Obligeana – medicina populara

OBLIGEANA MEDICINA POPULARA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calmena, crin de apa, paporotnec, papura-rosie, speribana, speteaza, tar-tarachi, trestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspandita mai ales pe langa balti, lacuri, mocirle si pe malul apelor linistite. Din malul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pana la inaltimea de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, in nuante de la verzuliu la maro-galbui. Radacina este groasa cat degetul, creste pana la o lungime de 1 metru si are, in stare proaspata, un gust amar, puternic condimentat. Urcand radacina, aceasta isi mai pierde din aroma si tarie. Se culege in primavara timpurie sau in toamna tarzie.

Radacina obligenei nu este utilizata numai datorita puterii ei intaritoare in cazul unei slabiri generale a organelor diges­tive, in balonari stomacale si intestinale, precum si in colici, ci ea ajuta si in dereglari glandulare si artrita. Radacina con­tribuie foarte mult la curatirea de mucozitati a intestinelor si stomacului cu secretii abundente. Este indicata si m hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonie (lenevie) intestinala, in cloroza si hidropizie Oamenii neobisnuit de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana si sa faca din cand in cand cate o baie com­pleta cu adaos de obligeana. Obligeana inlatura inapetenta, se recomanda in cazul functionarii proaste a rinichiului si este un mijloc bun de curatire pentru organism. Ceaiul este de folos chiar copiilor alergici la gluten, suferind de celiachie, maladie tot mai frecventa in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incet, il poate dezobisnui pe fumator de patima de fumat. Ochii slabiti pot fi intariti daca se ung de mai multe ori

pleoapele inchise cu suc proaspat stors din radacina de obligeana. Sucul se lasa cateva minute sa-si faca efectul, apoi pleoapele sunt spalate cu apa rece.

Adesea am putut aduce un ajutor substantial in degeraturi sau cand ingheata diferite parti ale corpului, recomandand baile de obligeana. Radacinile sunt bagate peste noapte in apa rece, iar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se iau de pe foc si se lasa sa stea 5 minute. Se scalda locurile bolnave 20 minute in infuzia nu prea fierbinte. Lichidul respectiv poate fi reincalzit si folosit maximum de 4 ori. Baile au o actiune benefica si asupra mainilor si picioarelor reci, dar in acest caz ele trebuie facute cat se poate de fierbinti.

Un barbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepartarea unei tumori hepa­tice. La intervale de cate 4-5 saptamani facea puseuri de temperatura. Pacientul urma sa fie dus din Linz intr-o clinica din Viena. Soacra sa mi-a povestit ingrijorata despre boala lui fara sanse de vindecare. Se constatase deja existenta unor tuberculi intesti­nali care provocau febra mare. Si aici a ajutat radacina de obligeana. Este firesc faptul ca in boli atat de grave ceaiul trebuie baut cateva saptamani - ba chiar luni - in sir.

in timpul unei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am intalnit un cuplu din Bad Ischl, care pornise pe munte echipat cu rucsacuri grele. Cei doi voiau sa petreaca niste zile linistite intr-o cabana cu aprovizionare proprie. La un popas am intrat cu ei in vorba si am aflat urmatoarele:

Barbatul, inalt de 1,85 metri si in varsta de cincizeci si ceva de ani, slabise, de un an incoace, tot mai tare, fara a descoperi insa cauza. Cand a ajuns la 48 kilograme, a sur­prins, impreuna cu asistenta medicala care-l insotea la clinica, o convorbire telefonica dintre medicul lui si alt medic. A auzit: „Vi-l trimit acum pe pacientul meu cel mai lipsit de sperante - cancer pulmonar!' A aflat astfel, fara sa vrea, diagnosticul. Dupa aceea a fost sfatuit de cineva sa mestece cu sarg radacini de obligeana, pentru a-l ajuta in acelasi timp sa se lase si de fumat, iar dimineata si seara sa bea ceai de coada-soricelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate si, simtindu-se mai bine, nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jumatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau. Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu mainile sprijinite de masa de lucru, uitandu-se mut de uimire la cel pe care il credea de mult in groapa. „Ce-ati facut?' a fost tot ce a putut articula. „Am mestecat radacini de obligeana si am baut ceai de coada-soricelului.' „Radacini de obligeana? Pe unde se gasesc?' „Nu trebuie gasite, domnule doctor, se cumpara in orice magazin de plante medicinale cu cativa silingi!' Omul isi redobandise atunci deja greutatea initiala de 86 kilograme, iar jumatate de an mai tarziu a facut, cu un rucsac greu in spinare, excursia cu ocazia careia l-am cunoscut.

Ori de cate ori imi amintesc de urmatoarea intamplare de demult, fie pomenind-o in prelegerile mele, fie notand-o pe hartie, ca acum pentru dumneavoastra, ea imi apare ca o providenta divina si sunt intotdeauna miscata pana in adancuri. Mama mea era grav bolnava, avea niste crize intestinale de nedescris si medicul mi-a spus intr-o zi ca ar trebui sa ma astept la ce-i mai rau: ca ar fi cancer intestinal. Era pe vremea cand inca nu ma ocupam decat rareori de plante medicinale, desi si pe atunci recurgeam doar la metode naturale si nu luam niciodata doctorii. Aceasta comunicare a medicului m-a uluit. De-abia mai eram in stare sa-mi vad de treburile cotidiene.

Contrar obiceiului meu - ziua mea incepe de regula la ora 6 dimineata si se incheie de cele mai multe ori la 11 noaptea - m-am bagat in pat imediat dupa ora 8 seara. Tocmai reflectam la situatia disperata a mamei, cand a intrat sotul meu si a pus un radio portativ langa mine, spunandu-mi: „Ca sa nu mai fii atat de singura!' Putin dupa aceea am auzit o voce la radio: „Va vorbeste medicul casei. Radacinile de obligeana vindeca orice tulburare stomacala si intestinala, oricat ar fi de veche si de rea, chiar maligna. Se ia 1 ceasca cu apa rece, se pune in ea 1 lingurita rasa de radacini de obligeana, se lasa sa stea peste noapte, se incalzeste usor a doua zi, se strecoara si se bea cate 1 inghititura inainte si dupa fiecare masa. Aceasta inseamna 6 inghitituri pe

zi; mai mult nu este voie. De fiecare data, ceaiul trebuie incalzit la bain-marie. Acest tratament se refera la intregul traiect stomacal si intestinal, inclusiv la ficat, bila,

splina si pancreas.' Fericita la culme, i-am relatat mamei in dimineata urmatoare cele auzite, ea insa mi-a spus, facand cu mana un gest de resemnare: „Pe mine nu ma mai poate ajuta nimeni si nimic!' Mi-am procurat radacina de obligeana si i-am dat-o exact asa cum am descris mai sus. Veti fi de acord ca ce va povestesc se apropie de un mi­racol, cand veti afla ca deja dupa 14 zile pe mama n-a mai jenat-o nimic. Saptamanal a inceput sa ia in greutate cate 400 grame, dupa ce inainte slabise foarte mult. Datorita acestei intamplari m-am ocupat tot mai mult de fizioterapie si am putut fi de folos in multe cazuri disperate. Radacina de obligeana da tot mereu rezultate uluitoare.

Cand aciditatea gastrica lipseste sau se afla in exces, radacina obligatei va sti s-o regleze in ambele cazuri.

O femeie din Vorarlberg a suferit timp de doi ani de dureri de stomac si a ajuns sa nu mai poata rezista nici o zi fara medicamente. La sfatul meu a luat cele 6 inghitituri de ceai din radacina de obligeana si in trei zile i-au pierit orice dureri; nici nu s-au mai repetat de atunci.

O alta femeie din Austria inferioara a suferit ani de-a randul de ulcer duodenal. Pentru a putea suporta durerile, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloc hrana solida, n-avea, oricum, nici pofta de mancare. Indicandu-i-se radacina de obli­geana, a luat zilnic cele 6 inghitituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci saptamani au trecut complet, i-a revenit apetitul si a putut suporta, ca si ceilalti membri ai familiei, o mancare de casa simpla dar consistenta.

Un barbat mai in varsta a suferit ani de zile de diaree. Se invatase cu gandul ca nu va scapa niciodata de acest chin. Luandu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput sa bea zilnic din acest ceai. in scurt timp, intestinul i s-a vindecat.

Un baietei care avea mereu diaree in ciuda unui regim alimentar sever a scapat de ea dupa 6 inghitituri din acelasi tip de ceai, recapatandu-si pofta de mancare si ingrasandu-se cu cateva kilograme, spre fericirea mamei sale.

Zece ani s-a chinuit un barbat cu diaree cu sange, de 30-40 ori pe zi. Prietenul sau mi-a povestit ca omul vesel, plin de viata de odinioara se transformase, este firesc, intr-unul vesnic trist. Tot ce incercase inzecesti ani daduse gres. A fost pensionat re­lativ de tanar. Pe la Pasti a inceput, mai intai destul de sceptic, sa bea zilnic cate 6 inghitituri de ceai din radacina de obligeana, pe langa care lua si 2 cesti cu ceai de filimica oparita. Mare mi-a fost mirarea cand mi-a scris sotia lui ca la inceputul lunii iunie a aceluiasi an omul si-a reluat lucrul.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul din radacini de obligeana se prepara doar ca ex­tract rece. 1 lingurita rasa de radacini se lasa peste noapte in 1/4 litru de apa. Dimineata se incalzeste usor si se strecoara, inainte de folosire, ceaiul se incalzeste in bain-marie.

Suc proaspat: Radacinile proaspete se curata cu grija si se trec prin storcatorul electric de uz casnic cat sunt inca umede.

Adaos la baia completa: Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte la rece in 5 litri de apa. A doua zi se da totul in clocot, se trage de pe foc, se lasa sa stea putin si se adauga la apa de baie (a se vedea „Bai complete' din „Partea generala').