral destul de bun. Impiedica aparitia suprainfectiilor bacteriene care produc pneumonia si alte complicatii severe ale gripei. Se administreaza

2-3 picaturi de doua ori pe zi, in cure de 7-14 zile.

Uleiul de busuioc. Tempereaza accesele de tuse, desfunda si favorizeaza curatarea cailor respiratorii. Se administreaza 3 picaturi dizolvate in putina miere, de 2-3 ori pe zi. Tratamentul dureaza minimum 5 zile.

HIPERTERMIE

La o temperatura a corpului situata in jurul valorii de 38 de grade Celsius (adica peste temperatura normala cu un grad-doua), sistemul imunitar lupta cel mai bine cu infectiile virale si bacteriene. De aceea, mai ales la debutul bolii, daca provocam aceasta hipertermie (crestere a temperaturii) a organismului, avem mari sanse sa scapam de gripa sau sa o facem intr-o forma foarte usoara. Cum putem provoca hipertermia? Iata in continuare doua metode:

Baia fierbinte. Are un efect extrem de rapid si este relativ usor de facut. Iata cum se procedeaza: ne bagam in cada cu apa la o temperatura suportabila si apoi lasam apa fierbinte sa curga pana incalzeste apa din cada la limita suportabilitatii noastre. In acel moment oprim incalzirea apei si ramanem vreme de 15 minute in cada, adaugand din cand in cand apa fierbinte, cat sa mentinem temperatura constanta. La sfarsitul procedurii, iesim din cada, ne stergem bine cu un prosop, ne imbracam gros si ne bagam sub patura pentru jumatate de ora. Daca vom simti o caldura puternica in tot corpul si vom transpira puternic, este semn ca procedura isi face efectul. Este un mijloc rapid si sigur, insa este contraindicat ferm cardiacilor si are in plus un efect devitalizant destul de puternic. De aceea este bine sa incercati si urmatorul mijloc:

Infuzia fierbinte de maghiran (majoran sau magheran). Bauta cat de calda puteti suporta, rapid si in mari cantitati, este un hipertermiant extrem de puternic. Se face o infuzie dintr-o lingura de planta maruntita care se pune intr-o cana de apa clocotita, se lasa acoperita vreme de un sfert de ora, dupa care se filtreaza. Se beau intr-un interval de una, maximum doua ore, 2-3 cani din aceasta infuzie, cat mai calda posibil. Efectul este impresionant: corpul se incalzeste puternic si transpira, senzatia de congestie din zona gatului si a sinusurilor dispare, apare o stare de relaxare si buna dispozitie (planta este usor euforizanta). Acest tratament facut in fazele incipiente ale gripei are adesea efecte miraculoase.

REMEDII DIETOTERAPEUTICE

Ardeiul iute - are o actiune antiseptica extrem de puternica asupra zonei gatului. Consumati cand simtiti ca va incearca gripa un ardei iute impreuna cu o farfurie de ciorba sau de supa calda. Efectul sau terapeutic extrem de prompt va va surprinde.

Usturoiul - nenumarate studii au confirmat faptul ca usturoiul confera efectiv un gen de invulnerabilitate la gripa. Secretul sau sunt substantele volatile pe care le contine si care au darul de a distruge virusurile si bacteriile, tinand la distanta infectiile respiratorii. Se consuma in scop profilactic doi catei de usturoi pe zi (minimum), mai ales in timpul epidemiilor.

Eseu: Lichior - bautura dulce , de obicei aromata cu fructe Eseu: Clasificarea drajeurilor

Ceapa - un remediu care - se pare - opreste gripa sa afecteze arborele bronsic si plamanii este ceaiul de ceapa fierbinte. Doua cepe de marime medie, cu tot cu coaja, se fierb un sfert de ora la foc mic in jumatate de litru de apa. In final se strecoara preparatul, se indulceste putin si se bea intr-o singura repriza, cat mai fierbinte. Are un gust mai mult decat neplacut, dar efectul sau terapeutic merita 'chinul' de a-l bea. Ceaiul de ceapa, mai ales administrat repetat, degajeaza arborele bronsic de secretii, opreste tusea (inclusiv cea convulsiva), grabeste procesul de vindecare.

Hreanul - compusii sai care-i dau gustul iute inconfundabil sunt un adevarat inamic al microorganismelor care produc infectii respiratorii de tot felul. Se amesteca patru lingurite de hrean ras cu doua linguri de miere si se consuma pe parcursul zilei pentru prevenirea imbolnavirii in timpul epidemiilor. Daca boala s-a instalat, consumati hrean simplu sau cu sfecla rosie, atat pentru efectul sau antiseptic respirator, cat si pentru actiunea sa de desfundare a cailor respiratorii superioare.

Lamaia - niste substante numite flavone, continute de sucul si mai ales de coaja de lamaie, sunt un stimulent imunitar si un febrifug excelente, fiind un ajutor nepretuit atunci cand gripa s-a instalat. Se prepara un suc astfel: se stoarce o lamaie, se pune intr-o jumatate de litru de apa, in care se adauga coaja sa taiata cat mai fin si doua linguri de miere. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa apoi sa se macereze doua ore la temperatura camerei. Se consuma acest preparat pe stomacul gol, in mai multe reprize.

COADA-CALULUI

Este o iarba de leac cu puteri de exceptie, care doarme sub zapezile abundente ale lui Faurar, conservand in ea o energie care va exploda in curand. Este diferita ca planta si pentru ca rasare de doua ori pe an: imediat ce zapada s-a topit (atunci apar, ca niste mici ciuperci, palariile cu spori din care se va inmulti), si a doua oara vara, cand din iarba apar tulpini de un verde deschis, cu frunze subtiri, asezate ca o coada de cal. Este o planta de leac cunoscuta si folosita in Europa din timpuri imemoriale. Marii medici si invatati ai Antichitatii, Galen, Dioscoride si Plinius, o mentioneaza in tratatele lor chiar cu denumirea de coada-calului, recomandand-o cu precadere in bolile de plamani si de rinichi, care se agraveaza iarna. In acelasi scop o recomandau si medicii Evului Mediu (Paracelsus, Culpeper), iar mai tarziu, preotul Kneipp, parintele terapiei naturale contemporane. Studii de ultima ora pun in evidenta proprietati exceptionale ale acestei plante foarte raspandite la noi. Anumite substante secretate de coada-calului protejeaza aparatul respirator impotriva infectiilor si refac tesuturile distruse in cazul bronsitei, pneumoniei sau tuberculozei. Extrem de bogata in minerale, aceasta planta consolideaza oasele si dintii, protejeaza inima si vasele de sange (greu incercate din cauza alimentatiei sarace din sezonul rece). In plus, tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent si dezinfectant pentru aparatul urinar, fiind extrem de utile la trecerea dintre iarna si primavara, cand sensibilitatea la infectii este cea mai mare. Sa aflam in continuare mai multe despre aceasta planta care ne ajuta sa luptam cu bolile iernii.

Ce folosim de la coada-calului

In terapie, se folosesc partile aeriene ale plantei, care se recolteaza si se usuca in timpul verii. Este una din plantele medicinale cele mai folosite si cele mai raspandite de la noi din tara, fiind disponibila in acest moment in orice farmacie sau magazin naturist. Este bine sa cumparam coada-calului numai de la surse autorizate, pentru ca, alaturi de cele doua specii bune (Equisetum arvense si Equisetum maxima), exista si altele otravitoare (Equisetum palustre este cea mai frecventa), care nu se folosesc intern. Apoi, pentru ca aceasta iarba de leac sa fie eficienta, trebuie sa nu fie mai veche de doi ani, iar tulpinile uscate sa aiba o culoare verde pronuntata, si nu galbuie sau bruna - semn clar ca este alterata si nu este eficienta in tratament.

Cum sa preparam aceasta planta

Pulberea

Se obtine prin macinarea plantei uscate cat mai fin, cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea se face in borcane de sticla, inchise ermetic. Se administreaza, de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, fiind foarte eficienta si bine tolerata de organism in tratamentele de lunga durata.

Este probabil unul din cele mai bune remedii pentru tratarea hemoragiilor, a anemiilor posthemoragice, pentru prevenirea si tratarea infectiilor bronsice si pulmonare, pentru consolidarea oaselor si a dintilor, pentru prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare.

Maceratul la rece

Intr-un litru de apa se pun 4-6 lingurite de pulbere de coada-calului si se lasa sa macereze 10-12 ore la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se consuma intreaga cantitate pe parcursul unei zile, pentru stimularea functiei renale, contra infectiilor, pentru eliminarea nisipului din rinichi.

Decoctul combinat de coada-calului

Contra afectiunilor reno-urinare se recomanda si baile cu decoct combinat de coada-calului, obtinut astfel: se pun la macerat 3-4 linguri de coada-calului maruntita, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi) sau extern, sub forma de comprese si bai.

Cataplasme cu coada-calului

2-3 tulpini uscate de coada-calului se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp, se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de o ora.

Tratamente interne cu coada-calului

 Bronsita, pneumonie, tuberculoza pulmonara - se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita de pulbere de coada-calului, pe stomacul gol. Are efecte antiseptice (mai ales antibacteriene), ajuta la refacerea rapida a tesuturilor distruse de infectii, fiind un remediu foarte eficient atunci cand boala deja s-a instalat sau tinde sa se cronicizeze.

 Pentru consolidarea oaselor, vindecarea rapida a fracturilor - studii de medicina experimentala arata ca oasele fracturate se sudeaza de 1,5 pana la 2 ori mai repede atunci cand se administreaza coada-calului, care este bogata in saruri de calciu si magneziu si, in plus, prin mecanisme inca necunoscute, permite asimilarea rapida a acestor minerale. Se iau de regula 4 lingurite de pulbere, pe stomacul gol, cu 5-10 minute inainte de masa. Este un remediu recomandat si in osteoporoza, mai ales in combinatie cu lemnul-dulce.

 Prevenirea si tratarea arteriosclerozei - se administreaza 2-3 lingurite de pulbere de coada-calului pe zi. Studii de ultima ora arata ca in organismul uman, cantitatea de siliciu scade odata cu varsta, ceea ce determina rigidizarea si sclerozarea vaselor de sange, mai ales a arterelor. Ori, coada-calului este planta care contine cea mai mare cantitate de siliciu solubil din lume, in cure de 2-3 luni fiind un reintineritor de exceptie. Tratamentul cu pulbere de coada-calului este foarte eficient si in hipertensiune, precum si in bolile de inima (continutul ridicat de potasiu al acestei plante este un argument in plus in acest sens).

 Retentie de apa in tesuturi, cistita, nefrita - se administreaza zilnic 3 pahare de macerat la rece de coada-calului. O cura dureaza minimum 14 zile si are efecte diuretice si stimulente ale functiei renale. De asemenea, coada-calului are efecte antibiotice de intensitate medie, care sunt mult potentate de baile de sezut fierbinti cu coada-calului (1 litru de decoct la cinci litri de apa pentru baie).

 Nisip la rinichi (microlitiaza renala) - se administreaza decoctul combinat de coada-calului, 2-3 cani pe zi. Terapeutul german Sebastien Kneipp recomanda, tot in acest scop, un ceai preparat din coada-calului, fructe de ienupar si flori de soc. Din aceste plante, combinate in proportii egale, se prepara un decoct obtinut dupa metoda pe care am prezentat-o anterior, din care se beau 2-3 cani pe zi.

 Hemoragii abundente in timpul ciclului menstrual - ca remediu de urgenta, se ia o doza unica, de 2-3 lingurite de pulbere, dupa care se continua cinci zile tratamentul, cu 1-2 lingurite pe zi. Coada-calului are efecte antihemoragice puternice si permite refacerea rapida dupa sangerarile abundente, fiind unul din cele mai bune remedii in anemia post-hemoragica. Acest tratament este un foarte bun adjuvant si in toate tipurile de hemoragie interna.

 Colagenoza - siliciul, continut din belsug de coada-calului, este un mineral esential in producerea colagenului (care este un "adeziv corporal" ce mentine unite tesuturile musculare si pielea). S-a constatat ca aportul marit de siliciu obtinut prin administrarea sistematica de coada-calului (4 grame de pulbere pe zi) contribuie, alaturi de regimul vegetarian preponderent crudivor, la ameliorarea acestei boli.

 Hiperaciditate gastrica, ulcer - se ia 1 lingurita rasa de coada-calului, pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi. Este un excelent antiacid, avand si proprietati cicatrizante foarte bune. Se fac cure cu acest remediu, incepand cu sfarsitul lui februarie si pana la inceputul lui mai, acesta fiind intervalul de timp in care se manifesta cel mai frecvent aceste afectiuni.

Tratamente externe cu coada-calului

 Abces - se pun comprese cu decoct de coada-calului ceva mai concentrat (6 linguri la litru) pe locul afectat. Compresele se tin cate un sfert de ora, schimbandu-le din cand in cand. Aceasta aplicatie curata abcesele, le dreneaza si accelereaza cicatrizarea treptata.

 Eczeme, eczeme cu mancarimi - se fac spalaturi cu decoct de coada-calului, dupa care se aplica o cataplasma, ce se tine vreme de 1-3 ore, iar apoi locul tratat se lasa sa se zvante la aer.

 Hemoragii nazale (epistaxis) - intr-un pahar de decoct combinat de coada-calului se pune o lingurita de sare si se amesteca bine. Se trage putin pe nas din acest preparat. Efectul de oprire al sangerarii va fi prompt.

 Contuzii - se pune o cataplasma cu coada-calului (se prepara dupa metoda descrisa anterior) si se tine vreme de 2-3 ore pe locul afectat.

 Transpiratie abundenta a picioarelor - se fac seara bai fierbinti de picioare cu decoct de coada-calului.

Precautii

Administrarea plantei pe perioade de timp mai lungi de doua saptamani (cu doua saptamani de pauza) nu este recomandata copiilor, datorita continutului ridicat de siliciu anorganic.

Pentru infrumusetare

 Celulita si vergeturile se trateaza atat intern, cat si extern cu coada-calului. Intern se va face o cura de o luna, cu macerat la rece, din care se vor bea 1-2 cani pe zi. Extern, se face un masaj energic cu unguent de coada-calului, pe locurile afectate.

 Parul si unghiile - dupa cura interna cu coada-calului, devin mult mai solide, isi recapata structura si culoarea normala. Se iau 3-4 lingurite rase de coada-calului, in cure de 1-2 luni.

 Cura de slabire - este mult mai eficienta daca se face un tratament cu macerat la rece de coada-calului. Studii facute de catre medicul francez Bruneton, in 1995, arata ca administrarea acestei plante amplifica efectul dietelor, prin marirea intensitatii proceselor de eliminare pe cale renala si digestiva. Se face un tratament de minimum 28 de zile, in care se beau 2-3 cani pe zi, cu putin inainte de masa.