Tratamentul cancerului mamar

TRATAMENTUL CANCERULUI MAMAR

In tratamentul cancerului exista mai multe optiuni terapeutice.Alegerea corecta a primei secvente terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical,radiologic,citostatic si hormonal.Prima secventa terapeutica va fi aleasa de comisia de tratament in functie de stadiul bolii,dar si de optiunea pacientei.

Fiecare tip de tratament are beneficii si neajunsuri.Ar putea exista efecte secundare.Varsta,starea generala de sanatate si stadiul cancerului sunt factor ice trebuie luati in considerare.

Cele mai obisnuite tratamente pentru cancerul de san sunt interventia chirurgicala,radioterapia,chimioterapia si hormonoterapia.In plus,puteti afla despre transplantul autolog de cellule stem sau de maduva osoasa,tratamente care nu se realizeaza acum in mod current,dar care in tara noastra probabil ca se vor efectua in cel mai scurt interval de timp.

Terapia locala si cea sistemica

Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara.Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia.Terapia sistemica se administreaza prin injectii pe cale i.v.,pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de san.Chimioterapia,terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice.

1. Chirurgia - interventia chirurgicala

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de interventie chirurgicala.Scopul chirurgiei este sa indeparteze cat mai mult posibil din tumora maligna.Chirurgia se poate asocia cu alte terapii,precum chimioterapia,hormonoterapia sau radioterapia.

Interventia chirurgicala poate fi practicata,de asemenea,cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara(disectie axilara), de a restabili un aspect cosmetic-mai aproape de normal(chirurgie reconstructive)- si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat.Mai jos sunt prezentate cateva dintre cele mai uzuale tipuri de interventii chirurgicale.

Lumpectomia: indepartarea numai a formatiunii tumorale impreuna cu o zona de tesut sanatos adiacent.Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

Mastectomia partiala:indepartarea a mai mult de un sfert din san.De obicei,dupa aceasta operatie se administreaza radioterapie extern ape o durata de sase saptamani.Pentru majoritatea femeilor,lumpectomia si mastectomia partiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu-zisa.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravietuire la pacientele tratate prin una sau prin alta din aceste proceduri.Alti factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical.

Mastectomia simpla sau totala:in aceasta interventie chirurgicala se indeparteaza intregul san, dar fara ganglionii limfatici axilari sau tesutul muscular subdiacent sanului.

Mastectomia radicala modificata:indepartarea intregului san si a unor ganglioni limfatici din zona axilara.

Mastectomia radicala:extirparea extensive a sanului,ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui thoracic.Astazi aceasta interventie se practica rar,deoarece mastectomia radicala modificata s-a dovedit la fel de eficace,dar cu o mutilare redusa si efecte secundare mai putine.

Disectia axilara:extirparea ganglionilor limfatici axilari(din regiunea subratului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor,ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice.Un posibil effect secundar al acestei metode este tumefierea(umflarea) bratului,denumita limfedem.Apare la 1-2 din 10 femei cu neoplasm mamar.Femeile care prezinta limfedem,senzatie de strangere sau durere la nivelul bratului trebuie sa anunte imediat medical.Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefactiei.

Biopsia ganglionara "santinela": prin aceasta procedura se introduce o substanta radioactive sau "colorant"-marker in regiunea tumorala.Substanta este transportata pe cale limfatica la primii ganglioni limfatici(santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii.Daca neoplasmul a diseminat,este foarte probabil ca acesti ganglioni sa contina celule maligne.Daca ganglionii santinela contin celule neoplazice,se extirpeaza mai multi ganglioni.Disectia ganglionara avansata nu este necesara daca acesti ganglioni nu contin celule maligne.

Chirurgia reconstructiva sau chirurgia implantului mamar:aceste proceduri nu se adreseaza cancerului.Ele se practica pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sanului.Daca veti suferi o mastectomie si va ganditi la reconstructia sanului,trebuie sa va adresati unui chirurg plastician inaintea interventiei chirurgicale.

2.Chimioterapia

Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne.De obicei drogurile se administreaza i.v. sau pe cale orala.O data ajunse in fluxul sangvin,medicamentele ating toate partile organismului.Daca chimioterapia se administreaza dupa chirurgie,poate reduce sansa de reaparitie a cancerului mamar.Chimioterapia este de asemenea folosita ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului sau la cele care disemineaza rapid dupa tratamentul initial.

Chimioterapia neoadjuvanta:se administreaza inaintea interventiei chirurgicale,adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii,facand-o astfel usor de extirpat.

Chimioterapia se administreaza in cicluri de 1-5 zile,fiecare perioada de tratament fiind urmata de o perioada de refacere(3 saptamani).Cura totala dureaza de la 3 la 6 luni.Frecvent,este mult mai eficient sa se foloseasca mai multe droguri in loc de unul singur.Cele mai uzuale asocieri sunt:

-ciclofosfamida,methotrexat,fluorouracil(CMF);

- ciclofosfamida,doxorubicin(adriamycin),fluorouracil(CAF);

- epirubicin(farmorubicin),ciclofosfamida,cu sau fara paclitaxel(Taxol) sau docetaxel(Taxoter);

- doxorubicin(adriamycin),urmat de CMF.

Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor,de doza administrate si de durata tratamentului.Efectele secundare temporare pot include urmatoarele simptome:

-greata si voma

-pierderea apetitului(inapetenta)

-caderea parului(alopecia)

-uscaciunea gurii sau a mucoasei bucale

-modificari ale ciclului menstrual

-un risc crescut de infectie,datorita scaderii numarului de leucocite

-sangerari sau echimoze

-astenie

Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului.Oricine are probleme datorita efectelorn secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor,deoarece exista multe modalitati de a le ameliora.

3.Radioterapia

Radioterapia este tratamentul cu radiatii de energie inalta(precum razele X) administrat in scopul de a distruge sau reduce celulele canceroase.Radiatiile pot fi emise de aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau implant radioactive)-mai putin folosite la noi in tara.Frecvent,pentru tratamentul cancerului de san este folosita iradierea externa.De obicei,pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana,in ambulatory,pe o perioada de 6 saptamani.Fiecare sedinta dureaza cateva minute.Tratamentul in sine este nedureros.Radioterapia poate fi utilizata preoperator,pentru reducerea dimensiunilor tumorale,sau postoperator,pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sanului,al peretelui thoracic si al axilei si pentru prevenirea recidivelor locale sau in tratamentul adenopatiilor supraclaviculare.

Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt:tumefactia si senzatia de greutate la nivelul sanului,eritemul cutanat asemanator arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitatea.Modificarile tesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6-12 luni.La unele paciente,dupa radioterapie sanul devine mai mic si mai ferm.Radioterapia nu se efectueaza in timpul sarcinii,deoarece poate fi nociva pentru fetus.

4.Tratamentul endocrin

Tratamentele endocrine include acele tratamente care se adauga sau interfereaza cu actiunea hormonilor pacientelor.La femeile cu tumori cu teste positive pentru receptorii estrogenici si progesteronici se poate administra tratament endocrine pentru a bloca efectele estrogenilor si cresterea celulelor maligne in tesutul mamar.

Hormonul feminin,estrogenul,poate accentua dezvoltarea celulelor maligne A la unele femei.Un medicament precum Tamoxifenul,care blocheaza efectul estrogenului,se administreaza pentru a impiedica aceasta dezvoltare.Tamoxifenul se administreaza sub forma de comprimate,pe o durata de 5 ani.Studii recente au indicat ca,in functie de varsta lor,pacientele cu neoplasm mamar incipient beneficiaza de pe urma acestui medicament.

Exista si alte medicamente care sunt utilizate uneori pentru blocarea efectelor estrogenului.

Un alt drog,Raloxifine,blocheaza de asemenea efectele secundare ale estrogenului la nivelul tesutului mamar si al neoplasmului mamar.

Actualmente,este testat pentru a observa daca poate reduce riscul femeilor de a dezvolta un cancer mamar.Nu este recomandat ca tratament hormonal pacientelor care au fost deja diagnosticate cu neoplasm mamar.

Hormonotarapia cuprizand Tamoxifen,progesteroni,amino-glutetimid,estrogeni si androgeni este mai eficienta la pacientele aflate la menopauza decat la cele ce parcurg perioada premenopauzala.Femeile aflate in perioada premenopauzala sunt supuse ovarectomiei(efectuata chirurgical,radiologic sau farmacologic-medicamentos), dupa care primesc tratament cu Tamoxifen.Restul tratamentelor hormonale se administreaza atunci cand apar metastaze.

Rezultatele Grupului Colaboratorilor Trialurilor Clinice pentru cancerul de san incipient arata ca,printre femeile diagnosticate inainte de 50 de ani,cele care au fost supuse ovarectomiei sau castrarii radiologice(inhibitiei ovariene prin iradiere),au avut o supravietuire semnificativ mai buna decat cele care nu au efectuat aceste tratamente.

5. Transplantul de maduva osoasa autologa si de celule stem sangvine             

din sangele periferic

Utilizarea dozelor foarte mari de chimioterapie sau de iradiere externa pentru a distruge celulele canceroase determina si distrugerea celulelor stem hematopoietice din maduva oaoasa.Lezarea celulelor stem din maduva osoasa reduce numarul leucocitelor,ceea ce face ca pacienta sa fie mai susceptibila la infectii,unele chiar fatale.Transplantul de maduva osoasa (BMT) sau transplantul de celule stem sangvine(PBSC) poate fi folosit pentru a reduce aproape la normal nivelul celulelor stem hematopoietice dupa doze mari dechimioterapice.

In aceste procedee sunt indepartate inainte de inceperea chimioterapiei unele celule stem ale pacientei.Celulele stem pot fi obtinute din fluxul sangvin circulant,fie din maduva osoasa.Ele sunt readministrate pacientei dupa chimioterapie.Curand celulele stem se restabilesc si refac capacitatea organismului de a produce celule sangvine.

Transplantul de celule stem ofera unele avantaje fata de transplantul de maduva osoasa,deoarece BPSC poate fi folosit chiar daca celulele maligne au disaminat la nivelul maduvei osoase.In majoritatea cazurilor,celulele stem pot fi colectate in ambulator si pacienta nu va necesita anestezie generala.

Transplantul de maduva osoasa sau de celule stem poate fi folosit ca terapie adjuvanta la unele paciente cu un risc crescut de recurenta sau in tratamentul bolii avansate.Eficacitatea acestui tratament este inca in studio.Actualmente,aceste proceduri sunt effectuate ca parti ale trialurilor clinice.

6.Imunoterapia

Presupune tratamente noi,foarte costisitoare,unele imposibil de suportat de sistemul de asigurari sociale.Acest tratament nu a fost inca inregistrat la noi in tara,dar este posibil sa urmeze a fi inregistrat in foarte scurt timp.

Trastuzumapul(herceptinul) se ataseaza de o proteina promotoare a cresterii,ca HER2/neu,care este present in cantitati mici pe suprafata celulelor mamare normale si a celulelor maligne.Unele neoplasme mamare au o cantitate mare din aceasta proteina,care determina dezvoltarea si diseminarea mai rapida a cancerului.

Herceptinul poate opri proteina HER2/neu de a determina cresterea celulelor neoplazice,ajutand totodata sistemul imun sa atace mai efficient celulele canceroase.

Herceptinul se administreaza in general dup ace hormonoterapia sau chimioterapia standard nu mai sunt eficiente,dar actualmente se fac studii pentru a vedea daca nu se poate asocial si primului ciclu de chimioterapie.Efectele sale secundare sunt medii,cuprinzand frisoane,slabiciune,greata,varsaturi,tuse,diaree si cefalee.

SUPRAVIETUIREA IN CANCERUL MAMAR IN FUNCTIE DE

STADIU

Rata de supravietuire de cinci ani reprezinta procentajul pacientelor care supravietuiesc la cinci ani dupa diagnostic.Desigur,pacientele pot fi in viata si la peste cinci ani de la diagnostic.Aceste rate de supravietuire la cinci ani iau in calcul pe pacientele cu neoplasm de san tratate pentru prima data cu peste cinci ani in urma.Femeile tratate astazi pot avea un prognostic mult mai favorabil.Ratele de supravietuire la cinci ani sunt:

Stadiul 0 -supravietuire 100%

Stadiul I - supravietuire 98%

Stadiul IIA - supravietuire 88%

Stadiul IIB - supravietuire 76%

Stadiul IIIA - supravietuire 56%

Stadiul IIIB - supravietuire 49%

Stadiul IV - supravietuire 16%

URMARIREA PACIENTELOR CU CANCER MAMAR DUPA

INCHEIEREA TRATAMENTULUI

Ultima zi de tratament poate sa ofere sentimenta contradictorii- fericire,ingrijorare,frica de recurenta bolii,de ce se va intampla in continuare.

Urmarirea si controlul medical periodic usual la noi,la trei luni,de catre echipa care a tratat bolnavul sau de medical currant sunt obligatorii.Exista cateva teste care,effectuate fiecare individual,au valoare limitata,dar care pot fi parti componente ale planului de urmarirea pacientelor cu cancer mamar.

Ceea ce este important de retinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si orice ghid sau tratat de urmarire post-terapeutica nu inlocuieste aportul medicului sau al echipei de medici curanti.Decizia finala a urmaririi va fi luata de pacienta si de medical currant,bazat pe circumstantele individuale ale fiecarei paciente.

De cele mai multe ori,recurenta este descoperita chiar de paciente,marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate.Deci,o data ce tratamentul s-a incheiat,este important sa aveti in vedere anumite semne si simptome care pot anunta recurenta.

Majoritatea cazurilor de cancer de san recurrent apar in primii 5 ani de la terminarea tratamentului primar.Examenul fizic si medical sunt cele mai comune metode pentru a descoperi recurenta.Deci unul din cele mai importante lucruri pe care trebuie sa-l faceti este continuarea ingrijirii si mentinerea unei comunicari oneste cu doctorul dumneavoastra.Eforturile dumneavoastra combinate va vor ajuta sa detectati recurenta la timp.

TESTE RECOMANDATE PENTRU URMARIREA DE RUTINA

Autoexaminarea sanilor

Ar trebui efectuata lunar o autoexaminare a sanilor,care sa include o cercetare atenta pentru a descoperi daca au aparut tumori,inrosiri sau aderente.Este foarte important sa fie corect efectuata in functie de tipul interventiei chirurgicale(mamectomie cu sau fara reconstructie,implant ori lumpectomie).

Anamneza bolii

Se face anamneza riguroasa de catre medicul dvs.,la fiecare trei luni in primii trei ani de dupa tratamentul primar,aceasta deoarece in 60% pana la 80% din acest interval de timp apar recurente.Anamneza pentru urmatorii doi ani trebuie facuta la fiecare 6 luni.Dupa cinci ani,se va face acest lucru anual.

Examenul fizic

Trebuie efectuat cu atentie la fiecare trei luni in primii trei ani dupa terapia primara,apoi la fiecare sase luni pentru urmatorii doi ani.Dupa aceasta perioada,examenul fizic se poate face annual.

In timpul examenului fizic,doctorul va cauta sa observe orice schimbari fizice referitoare la starea generala de sanatate si/sau orice simptome care ar putea sugera recurenta cancerului ori extensia lui spre alte parti ale corpului.Doctorul va cauta de asemenea orice modificari pulmonare sau neurologice,mariri de dimensiune ale ficatului sau sensibilitati ale oaselor care ar putea insemna metastaza.

Mamografia

Orice femeie cu un diagnostic precedent de cancer mamar ar trebui sa faca annual o mamografie.Dupa lumpectomie,se face prima mamografie dupa sase luni de la incheierea tratamentului radiologic,apoi annual.Dupa mastectomie,se face o mamografie si la sanul ramas sau chiar daca exista un implant.

Examenul pelvian

Fiecare femeie ar trebui sa efectueze un examen pelvian-ginecologic la intervale regulate.Pentru majoritatea femeilor,acesta trebuie sa fie annual.Daca s-a facut o histerectomie abdominala sau ovarectomie(extirparea ovarelor), el poate fi facut mai rar.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

TESTE NERECOMANDATE PENTRU CONTROLUL DE RUTINA LUNAR,DAR RECOMANDATE PENTRU CONTROALELE EFECTUATE LA SASE LUNI SAU UN AN

Radiografia toracelui este indicat sa fie folosita lunar pentru controlul toracelui si al plamanilor.Efectuat la sase luni,ea poate evidential insa determinarile secundare pulmonare(metastazele pulmonare,pleurale,limfatice si osoase).

Scintigrama osoasa este un test folosit la evaluarea intregului system osos,se efectueaza la sase luni-un an pentru determinarea metastazelor osoase.

Ecografia abdomenului superior(ficat) foloseste undele de inalta frecventa pentru cercetarea existentei tumorilor solide sau chistice in ficat.Poate decela metastazele hepatice.

Tomografia computerizata(CT) se refera si la tomografia axiala computerizata,folosita la determinarea extensiei bolii in cancerul mamar.

Markerii tumorali pentru cancerul mamar (CA 15-3;CA 27-29 sau TAG 72)

Reprezinta un test care mareste posibilitatea de supraveghere si aparitie a recurentelor.

Examenele de laborator sangvine (hemoleucograma,teste biochimice) masoara nivelul hemoglobinei,hematocritului(procentul de globule rosii din sange),leucocitelor (cu formula leucocitara),trombocitelor si testele de coagulare.

Biochimia sangvina se refera la teste pentru functiile ficatului si ale rinichilor,pentru nivelul albuminei si al calciului.

Examenele de rutina,care trebuie efectuate,si examenele speciale sunt indicate de medici in functie de boala pacientei si de starea reala de sanatate a acesteia.

PROCES DE NURSING

Asistenta psihologica a cancerului de san

Drama cancerului de san consta tomai in faptul ca femeile cu astfel de psihic trebuie sa faca fata la o situatie deosebit de stresanta.Aceasta situatie consta indeosebi din trei trairi dramatice: stresul diagnosticului,stresul mastectomiei si stresul ovarectomiei.

Neoplasmul mamar constituie un stress semnificativ pentru orice femeie provocandu-i un disconfort psihic(anxietate,depresie,manie,frica de moarte etc.), disconfort fizic,tulburari sexuale,diminuarea gradului de activitate.

Anxietatea poate fi privita ca un mechanism de aparare al individului impotriva impulsurilor amenintatoare ale bolii.

Toate aceste tulburari somato-psihice constituie pe de o parte expresia instalarii unui stress psihic generat de boala,iar pe de alta parte ele agraveaza prin cerc vicios mersul bolii.

Este important pentru personalul care ingrijeste bolnavii de cancer sa inteleaga atat reactiile emotionale normale cat si gradul,natura si tipurile de reactii anormale si factorii care contribuie la aceste raspunsuri diferite.

2.Interventii psiho-sociale

Exista o multitudine de modalitati de interventie psiho-sociala si cognitive-comportamentala pentru ameliorarea calitatii vietii.Folosirea tehnicilor de relaxare,imagerie mentala,hipnoza inainte de operatie,precum si in probleme de greata si voma,anticipatie in tratamentul cu citostatice sau in tratamentul durerii si-au dovedit eficacitatea.

Consilierea,psihoterapia cognitiva, grupurile de autoajutor,sunt tot atatea mijloace a bolnavelor cu cancer ale glandei mamare.

Factorii care contribuie la prezentarea tardiva la medic dupa autopalpare accidentala a tumorii sunt:

educatia sanitara deficitara,majoritatea femeilor considerand numai durerea ca semn de graviditate;

lipsa curajului in fata unor probleme vitale;

anxietatea de cancer si de mutilare prin extirparea sanului;

-mediul familiar necorespunzator;

- stari psihologice,mai putin studiate,intre care pudoarea nejustificata.

CAZUL I

Doamna A.S.-pacienta in varsta de 50 de ani de nationalitate romana si religie ortodoxa.

Domiciliul Bucuresti,conditii bune de locuit,are un baiat si o fata,este absolventa de liceu si lucreaza ca functionara la posta.

La internare prezinta diagnosticul de neoplasm mamar stang.

Pacienta declara ca in ianuarie 2010 a descoperit o formatiune la sanul stang,s-a prezentat la medicul de policlinica care a recomandat un tratament cu Mastoprofen si vitamina E,tratament in urma caruia nu a obtinut nici un rezultat;in martie 2010 se prezinta la I.O.B.Profesor Alexandru Trestioreanu unde se decide interventia chirurgicala.

Pacienta refuza mamectomia fiind de accord numai cu excizie sectoriala,desi rezultatul histopatologic extemporaneu evidentiaza carcinoma papilar;urmeaza apoi tratament cu citostatice si revine la I.O.B. la control periodic.

Boala evolueaza in continuare nefavorabil si este internata unde se reintervine chirurgical practicandu-se o excizie sectoriala in jurul vechii cicatrici;de aici se scoate un sector mai mare de glanda cu examen histopatologic intraoperator.Tratamentul este continuat cu radioterapie pentru inhibitie ovariana.

Postoperator prezinta febra 38,5*C si transpiratii moderate care ii creeaza un disconfort fizic;isi mentine singura igiena corporala;este receptive fata de orice indicatie medicala primita pe care incearca s-o respecte cu strictete avand sentimental ca aceasta ii va grabi vindecarea.

Bolnavei I s-a recoltat sange si urina pentru examene de laborator.Rezultatele analizelor au demonstrate ca pacienta nu mai sufera si de alte boli.

-Radioscopie pulmonara: fara leziuni pleuro-pulmonare evolutive

-EKG- ul normal

-Uree 45g/ml

-TGO 9 UI

-Hemoglobina 12 g

-Trombocite 155000

-Leucocite 5900

- TS - 2'30''

Pacientei nu I se recomanda nici un alt tratament.

Postoperator acuza greata,varsaturi,slabiciune,ameteala.Se instituie tratament cu Penicilina -1000000 UI/6 ore timp de trei zile.

Pacienta invata repede sa faca aspiratie deoarece a vazut si la alte paciente mai vechi.Tuburile de uree se decupleaza de la aspiratie cand limforeea este scazuta cantitativ 100-150 ml/24 ore,apoi se trece la pansament.

Dupa 30 de zile se scot firele de sutura,urmand ca pacienta sa se externeze.

Cazul I - A.S. 50 de ani - Neoplasm mamar stang

Nevoia - de a evita pericolele

de a respira si a avea o buna circulatie

de a se misca

de a dormi si odihni

Problema - anxietatea

teama de desfigurare,cancer,moarte

dificultatea de a respira

imobilizare la pat

durerea dupa interventie 

Sursa de dificultate - neoplasmul mamar diagnosticat

-lipsa de cunoastere

-anxietate

-anestezie

-interventia chirurgicala

-interventia operatorie

-starea depresiva

Obiectivul - sa-si exprime temerile si ideile ce o preocupa in vederea

pregatirii preoperatorii precum si postoperatorii

pacienta sa fie informata asupra operatiei si a eventualelor

efecte postoperatorii in termen de 24 ore

-supravegherea respiratiei si circulatiei pe tot parcursul actului

-mobilizarea cat mai precoce

- supravegherea durerii si a somnului

- pacienta sa doarma 6 ore fara intrerupere in termen de 3 zile

Interventii proprii - pregateste pacienta pentru interventie

informeaza pacienta cu privire la eventuala proteza

supravegheaza functiile vitale

pregateste materialele de recoltare

pacientei I se vor prezenta cazuri asemanatoare cu evolutie buna

supravegherea pacientei in timpul actului operator,a respiratiei si a functiilor vitale

mobilizarea pacientei la pat,apoi active

supravegherea functiilor vitale si vegetative

aerisirea camerei pacientei

sfatuieste pacienta sa faca baie calda inainte de culcare

observa si noteaza calitatea somnului si orarul

Interventii delegate -administrare de medicamente

informarea si pregatirea pentru actul operator

recoltarea de analize

actul operator

instituirea perfuziei cu glucoza 5-10%

mentinerea tratamentului

administrarea antialgicelor: MIOFILIN.ALGOCALMIN,FORTRAL

Evaluare - bolnava linistita si optimista

-bolnava operata

-mobilizare precoce a bolnavei

- durere diminuata

- respiratii normale

CAZUL II

Doamna O.T. ,in varsta de 61 de ani,Bucuresti,s-a reinternat in sectia de oncology medicala a Institutului Bucuresti "Profesor Dr. Alexandru Trestioreanu" ,pe data de 24.04.2010,cu diagnosticul de neoplasm mamar drept,fiind insotita de sot si unul dintre copii.

La prezentarea in IOB, este punctionata tumora si se confirma diagnosticul de malignitate:tumora epiteliala glandulara maligna.

La indicatia medicului se efectueaza prima serie de citostatice.Pacienta este de accord cu administrarea tratamentului dupa ce a primit informatiile necesare asupra nevoii si efectelor secundare ale acestuia.

Dupa sase serii de polichimioterapie,bolnava face cobaltoterapie,apoi continua chimioterapia.

In ziua de 24.04.2010 pacienta se prezinta in sectia de oncology medicala cu diagnosticul de mai sus,radiotratat,cu metastaze osoase si la articulatii.Examenul clinic evidentiaza ca bolnava prezinta paliditate,este afebrila,cu tuse seaca si dispnee de effort.

In mai 2010 se reinterneaza la sectia de chirurgie cu o recidiva locala.De data aceasta este de accord cu mamectomia.

La internare nu prezinta dificultati in respiratie,are ritm regulat,frecventa respiratorie este de 17 resp/min,miscari ale toracelui simetrice,T.A.-140/90 mmHg,A.V. 80 batai/min. Este o persoana sedentara.

Prima zi de post-operator este echilibrata hidroelectrolitic cu perfuzie ce contine 5% glucoza si ser fiziologic.A doua zi trece pe regim normal.

Pacienta prezinta o diureza crescuta: aproximativ 1500ml/zi, 4-5 mictiuni/zi si urinal impede si normal colorata.Prezinta usoare transpiratii axilare si la nivelul fruntii.Se poate deplasa singura,aparatul locomotor fiind integru.Dupa operatie adopta doua zile o pozitie analgica,mergand putin dusa de spate.Din cauza ametelii postanestezice evita pentru moment sa paraseasca patul sis a-si mobilizeze bratul stang.

I se explica necesitatea mobilizarii membrului superior stang,avantajul miscarii lui de la nivelul umarului.Invata sa-si schimbe singura aspiratia.

Nu doarme dupa-amiaza,seara se culca in jurul orei 23 si se trezeste la 6 dimineata.

Somnul de noapte este perturbat in perioada spitalizarii ca urmare a durerii,in special axilare;se dezbraca singura,imbracamintea fiind adecvata cerintelor de spitalizare.Lenjeria de corp este schimbata ori de cate ori este nevoie.Pacienta are termoreglare normala.

Se imbraca si se dezbraca singura,igiena personala si-o realizeaza tot singura.Are un aspect curat si ingrijit.Cantareste 75 de kg si are o inaltime de 168cm. Se hraneste corespunzator,variat,la ore regulate si consuma suficiente lichide.Are mictiuni si tranzit intestinal normal.,transpire normal,medicamentele le foloseste in dozele prescrise de medic.

I se efectueaza urmatoarele analize : -

- hemoleucograma- in limite normale

- biochimia sangelui- in limite normale

- examen sumar de urina- in limite normale

In urma analizelor effectuate si a rezultatelor normale,medicul indica efectuarea celei de a opta serii de chimioterapie.

CAZUL II - DOAMNA O.T NEOPLASM MAMAR DREPT

Nevoia - de a evita pericolele

de a respira

de a dormi si odihni

de a se misca

Problema - anxietate

teama de moarte

dispneea

durerea dupa interventie

imobilizarea la pat

Sursa de dificultate - neoplasm mamar drept diagnosticat

durerea in regiunea toracica

interventia operatorie

anestezia

interventia chirurgicala

Obiectivul - sa discute boala in termen de 2 zile

bolnava sa primeasca asistenta spirituala in termen de 4 zile

bolnava va fi informata asupra bolii in termen de 3 zile

imbunatatirea respiratiei si reducerea tusei in termen de 4 zile

diminuarea durerilor

supravegherea durerii si a somnului

mobilizarea cat mai precoce

Interventii proprii - incurajarea bolnavei sa discute despre teama si

anxietatea ei cu privire la boala

incurajarea familiei sa discute sis a ajute cat mai mult

bolnava

mijlocirea intalnirii bolnavei cu un preot

incurajarea comportamentului pozitiv al bolnavei

administrarea oxigenului

asezarea bolnavei in pozitia in care durerea nu apare

asezarea bolnavei in pozitie semisezanda pentru a permite o respiratie cat mai buna

- aerisirea camerei

- supravegherea functiilor vitale,A.V., T.A., temperaturii,respiratiei

si trecerea lor in foaia de observatie

supravegherea functiilor vitale si vegetative

imobilizarea pacientei la pat,apoi active

Interventii delegate - administrarea de medicamente hipnotice si pregatirea

pentru actul operator

recoltarea probelor de laborator

administrarea de calmante:algocalmin.fortral,calmantIII

se administreaza codeina 3 tb/zi pentru diminuarea tusei

pentru respiratie dificila se administreaza miofilin 3 tb/zi

administrarea de miofilin,algocalmin,fortral

mentinerea tratamentului

exercitii functionale cu membrele superioare

Evaluare - pacienta este mai linistita fata de viitorul ei

respiratia bolnavei s-a imbunatatit si tusea s-a redus

durere diminuata

posibilitatea de a se odihni si dormi

mobilizarea precoce a bolnavei

CAZUL III

Doamna M.V. ,in varsta de 45 de ani,de nationalitate romana,este de religie ortodoxa ,actualmente este casnica si sta impreuna cu fiica,conditii bune de locuit,este vaduva.Fiica o viziteaza saptamanal la spital.

In anul 2010 a observat aparitia unei formatiuni mamare drepte nedureroase.Nu a facut nici un tratament,formatiunea a crescut lent.In februarie a inceput sa prezinte dureri la nivelul ei,motiv pentru care se prezinta la medic.

Se interneaza pe 20.03.2010 pentru polichimioterapie.Dupa trei luni de tratament face cobaltoterapie la Institutul Oncologic Bucuresti,iar apoi se prezinta in sectia de chirurgie IOB in vederea interventiei chirurgicale.

La internare pacienta prezinta un torace normal conformat,simetric,normosonor,murmur vesicular fiziologic.Cordul este in limite normale,fara sufluri orificiale.Este cunoscuta cu hipertensiune arteriala(HTA), nu fumeaza sin u bea cafea,evita alimentele bogate in grasimi,preferand legumele,ficat la rebord,transit normal.

La palparea sanului drept se gaseste o tumoare cu diametrul de 8cm,in cadranul supero-extern,cu contur difuz,cu aderenta la tegument,fara aderenta la fascia marelui pectoral.I se efectueaza urmatoarele analize:

hemoleucograma

biochimia sangelui

examen sumar de urina

radiografie pulmonara

Se constata numarul scazut de leucocite (2200mm) si pacienta incepe tratamentul cu Litiu Carbonic -3 tb/zi si Prednison -4 tb/zi.

Se intervine chirurgical si se practica masectomie radicala tip Maden.

Evolutia postoperatorie a fost intarziata de aparitia unei infectii la nivelul plagii.Postoperator I se recomanda medicatie antihipertensiva:

Digoxin - 2 tb/zi

Nitropector - 3tb/zi

Aspirina - 1 tb/zi

Dipiridamol - 4 dj/zi

Pacienta acuza dificultati de respiratie si I se administreaza Miofilin -2 tb/zi.Nu a suferit nici o interventie chirurgicala anterior,este apatica si colaboreaza destul de greu cu personalul medical.

Nu are preferinte alimentare si doarme foarte mult.Prezinta dificultati in a se imbraca si dezbraca.

Durerea si agresiunea terapeutica ii genereaza o stare de disconfort psihic si fizic(in special pansamentul) sin u reuseste decat foarte greu sa treaca peste aceasta perioada dificila.Nu este sociabila sin u comunica cu celelalte paciente.

CAZUL III - Doamna M.V. - Neoplasm mamar drept

Nevoia - de a evita pericolele

perturbarea imaginii de sine

postoperator nevoia de a evita pericolele

de a se odihni si dormi

Problema - anxietate

teama de efectele bolii

interventia chirurgicala mamectomia

durerea

durerea dupa interventia chirurgicala

Sursa de dificultate - dificultatea de adaptare la aceasta situatie

dificultatea de adaptare la o modificare corporala

urmarea traumei chirurgicale

interventia operatorie

Obiectivul - pacienta sa-si diminueze semnele bolii in termen de 2 ore

pacienta va fi capabila sa-si priveasca partea afectata in termen

de 4 zile

pacienta sa-si diminueze semnele durerii in termen de 2 ore

supravegherea durerii si a somnului

Interventii proprii - asezarea bolnavei in decubit dorsal

cotul se sprijina pe perne mai sus decat umarul iar mana

mai sus decat cotul,relaxata

efectuarea cu bratul operat,cat mai repede a miscarilor

convingerea bolnavei asupra utilitatii ei in familie si societate

discutii cu bolnava despre adaptarea in familie

familia va sustine bolnava din punct de vedere psihic

asezarea bolnavei in decubit dorsal

efctuarea,cu bratul operat,de miscari cat mai curand posibil

observarea plagii pentru a sesiza aparitia sangerarii,a infectiei si a hematomului

supravegherea functiilor vitale

Interventii delegate - administrarea medicamentelor antialgice

administrarea de Miofilin,Algocalmin,Fortral

Evaluare - semnele durerii au disparut si teama s-a diminuat

bolnava poate sa priveasca in oglinda

semnele durerii au disparut

durere diminuata

posibilitatea de a se odihni si dormi

CONCLUZII

In present tehnicizarea actului medical a dus la sacrificarea subiectivitatii pacientului,dialogul medic-bolnav fiind inlocuit cu dialogul medicului cu aparatele.

Asistenta medicala este persoana care are rolul de a-l coopta pe pacient in echipa medicala,de a-I obtine acordul si cooperarea in toate actiunile intreprinse in vederea insanaosirii sale.In plus,asistentul medical nu trebuie sa uite ca actul chirurgical induce bolnavei o anxietate specifica care se supraadauga celei generate de mediul spitalicesc.

In aceste situatii,ingrijirile asistentulei medicale trebuie sa vizeze starea de bine a pacientului pentru reusita interventiei chirurgicale,dar si pentru vindecarea postoperatorie.

Rolul asistentei medicale poate fi sectionat in patru segmente specifice:

-sa sigure ambianta potrivita pentru pacient;

- sa vina in intampinarea a tot ceea ce pacientul necesita din punct de vedere psiho-social;

- sa isi faca datoria fata de superiori

Asistenta medicala este responsabila de cunoasterea si respectarea tacticilor si procedurilor din unitate in caz de evacuare de urgenta,sa raporteze imedit superiorilor situatiile de risc,sa aiba grija de igiena si curatenia personalasi de asemenea de controlul starii de sanatate,sa cunoasca sis a respecte folosirea mijloacelor de protectie,sa fie demna de incredere in realizarea programului,sa-si faca munca dand tot ce e mai bun din capacitatile ei,sa relationeze usor si sa se inteleaga bine cu ceilalti,sa-I trateze pe ceilalti asa cum ea doreste sa fie tratata,sa fie empatica,flexibila.

A-i servi pe cei din jur este una dintre cele mai mari impliniri.Iti da un sens in viata si-ti adduce pretuire,inseamna devotament si dorinta sincera de a-I ajuta pe altii.A te incadra intr-un asemenea domeniu de activitate presupune o lunga perioada de gandire,asupra calitatilor de care ai nevoie pentru a avea success in cariera.

In afara legislatiei sanitare atat medicii,cat si asistentele trebuie sa respecte codul etic.Etica se refera la onestitate,cat si la un mod decent de lucru cu pacientul si superiorii.

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia si fiziologia omului - Dr.Roxana Maria Albu, Dr. Valeriu Bistriceanu,Dr.Mioara Mincu, Editura Universul,Bucuresti,2001

Anatomia omului - Victor Papilian - Volumul 2,Editia a V-a,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1979

3.Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav - Nursing -Morariu Letitia,Ivan Mariuca,Puiu Victoria,Spataru Ruxandra,Tofan Ruxandra,Chiru Florian,Stoianovici Serban, Editura Universul,Bucuresti,2000

4.Cancerul sanului- experienta romaneasca - Volumul 7/1981 - Cluj Napoca

Chirurgia - Volumul 101,Nr.4,Iulie - August 2006,Editura Celsius,Bucuresti

Caiete metodologice de oncology - sub redactia Prof.Dr. Alexandru Trestioreanu(1983)

7.Raport IACC (International Associatio of Conference ) publicat in 1955 - Food , Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective

8.American Cancer Society, Cancer Facts and Figure 1998,Atlanta,GA, American Cancer Society,1998

9. Cutler,S.J., Classification of Extent of Disease in Brest Cancer,Semin.Oncol., 1974

10.Schover, Leslie R., Sexuality and Fertility After Cancer,John Wiley& Sons Inc., 1997

11. Murphy, Gerald P., MD, Morris, Lois B., Lange, Dianne, Informed Decisions:The Complete Book of Cancer Diagnosis. Treatament and Recovery, The American Cancer Society, Viking 1997