Leacuri populare din Curbura Carpatilor

Leacuri populare din Curbura Carpatilor

Redactia

Leacuri populare din Curbura Carpatilor . - Satul Zagon, judetul Covasna -. Zagon este un sat ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei, in partea de rasarit a Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padur

Leacuri populare din Curbura Carpatilor  - Satul Zagon, judetul Covasna -

Zagon este un sat ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei, in partea de rasarit a Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padurile si pasunile. Un peisaj bucolic, plin de pace si frumusete, care inchide intr-un cerc de verde profund si stralucitor biserica satului si casele stranse in jurul ei. Am ajuns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai cand oamenii ieseau de la slujba, ferindu-se, pe sub umbra arborilor din cimitir, de soarele usturator. Cate doi, cate trei, ieseau pe sub bolta bisericii albe, oprindu-se ganditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, ingropate in iarba si flori. In ora amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari. Doar ici si colo, pe ulitele inecate in praf, cateva batrane imbracate in negru isi purtau agale pasii mai nesiguri si grei. La urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea bisericii a iesit o femeie care tinea in mana cateva fire de busuioc. Intrand in vorba cu ea, m-am interesat daca in satele ciobanesti exista anume leacuri de sanatate si daca mi le poate impartasi. Asa am aflat ca o cheama Victoria Precup, ca a implinit de curand 75 de ani si ca stie, la fel ca toate femeile din Zagon, multe leacuri de plante, mostenite de la mama si de la bunica ei. Victoria Precup si fiica ei, Viorica Sasu, m-au chemat apoi in gradina lor de sub munte, mirosind puternic a soare si fan cosit, mi-au dat retete stravechi si mi-au povestit despre flori si ierburi de leac minunate, pe care mi le-au si aratat, insirate la umbra, pentru uscat: radacini galbui de lumanarica, flori de soc, frunze aspre de coada-calului, arnica, galbenele si multe, multe alte ierburi pe care le-au adunat cu sarg pentru a-si umple camara cu leacuri de ajutor. 'Florile si frunzele sunt sfinte, ca ni le-a dat Dumnezeu de la facerea lumii', spune matusa Victoria, inainte sa ne despartim. 'Nimic din ce ne este de trebuinta nu lipseste de pe pamant. Doar ochi sa avem, de vazut, si urechi de auzit invataturile stramosesti.'

Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici
. Se face infuzie dintr-o jumatate de lingurita de seminte de chimen, peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Se lasa vasul acoperit 10 minute si apoi se strecoara. Se da copilului sa bea de mai multe ori pe zi cate o lingura, doua de infuzie.
. Se oparesc cateva seminte de anason si se lasa vasul acoperit pana cand se raceste infuzia. Apoi se indulceste cu miere si se bea de mai multe ori pe zi.

Pentru cresterea poftei de mancare la copii
. Se fierbe, timp de 15 minute, o lingura de floare de lumanarica intr-un litru de apa. Se lasa sa se raceasca si se da copilului sa bea cate o lingura de mai multe ori pe zi.

Pentru copii sanatosi
. Cei care vor sa aiba copii sanatosi trebuie sa aiba grija sa nu-i zamisleasca in zi de vineri sau de sarbatoare. Copiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei facuti in cele 12 vineri mari din an, ajung hoti, neascultatori, curvari si sunt de cele mai multe ori insemnati trupeste cu betesuguri.

Pentru tratarea astmului si a bolilor de plamani
. Infuzie din doua linguri de planta uscata de trei-frati-patati. Se bea indulcita cu miere.
. Se bea infuzie concentrata din flori de soc.
. Se fierb la foc mic, intr-o jumatate de kilogram de untura, 8 mere rase, verzi. Cand s-a format o pasta, se ia vasul de pe foc si se adauga in el 10 galbenusuri proaspete si o cana cu miere. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa la racit. Din aceasta compozitie, care se pastreaza la rece, se mananca cate 4-5 linguri pe zi, cu paine de secara. In perioada in care se face acest tratament, se bea mult lapte cald de capra sau vaca.

Impotriva caderii parului
. Se pune intr-o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. Se lasa o saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul obtinut. Se frictioneaza bine capul de doua-trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de rostopasca.
. Se freaca bine pielea capului cu ceai de radacina de brustur.

Pentru tratarea cancerului
. Se bea zilnic infuzie din planta intreaga (radacina, tulpina, frunze si flori) de tataneata (tataneasa).

Pentru calmarea durerilor de cap
. Se leaga capul cu frunze de brustur sau cu frunze de hrean.

Pentru scaderea febrei
. Se infasoara corpul in frunze reci de brustur, varza proaspata sau hrean. Frunzele se schimba cand s-au incalzit.
. Se infasoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce, rece, sau in otet de mere. Compresele se schimba cand se incalzesc.

Pentru calmarea durerilor, in caz de fracturi sau luxatii
. Se pun comprese, in mai multe straturi, din frunze de varza si hrean.

Pentru tratarea reumatismului
. Se taie radacina de tataneasa, se spala si se pune intr-o sticla pana la jumatate. Peste ea se adauga tuica de cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. Dupa o saptamana, se agita bine sticla si se poate folosi maceratul obtinut pentru comprese, care se aplica pe incheieturile dureroase. De asemenea, se fac frectii dimineata si seara cu acest lichid.
. Se leaga locul dureros cu frunze de hrean sau frunze de brustur, puse in mai multe straturi.
. Se face frectie cu tuica naturala, in care s-a pus la macerat radacina de matraguna.

Pentru eliminarea pietrelor de la fiere si ficat
. In 2 l de vin alb se pun la macerat 500 g miere si 500 g leustean verde, tocat marunt. Se lasa la temperatura camerei 7 zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. Dupa acest timp, se strecoara si se bea din macerat cate un paharel de 50 ml, dupa mancare. Se bea de trei ori pe zi, pana cand se termina cantitatea preparata. Tratamentul se poate face de doua ori pe an, la interval de sase luni.

Pentru tratarea bolilor de ficat
. Se ia radacina si floare de lumanarica si se taie marunt. La un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se fierb pana cand scade lichidul la jumatate. Se beau in fiecare dimineata, pe stomacul gol, 100 ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o jumatate de ora. Maceratul trebuie sa fie la temperatura camerei.

Pentru tratarea bolilor de stomac si ficat
. Se pun in ceai de plante 2-3 picaturi de seva galbuie, proaspata, scursa din rostopasca rupta. Se beau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. Rostopasca este toxica daca se foloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de 5-6 picaturi pe zi.

Pentru constipatie
. Se face un amestec din ulei si moare, zeama de varza acra, puse in cantitate egala. Se bea cate un pahar, dimineata, pe stomacul gol.
. Se mananca varza acra taiata marunt si stropita cu ulei.
. Se bea de mai multe ori pe zi infuzie de troscotel.

Pentru boli de inima
. Se face infuzie din flori si frunze de paducel. Paducelul e o planta puternica si nu se pun multe flori si frunze cand se prepara infuzia. Aceasta are un efect mai bun daca are o concentratie mai slaba.
. Se face infuzie din fructe uscate de paducel si se bea indulcita cu miere.

Pentru scaderea tensiunii
. Se pun la uscat ciorchini de caline. Cand calinele s-au stafidit pe jumatate, se culeg de pe crengute si se pun intr-un borcan in straturi alternative cu zahar tos. Straturile trebuie sa fie egale in grosime. Se lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lingurita din preparat pe zi.
. Se mananca 1-2 boabe de caline proaspete pe zi.

Pentru tratarea ranilor si a arsurilor
. Se pune pe arsura cartof crud, ras marunt. Se schimba cartoful in momentul in care s-a incalzit. Cartoful trebuie sa fie cat mai rece, ca sa calmeze durerea arsurii.
. Se parg basicile facute de arsura cu un ac inrosit in foc si se spala locul ars cu infuzie de musetel sau coada-soricelului.
. Se spala arsura cu infuzie de musetel si se unge cu alifie obtinuta astfel: se amesteca 100 ml tuica naturala, fiarta de doua ori, cu 100 ml ulei rafinat si 2 lingurite de zahar, o bucata cat o nuca de ceara de albine si cu 2 bobite de tamaie. Se pun toate intr-un vas, la foc foarte mic, si se amesteca incontinuu, pana cand tuica le dizolva pe toate si se obtine o alifie. Se lasa alifia sa se raceasca si se poate folosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor boli de piele. Inainte de a aplica alifia, locul afectat trebuie, neaparat, spalat bine cu infuzie. Aceasta alifie se poate folosi timp indelungat si nu are contraindicatii.
. Cea mai buna alifie pentru arsuri si boli de piele, renumita pentru rezultatele exceptionale probate prin vindecarile obtinute de-a lungul anilor, o prepara Ghizela Balint, pe care o puteti gasi la casa ei asezata langa podul din spatele bisericii evanghelice din Zagon. Reteta, pe care o tine secreta (este foarte importanta dozarea ingredientelor, orice abatere de la reteta este periculoasa), are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului (miere, propolis, pastura, polen, mana). Tanti Ghizela are acum 90 de ani si a mostenit reteta de la o farmacista din Cluj, care a tratat-o acum mai bine de o jumatate de veac, cand si-a oparit mainile cu apa clocotita.

Pentru pastrarea sanatatii si prelungirea tineretii
. Se culeg flori, frunze, radacini de plante de leac, din cele mai diverse soiuri. Dupa ce s-au uscat, se amesteca bine si se bea, in loc de apa, infuzie rece din aceste plante. Iarna se bea infuzie calda. Cu cat sunt mai multe plante, cu atat puterea infuziei este mai mare.