Intoxicatia cu plumb

Intoxicatia cu plumb

Este un element foarte raspandit in natura, implicat in poluarea apei, solului, aerului, alimentelor si furajelor.

Exploatarile miniere

Emanatii de la fabrici de baterii, turnatorii

Gaze de esapament

Utilizarea vopselelor pe baza de plumb

Utilizarea conductelor de plumb

Insecticide pe baza de plumb

Absorbtia

Pb si compusii anorganici se absorb pe cale digestiva si respiratorie

a)     absorbtia digestiva este redusa (1-2 % ovine, 1 % iepuri, 5-15 % om, 10 % bovine)

mediul acid gastric duce la solubilizarea sarurilor de Pb

absorbtia digestiva este mai mare la animalele tinere

b)     absorbtia respiratorie este foarte mare, intre 70-100 %

Se distribuie in ficat, rinichi, cortex, dar mai ales in tesutul osos sub forma de fosfat calcic de plumb.

In sange se afla 2 % din Pb total din organism (90 % in hematii si 10 % in plasma)

Excretia - calea principala este cea digestiva dar si prin urina, saliva, transpiratie, lapte, fanere.

Patogeneza

Pb isi exercita efectele daunatoare in mai multe secvente biochimice si celulare.

Efecte hematotoxice

• anemie hipocroma - inhibitia sintezei hemului
• hemoliza - creste fragilitatea osmotica si mecanica a eritrocitelor

Efecte cito si histotoxice

Efecte neorotoxice

edem cerebral

necroza corticala laminara la bovine

paralizia glosofaringiana si laringiana la bovine (recurentiala)

epilepsie acuta amaurotica (la primate)

Efecte nefrotoxice

degenerarea epiteliului tubular

nefropatia saturniana

Efecte hepatotoxice

hepatopatia saturniana

infiltratii, degenerescenta grasa, necroza

Toxicitate vasculara

endarterite - afectarea tunicii interne si constrictie vasculara - crize circulatorii abdominale.

Tetraetilul si tetrametilul de Pb - leziuni capilare la nivelul circumvolutiunilor cerebrale, encefalopatie edematoasa si hemoragica

Efecte asupra reproductiei

sterilitate, avorturi, mortinatalitate

Efecte imunosupresive

efect asupra sporului de crestere - pasari, vitei, copii.

Efecte endocrine

reduce captarea de catre tiroida ti integrarea iodului in P.B.I.

Osteoporoze si aparitia liniilor radioopace metafizare

specie santinela a incarcaturiiindustriale a mediului cu Pb

Clinic

la efort moderat, cornaj respirator, dispnee cu iminenta de asfixie, mucoase cianotice

jetaj alimentar, starea de intretinere proasta

tumefactii articulare, paralizii ale membrelor posterioare

anemie

lizereul gingival Burton

frecvent complicatii prin bronhopneumonii "ab ingestis"

Morfopatologic si histopatologic

• edem difuz si necroza unor neuroni din encefal
• degenerescenta hepatica grasa
• nefroza

Este cel mai adesea acuta

Forma acuta

• excitatie nervoasa cu tulburarea comportamentului, accese rabiforme, epileptiforme, amauroza, hipersalivatie, tremuraturi musculare intermitente, parezia prestomacelor, colica intensa, constipatie.

Forma cronica

• animalele mor tot prin episoade acute
• stomatita ulceroasa cu greutate in respiratie
• slabire progresiva
• hipogalaxie
• colici periodice, crize epileptiforme

Examen de laborator

anemie pronuntata - anemie normocitara, normocroma

plumbemia

plumb tisular:      

ficat > 10 ppm

rinichi > 40 ppm

sange > 0,4 ppm

fecale > 35 ppm

cresterea acidului aminolevulinic (ALA) in urina

scade dehidrataza acidului amino-levulinic eritocitar

Modificari morfopatologice si histopatologice

• uscarea foiosului
• uscarea pielii
• hepatoza grasa
• scleroza renala si miocardica

Histopatologic

nefrita interstitiala

tubulonefroza

incluzii intranucleare in epiteliul tubilor proximali

Diagnostic diferential

• M.C.C.
• rabie
• meningoencefalite
• edem si hemoragie cerebrala
• intoxicatia cu organoclorurate, Hg, metaldehida

• mai rezistente
• fac exclusiv forma cronica
• colica, paralizii, avort, alterarea constientei, moarte
• plumbemia > 0,36 ppm
• scade ALA-D
• creste ALA in urina
• rinichi, ficat > 4 ppm

Morfopatologic degenerescenta renala

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

anemie moderata

Histopatologic       degenerare grasa centrolobulara

nefrita interstitiala

hemosideroza

• rezistente la Pb, intoxicatiile apar foarte rar

Clinic

• colica, diaree negricioasa hemoragica
• sialoree, cecitate, bruxism
• incoordonare, mioclonii
• tumefactii articulare

• anemie, eritrocite cu punctatii bazofile
• hipocalcemie, hipofosforemie
• scade activitatea ALA-D
• plumb tisulat

Forma acuta - foarte rar

Semne digestive - voma, colica, diaree negricioasa, anorexie, constipatie

Semne nervoase - excitatie, depresie

Foema cronica - mai des intalnita

• slabire, astenie, uscarea pielii, constipatie persistenta urmata de diaree negricioasa
• reumatism saturnic (artalgii)
• crize epileptiforme
• sindrom de imobilitate
• paralizia membrelor

• anemie, eritrocite cu punctatii bazofile
• hipoproteinemie, hipofosfatazemie:

sange 35 ml/l

urina 75 ml/l; 82 ml/l la 24 h de la chelatare

par 88 ml/g

ficat 3,6 ml/g

• acid aminolevulinic in urina

Morfopatologic

• inchiderea tardiva a apofizelor vertebrelor toracice
• liniile de Pb in radiusul distal
• hepato si nefromegalie
• edem cerebral
• degenerescenta hidropica a spermatogoniilor

• calmarea animalelor fenobarbital
• evacuarea tubului digestiv    - spalatura gastrica

purgative saline

carbune

clisme

• spasmolitice
• rehidratare
• terapia chelatanta: EDTA-calciu 25 mg/kg mc la 8 ore
• dextroxa 5 % in pefuzie + doze mari de Vit. C

Carnea se da in consum dezosata daca:

corespunde organoleptic, bacteriologic

sub 1 mg/kg Pb

Intoxicatia cu Plumb

1. Surse de contaminare. Pentru ca plumbul a fost folosit pe scara larga in industrie in trecut si pentru ca persista in mediu, intoxicatia cu plumb continua sa apara la animalele domestice. Sursele de poluare includ:

1.Obiecte ce contin plumb, cum ar fi bateriile;

2.Vopsele si produse asociate

a. Cladirile construite inainte de 1950 s-ar putea sa fi fost vopsite cu vopsele pe baza de plumb.

b. Anumite automobile contin plumb; in prezent disponibilitatea este foarte limitata

c. Oalele ce contin plumb sau la care suprafata nu este smaltata, mai ales daca se utilizeaza pentru hrana acida sau lichid acid

3. Aparatele de ferma si piesele de schimb

a. Lubrifianti (ex. vaselina, ulei de motor folosit) din motoare care functioneaza cu benzina cu plumb au fost surse majore de intoxicare cu plumb. Odata cu introducerea benzinei fara plumb, uleiul de motor folosit nu mai este considerat o sursa de plumb, si lubrifiantii mai noi nu contin deloc sau contin cantitate mica de plumb.

b. Placutele din plumb in bateriile autoturismelor

c. Sasiul autoturismelor vechi poate fi contaminat cu lubrifianti sau vopsea pe baza de plumb.

4. Industria

a. Praful provenit de la minele de plumb pot contamina pasunile sau recolta de fan

b. Namolul apelor de canal deseori contine niveluri scazute de plumb, dar plantele resorb saracacios plumbul

c. Topitoriile

5. Pesticidele. In livezile vechi suprafata pamantului poate fi contaminat prin folosire arsenatului de plumb

2. Expunerea

1. Bovinele si cabalinele sunt curioase si ling sau mesteca bateriile sau vopseaua descuamata

2. Cateii si cainii mesteca suprafetele vopsite sau ingera obiectele din plumb

3. Intoxicatia cu plumb in cazul pisicilor s-a produs in urma lingerii de pe blana si de pe laba a prafului contaminat cu plumb

4. Pasarile de apa ingera plumbul, care este retinut in proventricul sau in ventricul. Deasemenea ele pot ingera si namolul contaminat cu plumb din lacuri

5. Animalele salbatice si pasarile captive consuma obiectele din plumb sau vopseaua pe baza de plumb de pe custi

3. Caracteristici

1. Intoxicatia cu plumb poate fi sezonal, cu incidenta crescuta la vaci si la caini in primavara si vara timpurie

2. Cele mai multe cazuri de intoxicatie cu plumb evolueaza subacut

a. Este nevoie de ingestia timp de cateva zile pentru a putea ajunge la concentratii toxice

b. Obiectele din plumb persista la nivelul tractului gastrointestinal, provocand o sursa continua de expunere la intoxicatie

c. Cateii (mai putin de 1 an) sunt cel mai frecvent afectati

4. Toxikinetica

1. Absorbtia

a. Absorbtia orala a sarurilor de plumb si plumb metalic are loc incet si este incomplet. Numai 2%-10% se absoarbe, iar restul se excreta prin fecale

(1) Dietele acidice pot intensifica absorbtia prin dizolvarea plumbului

(2) Diete deficiente in Ca, Zn sau proteine pot intensifica absorbtia plumbului

b. Plumbul absorbit este transportat ca si un plumb-proteinat pe membrana eritrocitara, cu concentratii foarte mici in ser

2. Depunerea

a. Tesuturi moi. Plumbul se depoziteaza pentru un scurt timp in tesuturi moi ca si difosfati sau trifosfati

(1) Incluziile nucleare in rinichi, vizibil prin microscopie electronica, este un comlpex de plumb-proteinat

(2) Plumbul trece bariera placentara si se acumuleaza in fetus

(a) Se poate produce dezvoltarea intarziata a sistemului nervos

(b) Necroza hialina a vascularizatiei uterine poate produce avort

(3) Bariera imatura sange-creier a nou-nascutilor poate permite cresterea acumularii plumbului in SNC

b. Oase

(1) Depunerea initiala in oase are loc preferential in oase cu rol in crestere (ex. paleta epifizala la animalele in crestere)

(2) Depunerea in oase pe termen lung are loc in oase canceroase

(3) Perzenta plumbului in maduva osoasa suprima hematopoieza

3. Excretia

a. Concentratii scazute de Pb. in sange este excretat printr-un transport activ in bila

b. Concentratii crescute de Pb. in sange este excretat prin urina

c. Evidenta limitata insinueaza ca Pb. se excreta si prin lapte intr-o ratie care echivaleaza 5% din concentratia de sange

E. Mecanismul pagubelor toxicologice

1. Mecanismul exact al intoxicatiei cu Pb. la nivel molecular nu este complet elucidat

(a) Pb. se leaga de grupuri de sulfhidril si interfereaza cu multe enzime care contin sulfhidril

(b) Pb. poate concura sau inlocui Zn in cateva enzime

2. Efectele toxice sau degenerative se produc in sistemul nervos, tractul gastrointestinal si sistemul hematopoietic

a. Mecanismele neurotoxice nu sunt bine elucidate, dar pot include:

(1) Distrugerea vaselor capilare si necroza neuronilor in SNC

(2) Demielinizarea si reducerea vitezei de transmitere a impulsului in sistemul nervos periferic

(3) Interfereaza cu actiunea acidului γ-aminobutiric (GABA)

(4) Interfereaza cu functia colinergica in asociatie cu reducerea Ca extracelular

(5) Interfereaza cu dopamina

(6) Posibil interfereaza cu Ca de care este nevoie pentru a activa protein-kinaza C in vasele capilare din creier

b. Mecanismele intoxicatiei gastrointestinale. Mecanisme specifice pentru efectul Pb. asupra tractului gastrointestinal (ex. anorexie, vomituritii, colica) nu sunt descrise, dar pot fi secundare mecanismelor neurologice

c. Mecanismul intoxicatiei sistemului hematopoietic. Efectele Pb. asupra hematopoiezei sunt asociate cu inhibitia enzimelor cheie in elaborarea sintezei Hem.

Sinteza normala a Hb Efectele intoxicatiei cu Pb.

Succinyl CoA+Glicina

ALA sintetaza

γ ALAConcentratie crescuta de ALA in

γ-ALAD ser si urina

Porfobilinogen (PBG)

Uroporfirina III

Coproporfirinogen III Concentatie crescuta de

coproporfirinogen in eritrocite

si urina

Coproporfirinogenaza

Protoporfirin IXCrescut in eritrocitele

protoporfirin libere (FEP)

Fier Sinteza Hemului

Hemul

Globina

Hemoglobina

Eritrocit normocitare, normocrome Eritrocite imature cu incluzii bazofile

Fig. 17-5. Efectele Pb. asupra sintezei Hemului

(1) Inhibitia enzimei γ-ALAD, hem-sintetazei si ferrochelatazei reduc sinteza hemului si provoaca acumularea precursorilor hemului (ex. acidul aminolevulinic, coproporfirina, Zn porfirina) in sange

(2) Inhibitia enzimei 5`-nucleotidazei permite retentia fragmentelor acidului nucleic si ribozomilor cea ce rezulta incluzii bazofilice si creste fragilitatea eritrocitelor

F. Diagnostic

1. Semnele clinice

a. Semnele clinice generale. Semnele clinice comune tuturor animalelor intoxicate cu Pb sunt:

(1) Encefalopatie caracterizata prin crize, tremuraturi, orbire, depresie sau dementa

(2) Anorexie si colica, deseori urmat de voma si constipatie

(3) Anemie

(4) Proteinurie

b. Semnele clinice caracteristice speciilor sunt enumerate in Tabelul 17-2

2. Leziuni

a. Leziunile mari la majoritatea speciilor sunt putin severe si nonspecifice

(1) Bovinele pot avea musculatura palida

(2) Obiectele din Pb, vopselele, uleiul de motor vechi pot fi vizualizate in tractul gastrointestinal

(3) Plasma poate fi fluorescent la expunerea la lumina UV datorita excesului de porfirina. Aceasta modificare poate lipsi la cazurile acute.

b. Leziunile microscopice

(1) Necroza corticalei cerebrale si poliomalacia poate apare la bovine. Necroza neuronala si modificarile hialine in arteriole sunt leziuni inconstante

(2) Degenerarea tubilor renali sau necroza lor poate fi de la usor pana la moderat sau absent

(3) Protozoarele din rumen sunt reduse ca numar si deseori se observa lipsa motilitatii

3. Diagnostic de laborator

a. Nivelul Pb din sange este ridicat la toate speciile afectate

(1) Concentratiile care produc intoxicatii la diferitele specii variaza, dar in general un exces de 0,4 ppm de plumb in concentratia sanguina este abnormal de ridicat si se asociaza cu semne clinice

(a) Concentratia normala a Pb in sange este mai putin de 0,1 ppm

(b) Concentratia intre 0,1-0,4 ppm este nontoxic

(2) Valorile Pb din sange nu ar trebui folosite pentru a diagnostica intoxicatia cu Pb in absenta modificarilor caracteristice in sange sau efecte clinice

(3) Nivelul Pb. din sange nu se coreleaza cu severitatea semnelor clinice

b. Hematologia

(1) Cresterea hematiilor nucleate intr-o proportie mai mare decat in anemie indica intoxicatia cu Pb

(2) Nivelul de Zn-protoporfirina creste mai ales in cazul cainilor

(3) Porfirinele din plasma si fluorescenta lor sub lumina UV este caracteristic in cazul bovinelor

c. Radiografia

(1) Radiografia abdominala in cazul animalelor mici poate releva particule radiodense sau prezenta de obiecte in tractul gastrointestinal

(2) Animalele tinere (mai ales cateii si viteii) prezinta scleroza metafizara care rezulta in urma unei expuneri cronice la Pb

Tabel 17-2

d. Analizele urinare

(1) Cresterea nivelului γ-ALAD urinar

(2) Dozarea Ca EDTA poate fi efectuat daca nivelul de Pb din sange si nivelul porfirinelor nu este conclusiv

(a) O proba de urina de 24 de ore este colectata si testata pentru Pb

(b) Se administreaza Ca-disodiu EDTA si cu 24 de ore mai tarziu urina se testeaza pentru Pb

(c) O crestere semnificativa a nivelului de Pb in urina consecutiv administrarii de EDTA indica acumularea de Pb si de intoxicatie

G. Tratament

1. Ca-disodiu EDTA

(1) Preparare

(a) In prezent, nici un produs de uz veterinar nu se comercializeaza, dar Administratia pentru Alimente si Medicamente a aprobat achizitionarea Ca-disodiu EDTA de la companii care produc chemicale

(b) Produsul Ca disodiu EDTA este disponibil ca si medicament uman in farmacii de uz uman

(c) Tetrasodiu de EDTA ar trebui evitat deoarece poate produce hipocalcemie

(2) Dozaj. Ca EDTA se administreaza subcutan sau intravenos

(3) Complicatii. Se inceteaza tratamentul dupa 5 zile pentru a evita intoxicatia cu Ca EDTA

(a) Efectele secundare a dozarii excesive sau a intervalului de administrare sunt depresia, anorexia, vomitarea si diarea. Aceste efecte sunt combatute prin suplimentarea cu Zn

(b) Terapia mai lunga de 5 zile poate provoca necroza tubilor proximali

(c) Ca disodiu EDTA ocazional intensifica semnele unei intoxicatii cu Pb prin mobilizarea Pb din oase

(4) Administrarea de dimercaprol inaintea tratamentului cu Ca EDTA poate ajuta la ameliorarea semnelor neurologice acute, deoarece traverseaza bariera sange-creier

b. Acidul dimercaptosuccinic (DMSA) este recomandat pentru pasari (25-35 mg/kg oral, de doua ori pe zi timp de 5 zile, deoarece este mai putin toxic decat Ca disodiu EDTA pentru pasari

c. D-Penicilamina este un sulfhidril

(1) Este folosit pentru terapia orala a intoxicatiei cronice (8 mg/kg, oral, de patru ori pe zi) sau parenteral dupa terapia cu Ca EDTA

(2) Efectele secundare sunt: anorexia, voma, care se reduce la minim daca se administreaza doze mai mici mai frecvent, sau daca dupa 5-7 zile de tratament se face o pauza de 5-7 zile (ultima strategie are efect si in terapia cu Ca disodiu EDTA)

2. Terapia suplimentara

a. Tiamina are efecte promitatoare mai ales in cazul bovinelor, doza recomandata este de 0,5-1,0 g/zi

b. Corticosteroizii (ex. dexametazona) si un diuretic osmotic (ex. manitol) poate reduce eemul cerebral in cazul bovinelor si a ecvinelor

c. Diazepamul sau barbituricele pot fi administrate pentru a controla crizele

3. Decontaminarea tractului gastrointestinal

a. Sulfatul de sodiu sau magneziu ajuta la evacuarea gastrointestinala sau precipita Pb pentru a forma un complex insolubil de sulfat de plumb

b. Interventia chirurgicala

(1) La rumegatoarele cu staza rumenala si contaminare severa cu Pb se face rumenotomie

(2) Animalele de companie sau pasarile s-ar putea sa aiba nevoie de interventie chirurgicala sau endoscopie pentru indepartarea Pb metalic sau obiectele din Pb din stomac sau intestine

4.Ingrijirea in perioada de convalescenta

a. Hranirea suplimentara si administrarea de fluide oral sau parenteral poate fi necesara pentru a contracara anorexia, ce poate fi prelungita

b. Reinsamantarea rumenului cu agenti probiotici si continut rumenal activ poate reface functionarea normala a rumenului