Venele profunde

VENELE PROFUNDE

Sistemul venos profund al gambei :

Sistemul venos profund al membrului inferior este format la gamba din trei axe venoase care insotesc trunchiurile arteriale ale gambei:

venele tibiale anterioare,

venele tibiale posterioare

venele fibulare.

Aceste trei axe vasculare profunde se unesc intre ele si formeaza vena poplitee.

Venele tibiale anterioare (de obicei doua) au un calibru mic (2-3 mm). Ele iau nastere din venele dorsale ale piciorului si se afla profund de muschiul tibial anterior si lung extensor al degetelor pe membrana interosoasa.

Se varsa in trunchiul popliteu separat prin doua colectoare, caudal si cranial.

Venele tibiale posterioare continua venele plantare. In treimea inferioara a
gambei ele sunt in numar de 2 pana la 4, grupandu-se in doua trunchiuri situate
inapoia tibiei si care se anastomozeaza liber intre ele.

Distanta intre venele tibiale posterioare si venele fibulare este de aproximativ 3 cm, distanta care permite anastomozele extensive intre aceste doua axe venoase. Calibrul venelor tibiale posterioare este de 5-6cm.

Venele fibulare par a reprezenta axul de drenaj venos preferential pentru muschii moletului.

Ele se formeaza deasupra gleznei prin unirea venelor comunicante fibulare anterioare si posterioare care sunt legate de reteaua dorsala a piciorului si venele tibiale posterioare.

Venele fibulare se afla lateral in loja posterioara profunda a moletului si au un calibru superior (6-8 mm) altor vene profunde ale gambei.

Rolul lor de colectoare principale ale musculaturii moletului este intarit si prin venele soleare laterala si mediala pe care le primeste ca afluenti.

Venele fibulare se termina cel mai adesea printr-un colector unic ce reprezinta radacina laterala a trunchiului venos popliteu.

Venele gambei primesc mai multi afluenti:

Venele soleare, frecvent implicate in trombozele venoase, se constituie in trei fluxuri venoase:

axial,

medial

lateral.

Primul se varsa in venele tibiale poste­rioara, iar ultimele doua in venele fibulare.

Venele soleare au un rol esential in propulsarea sangelui prin contractia musculara (,,pompa musculara').

Aceste vene sunt unice si au de obicei 3 sau 4 valve. Vena soleara mediala poate lipsi.

Vena poplitee:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Vena poplitee se formeaza la nivelul arcadei soleare imediat inferior de interlinia articulara a genunchiului prin unirea venelor tibiale anterioare cu trunchiul venos tibio-peronier (format prin unirea venelor tibiale posterioare cu venele fibulare).

Vena poplitee ajunge apoi la extremitatea inferioara a canalului adductorilor unde se continua ca vena femurala. La acest nivel se gaseste dorsal fata de planul arterial.Vena poplitee poate fi unica sau dubla. Ea reprezinta o zona cheie, fiind o cale obligatorie pentru sangele de la muschii gambei.

Vena femurala:

Vena femurala continua nemijlocit vena poplitee superior de inelul adductorilor (extre-mitatea inferioara a canalului adductor).

La acest nivel vena se afla posterior de artera femurala superficiala.

In traiectul sau ascendent vena se asaza progresiv medial, situatie care se intalneste si in trigonul femural.

Aici vena femurala primeste principalii sai afluenti:

-vena pro­funda a coapsei,

- trunchiul venos circumflex al coapsei

-vena safena mare.

Vena femurala profunda se afla anterior de artera omonima.

Vena femurala se con­tinua cu vena iliaca externa, care dupa confluenta cu vena iliaca interna devine vena iliaca comuna. Prin unirea venelor iliace comune la nivelul vertebrei a 5-a lombare ia nastere vena cava inferioara.

Venele de legatura

Sangele  din sistemul venos superficial ajunge in final tot in sistemul profund. Acest lucru se realizeaza atat la nivelul varsarii venelor safene in vena femurala si, respectiv, poplitee, cat si prin venele perforante.

Aceste vene strabat fascia profunda a membrului inferior si realizeaza numeroase legaturi intre sistemul venos superficial si profund . Se estimeaza ca exista peste 60 de asemenea vene perforante la nivelul unui singur  membruinferior.

La nivelul membrelor inferioare exista numeroase conexiuni intre vene, care favorizeaza drenajul sangelui dinspre suprafata inspre profunzime si dinspre periferie spre cord.

Venele de legatura sunt de mai multe tipuri:

vene anastomotice care unesc vene de acelasi tip: profunde intre ele, safenele intre ele, in arc pe acelasi trunchi venos

venele comunicante sau perforante unesc sistemul venos superficial cu cel profund; perforeaza aponevroza superficiala pentru a ajunge in profunzime.

La membrul inferior se constata aproximativ 150 vene perforante, dar numai cateva au importanta clinica. La nivelul piciorului venele perforante sunt avalvulate iar la nivelul gambei sunt prevazute cu 2-3 valve.

Venele perforante normale au valvele integre si sunt continente, adica dreneaza sangele dinspre suprafata spre profunzime.

Venele perforante sunt considerate insuficiente sau incontinente daca dreneaza sangele dinspre profunzime inspre suprafata deci invers circulatiei normale.             Insuficienta valvulara a perforantelor este determinata de dilatare, situatie in care valvele nu se mai ating, sau este rezultatul unei distructii directe a valvelor prin mecanismul de repermeabilizare dupa o tromboflebita acuta.

Principalele vene perforante sunt:

grupul Cockett, constant  si foarte important face legatura intre arcul venos posterior al gambei (vena Leonardo) cu venele tibiale posterioare.

De obicei sunt trei perforante situate la 6 cm, 13,5 cm si 18,5 cm deasupra varfului maleolei interne.

Uneori mai exista grupul Sherman (perforante la 24-26 cm).

perforanta Boyd: la nivelul tuberozitatii tibiei, la limita gamba - genunchi , face legatura intre safena interna si vena tibiala posterioara.

perforantele Dodd (perforantele coapsei) sunt situate de obicei in 1/3 medie sau chiar proximala a coapsei si leaga vena safena interna de vena femurala.

perforantele hunteriene: situate la nivelul canalului Hunter

perforanta Bassi: situata posterior, uneste safena externa cu vena peroneala

perforanta Hach, situata posterior uneste sistemul superficial cu vena femurala profunda.

May-Kuster intre safena mare in portiunea initiala a acesteia si venele tibiale postenoare si/sau plantare la nivelul sistemului safenei mari.

Exista si cateva perforante mici, cu diametru sub 2 mm, care nu prezinta valve si al caror rol este de echilibrare a presiunilor din sistemul superficial si cel profund.

Cand membrul inferior este in pozitie orizontala drenajul sistemului superficial se realizeaza atat prin varsarea safenelor, cat si prin venele perforante. Cand membrul inferior este in pozitie verticala, motilitatea safenelor nu este suficienta pentru a propulsa sangele pana la varsarea acestora in venele profunde.

In acest caz venele perforante joaca un rol major in drenajul sangelui din sistemul superficial. Astfel, in repaus complet ambele sisteme (superficial si profund) se umplu cu sange. Orice contractie musculara comprima sistemul venos profund si impinge sangeie continut inainte.

Scaderea consecutiva a presiunii sangelui din sistemul profund (datorita existentei valvelor venoase) determina curgerea sangelui din sistemul superficial catre cel profund prin venele perforante.

Astfel, la o persoana care sta in picioare majoritatea sangelui din sistemul superficial este drenat prin intermediul perforantelor in sistemul profund si de aici mai departe catre vena cava inferioara.

Venele safene poseda numeroase valve, care realizeaza "segmentarea' coloanei de sange continuta.

Fiecare astfel de segment are propriile sale perforante, realizand astfel o serie de "cascade' intre sistemul superficial si cel profund, cascade care sunt delimitate de valve succesive de la nivelul safenelor.