Medicina
Intoxicatia cu plumbIntoxicatia cu plumb Este un element foarte raspandit in natura, implicat in poluarea apei, solului, aerului, alimentelor si furajelor. Surse de contaminare ale mediului Exploatarile miniere Emanatii de la fabrici de baterii, turnatorii Gaze de esapament Utilizarea vopselelor pe baza de plumb Utilizarea conductelor de plumb Insecticide pe baza de plumb Toxicocinetica Absorbtia Pb si compusii anorganici se absorb pe cale digestiva si respiratorie a) absorbtia digestiva este redusa (1-2 % ovine, 1 % iepuri, 5-15 % om, 10 % bovine) mediul acid gastric duce la solubilizarea sarurilor de Pb absorbtia digestiva este mai mare la animalele tinere b) absorbtia respiratorie este foarte mare, intre 70-100 % Se distribuie in ficat, rinichi, cortex, dar mai ales in tesutul osos sub forma de fosfat calcic de plumb. In sange se afla 2 % din Pb total din organism (90 % in hematii si 10 % in plasma) Excretia - calea principala este cea digestiva dar si prin urina, saliva, transpiratie, lapte, fanere. Patogeneza Pb isi exercita efectele daunatoare in mai multe secvente biochimice si celulare. Efecte hematotoxice
Efecte cito si histotoxice Efecte neorotoxice edem cerebral necroza corticala laminara la bovine paralizia glosofaringiana si laringiana la bovine (recurentiala) epilepsie acuta amaurotica (la primate) Efecte nefrotoxice degenerarea epiteliului tubular nefropatia saturniana Efecte hepatotoxice hepatopatia saturniana infiltratii, degenerescenta grasa, necroza Toxicitate vasculara endarterite - afectarea tunicii interne si constrictie vasculara - crize circulatorii abdominale. Tetraetilul si tetrametilul de Pb - leziuni capilare la nivelul circumvolutiunilor cerebrale, encefalopatie edematoasa si hemoragica Efecte asupra reproductiei sterilitate, avorturi, mortinatalitate Efecte imunosupresive efect asupra sporului de crestere - pasari, vitei, copii. Efecte endocrine reduce captarea de catre tiroida ti integrarea iodului in P.B.I. Osteoporoze si aparitia liniilor radioopace metafizare Intoxicatia cu Pb la cabaline specie santinela a incarcaturiiindustriale a mediului cu Pb Clinic la efort moderat, cornaj respirator, dispnee cu iminenta de asfixie, mucoase cianotice jetaj alimentar, starea de intretinere proasta tumefactii articulare, paralizii ale membrelor posterioare anemie lizereul gingival Burton frecvent complicatii prin bronhopneumonii "ab ingestis" Morfopatologic si histopatologic
Intoxicatia cu Pb la bovine Este cel mai adesea acuta Forma acuta
Forma cronica
Examen de laborator anemie pronuntata - anemie normocitara, normocroma plumbemia plumb tisular: ficat > 10 ppm rinichi > 40 ppm sange > 0,4 ppm fecale > 35 ppm cresterea acidului aminolevulinic (ALA) in urina scade dehidrataza acidului amino-levulinic eritocitar Modificari morfopatologice si histopatologice
Histopatologic nefrita interstitiala tubulonefroza incluzii intranucleare in epiteliul tubilor proximali Diagnostic diferential
Intoxicatia cu Pb la ovine
Morfopatologic degenerescenta renala
anemie moderata Histopatologic degenerare grasa centrolobulara nefrita interstitiala hemosideroza Intoxicatia cu Pb la porcine
Clinic
Intoxicatia cu Pb la carnivore Forma acuta - foarte rar Semne digestive - voma, colica, diaree negricioasa, anorexie, constipatie Semne nervoase - excitatie, depresie Foema cronica - mai des intalnita
sange 35 ml/l urina 75 ml/l; 82 ml/l la 24 h de la chelatare par 88 ml/g ficat 3,6 ml/g
Morfopatologic
Terapie
purgative saline carbune clisme
Carnea se da in consum dezosata daca: corespunde organoleptic, bacteriologic sub 1 mg/kg Pb Intoxicatia cu Plumb
1.Obiecte ce contin plumb, cum ar fi bateriile; 2.Vopsele si produse asociate a. Cladirile construite inainte de 1950 s-ar putea sa fi fost vopsite cu vopsele pe baza de plumb. b. Anumite automobile contin plumb; in prezent disponibilitatea este foarte limitata c. Oalele ce contin plumb sau la care suprafata nu este smaltata, mai ales daca se utilizeaza pentru hrana acida sau lichid acid 3. Aparatele de ferma si piesele de schimb a. Lubrifianti (ex. vaselina, ulei de motor folosit) din motoare care functioneaza cu benzina cu plumb au fost surse majore de intoxicare cu plumb. Odata cu introducerea benzinei fara plumb, uleiul de motor folosit nu mai este considerat o sursa de plumb, si lubrifiantii mai noi nu contin deloc sau contin cantitate mica de plumb. b. Placutele din plumb in bateriile autoturismelor c. Sasiul autoturismelor vechi poate fi contaminat cu lubrifianti sau vopsea pe baza de plumb. 4. Industria a. Praful provenit de la minele de plumb pot contamina pasunile sau recolta de fan b. Namolul apelor de canal deseori contine niveluri scazute de plumb, dar plantele resorb saracacios plumbul c. Topitoriile 5. Pesticidele. In livezile vechi suprafata pamantului poate fi contaminat prin folosire arsenatului de plumb
1. Bovinele si cabalinele sunt curioase si ling sau mesteca bateriile sau vopseaua descuamata 2. Cateii si cainii mesteca suprafetele vopsite sau ingera obiectele din plumb 3. Intoxicatia cu plumb in cazul pisicilor s-a produs in urma lingerii de pe blana si de pe laba a prafului contaminat cu plumb 4. Pasarile de apa ingera plumbul, care este retinut in proventricul sau in ventricul. Deasemenea ele pot ingera si namolul contaminat cu plumb din lacuri 5. Animalele salbatice si pasarile captive consuma obiectele din plumb sau vopseaua pe baza de plumb de pe custi
1. Intoxicatia cu plumb poate fi sezonal, cu incidenta crescuta la vaci si la caini in primavara si vara timpurie 2. Cele mai multe cazuri de intoxicatie cu plumb evolueaza subacut a. Este nevoie de ingestia timp de cateva zile pentru a putea ajunge la concentratii toxice b. Obiectele din plumb persista la nivelul tractului gastrointestinal, provocand o sursa continua de expunere la intoxicatie c. Cateii (mai putin de 1 an) sunt cel mai frecvent afectati
1. Absorbtia a. Absorbtia orala a sarurilor de plumb si plumb metalic are loc incet si este incomplet. Numai 2%-10% se absoarbe, iar restul se excreta prin fecale (1) Dietele acidice pot intensifica absorbtia prin dizolvarea plumbului (2) Diete deficiente in Ca, Zn sau proteine pot intensifica absorbtia plumbului b. Plumbul absorbit este transportat ca si un plumb-proteinat pe membrana eritrocitara, cu concentratii foarte mici in ser 2. Depunerea a. Tesuturi moi. Plumbul se depoziteaza pentru un scurt timp in tesuturi moi ca si difosfati sau trifosfati (1) Incluziile nucleare in rinichi, vizibil prin microscopie electronica, este un comlpex de plumb-proteinat (2) Plumbul trece bariera placentara si se acumuleaza in fetus (a) Se poate produce dezvoltarea intarziata a sistemului nervos (b) Necroza hialina a vascularizatiei uterine poate produce avort (3) Bariera imatura sange-creier a nou-nascutilor poate permite cresterea acumularii plumbului in SNC b. Oase (1) Depunerea initiala in oase are loc preferential in oase cu rol in crestere (ex. paleta epifizala la animalele in crestere) (2) Depunerea in oase pe termen lung are loc in oase canceroase (3) Perzenta plumbului in maduva osoasa suprima hematopoieza 3. Excretia a. Concentratii scazute de Pb. in sange este excretat printr-un transport activ in bila b. Concentratii crescute de Pb. in sange este excretat prin urina c. Evidenta limitata insinueaza ca Pb. se excreta si prin lapte intr-o ratie care echivaleaza 5% din concentratia de sange E. Mecanismul pagubelor toxicologice 1. Mecanismul exact al intoxicatiei cu Pb. la nivel molecular nu este complet elucidat (a) Pb. se leaga de grupuri de sulfhidril si interfereaza cu multe enzime care contin sulfhidril (b) Pb. poate concura sau inlocui Zn in cateva enzime 2. Efectele toxice sau degenerative se produc in sistemul nervos, tractul gastrointestinal si sistemul hematopoietic a. Mecanismele neurotoxice nu sunt bine elucidate, dar pot include: (1) Distrugerea vaselor capilare si necroza neuronilor in SNC (2) Demielinizarea si reducerea vitezei de transmitere a impulsului in sistemul nervos periferic (3) Interfereaza cu actiunea acidului γ-aminobutiric (GABA) (4) Interfereaza cu functia colinergica in asociatie cu reducerea Ca extracelular (5) Interfereaza cu dopamina (6) Posibil interfereaza cu Ca de care este nevoie pentru a activa protein-kinaza C in vasele capilare din creier b. Mecanismele intoxicatiei gastrointestinale. Mecanisme specifice pentru efectul Pb. asupra tractului gastrointestinal (ex. anorexie, vomituritii, colica) nu sunt descrise, dar pot fi secundare mecanismelor neurologice c. Mecanismul intoxicatiei sistemului hematopoietic. Efectele Pb. asupra hematopoiezei sunt asociate cu inhibitia enzimelor cheie in elaborarea sintezei Hem. Sinteza normala a Hb Efectele intoxicatiei cu Pb. Succinyl CoA+Glicina
ALA sintetaza γ ALAConcentratie crescuta de ALA in
γ-ALAD ser si urina Porfobilinogen (PBG)
Uroporfirina III
Coproporfirinogen III Concentatie crescuta de coproporfirinogen in eritrocite si urina Coproporfirinogenaza Protoporfirin IXCrescut in eritrocitele protoporfirin libere (FEP) Fier Sinteza Hemului Hemul
Globina Hemoglobina Eritrocit normocitare, normocrome Eritrocite imature cu incluzii bazofile Fig. 17-5. Efectele Pb. asupra sintezei Hemului (1) Inhibitia enzimei γ-ALAD, hem-sintetazei si ferrochelatazei reduc sinteza hemului si provoaca acumularea precursorilor hemului (ex. acidul aminolevulinic, coproporfirina, Zn porfirina) in sange (2) Inhibitia enzimei 5`-nucleotidazei permite retentia fragmentelor acidului nucleic si ribozomilor cea ce rezulta incluzii bazofilice si creste fragilitatea eritrocitelor F. Diagnostic 1. Semnele clinice a. Semnele clinice generale. Semnele clinice comune tuturor animalelor intoxicate cu Pb sunt: (1) Encefalopatie caracterizata prin crize, tremuraturi, orbire, depresie sau dementa (2) Anorexie si colica, deseori urmat de voma si constipatie (3) Anemie (4) Proteinurie b. Semnele clinice caracteristice speciilor sunt enumerate in Tabelul 17-2 2. Leziuni a. Leziunile mari la majoritatea speciilor sunt putin severe si nonspecifice (1) Bovinele pot avea musculatura palida (2) Obiectele din Pb, vopselele, uleiul de motor vechi pot fi vizualizate in tractul gastrointestinal (3) Plasma poate fi fluorescent la expunerea la lumina UV datorita excesului de porfirina. Aceasta modificare poate lipsi la cazurile acute. b. Leziunile microscopice (1) Necroza corticalei cerebrale si poliomalacia poate apare la bovine. Necroza neuronala si modificarile hialine in arteriole sunt leziuni inconstante (2) Degenerarea tubilor renali sau necroza lor poate fi de la usor pana la moderat sau absent (3) Protozoarele din rumen sunt reduse ca numar si deseori se observa lipsa motilitatii 3. Diagnostic de laborator a. Nivelul Pb din sange este ridicat la toate speciile afectate (1) Concentratiile care produc intoxicatii la diferitele specii variaza, dar in general un exces de 0,4 ppm de plumb in concentratia sanguina este abnormal de ridicat si se asociaza cu semne clinice (a) Concentratia normala a Pb in sange este mai putin de 0,1 ppm (b) Concentratia intre 0,1-0,4 ppm este nontoxic (2) Valorile Pb din sange nu ar trebui folosite pentru a diagnostica intoxicatia cu Pb in absenta modificarilor caracteristice in sange sau efecte clinice (3) Nivelul Pb. din sange nu se coreleaza cu severitatea semnelor clinice b. Hematologia (1) Cresterea hematiilor nucleate intr-o proportie mai mare decat in anemie indica intoxicatia cu Pb (2) Nivelul de Zn-protoporfirina creste mai ales in cazul cainilor (3) Porfirinele din plasma si fluorescenta lor sub lumina UV este caracteristic in cazul bovinelor c. Radiografia (1) Radiografia abdominala in cazul animalelor mici poate releva particule radiodense sau prezenta de obiecte in tractul gastrointestinal (2) Animalele tinere (mai ales cateii si viteii) prezinta scleroza metafizara care rezulta in urma unei expuneri cronice la Pb Tabel 17-2
d. Analizele urinare (1) Cresterea nivelului γ-ALAD urinar (2) Dozarea Ca EDTA poate fi efectuat daca nivelul de Pb din sange si nivelul porfirinelor nu este conclusiv (a) O proba de urina de 24 de ore este colectata si testata pentru Pb (b) Se administreaza Ca-disodiu EDTA si cu 24 de ore mai tarziu urina se testeaza pentru Pb (c) O crestere semnificativa a nivelului de Pb in urina consecutiv administrarii de EDTA indica acumularea de Pb si de intoxicatie G. Tratament 1. Ca-disodiu EDTA (1) Preparare (a) In prezent, nici un produs de uz veterinar nu se comercializeaza, dar Administratia pentru Alimente si Medicamente a aprobat achizitionarea Ca-disodiu EDTA de la companii care produc chemicale (b) Produsul Ca disodiu EDTA este disponibil ca si medicament uman in farmacii de uz uman (c) Tetrasodiu de EDTA ar trebui evitat deoarece poate produce hipocalcemie (2) Dozaj. Ca EDTA se administreaza subcutan sau intravenos (3) Complicatii. Se inceteaza tratamentul dupa 5 zile pentru a evita intoxicatia cu Ca EDTA (a) Efectele secundare a dozarii excesive sau a intervalului de administrare sunt depresia, anorexia, vomitarea si diarea. Aceste efecte sunt combatute prin suplimentarea cu Zn (b) Terapia mai lunga de 5 zile poate provoca necroza tubilor proximali (c) Ca disodiu EDTA ocazional intensifica semnele unei intoxicatii cu Pb prin mobilizarea Pb din oase (4) Administrarea de dimercaprol inaintea tratamentului cu Ca EDTA poate ajuta la ameliorarea semnelor neurologice acute, deoarece traverseaza bariera sange-creier b. Acidul dimercaptosuccinic (DMSA) este recomandat pentru pasari (25-35 mg/kg oral, de doua ori pe zi timp de 5 zile, deoarece este mai putin toxic decat Ca disodiu EDTA pentru pasari c. D-Penicilamina este un sulfhidril (1) Este folosit pentru terapia orala a intoxicatiei cronice (8 mg/kg, oral, de patru ori pe zi) sau parenteral dupa terapia cu Ca EDTA (2) Efectele secundare sunt: anorexia, voma, care se reduce la minim daca se administreaza doze mai mici mai frecvent, sau daca dupa 5-7 zile de tratament se face o pauza de 5-7 zile (ultima strategie are efect si in terapia cu Ca disodiu EDTA) 2. Terapia suplimentara a. Tiamina are efecte promitatoare mai ales in cazul bovinelor, doza recomandata este de 0,5-1,0 g/zi b. Corticosteroizii (ex. dexametazona) si un diuretic osmotic (ex. manitol) poate reduce eemul cerebral in cazul bovinelor si a ecvinelor c. Diazepamul sau barbituricele pot fi administrate pentru a controla crizele 3. Decontaminarea tractului gastrointestinal a. Sulfatul de sodiu sau magneziu ajuta la evacuarea gastrointestinala sau precipita Pb pentru a forma un complex insolubil de sulfat de plumb b. Interventia chirurgicala (1) La rumegatoarele cu staza rumenala si contaminare severa cu Pb se face rumenotomie (2) Animalele de companie sau pasarile s-ar putea sa aiba nevoie de interventie chirurgicala sau endoscopie pentru indepartarea Pb metalic sau obiectele din Pb din stomac sau intestine 4.Ingrijirea in perioada de convalescenta a. Hranirea suplimentara si administrarea de fluide oral sau parenteral poate fi necesara pentru a contracara anorexia, ce poate fi prelungita b. Reinsamantarea rumenului cu agenti probiotici si continut rumenal activ poate reface functionarea normala a rumenului
|