Intoxicatia cu gosipol

Intoxicatia cu gosipol

A.  Surse. Gosipolul este un pigment polifenolic, gasit in semintele de bumbac.

1.   Gosipolul este diferit in functie de specia de plante si poate ajunge de la 0.002% la peste 6%.

2.   Se pare ca in semintele de bumbac se poate gasi sub forma legata si libera. Cel liber este toxic dar  formele legate sunt netoxice datorita lagaturilor proteice.

B.  Expunere.

1.   Consumul excesiv de seminte de bumbac in hrana porcilor si a rumegatoarelor tinere duce la lipsa functionarii pe deplin a rumenului si poate cauza intoxicatie.

a.    Folosirea la suine si la pasarile de curte este restrictionata din cauza potentialului toxic la monogastrice.

b.   Continutul de gosipol in hrana suinelor este frecvent; dietele trebuie sa contina mai putin de 0.01% (100 ppm).

2.   Accesul accidental poate aparea daca animalele au acces la semintele de bumbac sau alte produse pe baza de bumbac.

C.  Toxicocinetica.

1.   Gosipolul este o lipida solubila, gata de absorbtie in tubul digestiv.

2.   Gosipolul leaga puternic proteinele (inclusiv acidul aminolizina) si sarurile fieroase (sulfatul feros) care pot inactiva gosipolul. Dietele cu fier si gosipol in proportie de 1:1 pot reduce vizibil susceptibilitatea la intoxicatie.

3.   Metebolismul si conjugarea gosipolului rezulta in limita metabolitilor in urina. Oricum, cea mai mare cantitate de gosipol este eliminata prin fecale.

D.  Mecanismul alterarii toxicologice. Efectele toxice, de obicei apar dupa saptamani sau luni de expunere la gosipol.

1.   Afectiuni cardiace. Necrozele cardiace determina aparita insuficientei cardiace congestive.Animalele care mor subit fara leziuni cardiace,se presupune ca au avut o forma de insuficienta cardiaca asemanatoare cu insuficienta cardiaca hiperkalamica.

2.   Afectiuni renale. Pot apare afectiuni renale asociate cu hiperkalemie.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

3.   Afectiuni hepatice. Gosipolul inhiba glutation-s-transferaza, care da posibilitatea ficatului de a metaboliza xenobioticele.Necrozele hepatice pot fi urmarea insuficientei cardiace congestive.

4.   Carenta proteica si scaderea sporului de crestere pot apare ca un rezultat al legarii proteinelor care interfereza cu utilizarea aminoacizilor (in special lizina si metionina).

5.   Efecte asupra reproductiei.

a.    Gosipolul inhiba enzimele necesare sintezei de steroizi in celulele Leydig ale testiculului ca si al LDH-ului.Rezultatele sunt spermatozoizi anormali si infertilitate.

b.   Gosipolul se pare ca intrerupe sarcina, exercitand o actiune luteolitica pe ovar.

E.   Toxicitate.

1.   Intoxocatia acuta cu gosipol nu este frecventa deoarece expunerea este primara iar efectele cumulative se exprima in timp.

2.   Intoxicatia subacuta sau cronica este cumva dependenta de specie si varsta si este influentata de cantitatea de fier din hrana.

a.    Caii sunt relativ rezistenti.

b.   Porcii si pasarile de curte sunt afectate de concentratia de peste 100 ppm si respevctiv 200-400 ppm din hrana.

c.    Rumegatoarele.

(1) Adultele de obicei tolereaza 1000 ppm gosipol in hrana, dar concentratii de peste 1500 ppm pot cauza forme usoare pana la moderate de intoxicatie (anemia, scaderea in crestere si a productiei de lapte).

(2) Cele tinere (mai mici de 6 luni) nu ar trebui sa primeasca mai mult de 100 ppm gosipol liber in hrana.

F.   Diagnostic.

1.   Semne clinice.

a.    Suinele prezinta semne timpurii de anorexie, scadere in greutate si a poftei de mancare. In tinp ce boala progreseaza, slabirea, dispneea, (care cand este pronuntata, se aude ca o "bubuitura"), cianoza si apoi moartea.

b.   Pasari de curte. Decolorarea galbenusului este un efect minor al intoxicatiei cu gosipol.Anorexia, pierderea in greutate si reducerea incubatiei sunt semne tipice de intoxicatie la pasari.

c.    La vaci apare o usoara anemie, fragilitate eritrocitara (hemoliza).Semne mai avansate includ dispneea, slabiciune, edemul salbei,  lipsa voiciunii, depresie si moarte.

2.   Diagnostic de laborator.

a.    Modificarile hematologice sau biochimice releva cresterea enzimelor hepatice (SDH-ul, GGT, AST, LDH), usoara anemie, cresterea feagilitatii eritrocitelor si cresterea colecistikininei.

b.   Analiza pentru evidentierea gosipolului liber din hrana confirma expunerea excesiva.

(1) Analiza nutreturilor trebuie sa fie corelata cu semnele clinice tipice si cu leziunile.

(2) Nutreturile ce au produa initial intoxicatie cumulativa s-ar putea sa un mai fie disponibile pentru analiza.

(3) Analiza gosipolului se poate face doar la un numar limitat de laboratoare.

3.Leziunile la cele mai multe animale includ:

a.    acumulare de lichide de culoare rosie in cavitatea toracica si abdominala.

b.   dilatatie cardiaca cu strii decolorate la nivelul miocardului si dilatatie vantriculara.

c.    edem pulmonar interstitial cu septurule interlobulare edematiate.

d.   marirea in volum, congestia si friabilitatea ficatului cu lobulatie evidenta si icter generalizat.

e.    leziunile histopatologice sunt de cardiomiopatie sau necroza cardiaca cu incercari de regenerara, necroza hepatica centrolobulara, congestie centrolobulara si o usoara nefroza tubulara.

G.  Tratament.

1.   Detoxifierea se face prin indepartarea gosipolului din ratie.

a.    Pentru ca expunerea este cronica absorbantele si anticataralele sunt fara valoare.

b.   Adaugarea fierului in hrana (1:1 cu gosipol liber) ajuta la inactivarea gosipolului liber.

2.   Terapia de sustinere include calitatea superioara a ratiilor suplimentata ci lizina, metionina si vitamine liposolubile.

H.  Prognosticul pentru recuperare este rezervat, deoarece expunerea este de obicei cronica si leziunile pot fi grave si in stadiu avansat inainte ca diagnosticul sa fie confirmat.