Imunomodulatori - tipuri de imunomodulatori

IMUNOMODULATORI

Definitie: compusi de origine biologica sau de sinteza, care pot influenta raspunsul imunitar, avand actiune stimulatoare atunci cand apararea imuna este deficitara si de inhibare, cand R.I. este excesiv, aducandu-l in limite normale

Termeni corecti: imunomodulatori / modificatori ai raspunsului imunitar

Indicatii:

- infectii cronice oro-faringiene, sinusale, genitale

- preventia infectiilor respiratorii recidivante (in asociere cu antibiotice, anti-virale, anti-fungice)

- neoplazii si alte stari de imunosupresie

TIPURI DE IMUNOMODULATORI

I. I.M. naturali

- extracte din produse biologice umane (Immodin Sevac = extract leucocitar)

- i.M. de origine bacteriana:

monobacterieni (BCG)

polibacterini (Polidin, Broncho-Vaxom)

din fractiuni subcelulare bacteriene (Rybomunil)

Hormoni cu rol imunomodulator

I.M. obtinuti din plante si fungi

II. I.M. de sinteza:

- Levamisol

- Isoprinosina

Preparate utilizate in practica medicala

Vaccinul BCG

- creste rezistenta organismului fata de infectia cu Listeria, E.coli

- inhiba cresterea tumorala - dupa rezectie in cancerul de colon, tumori bronho-pulmonare, cancer de vezica urinara

Polidin

- preparat din 13 tulpini bacteriene

- indicat preventional in gripa, rujeola, angina streptococica, infectii genitale, urinare, rino-faringite acute, otite acute, sinuzite acute, neoplazii

Preparate utilizate in practica medicala

Broncho-Vaxom

- preparat din 8 tulpini bacteriene

- indicatii: infectii acute si cronice ale aparatului respirator si sferei ORL; complicatii bacteriene ale infectiilor virale respiratorii (alaturi de ATB)

Rybomunil

- obtinut din fractiuni glicoproteice membranare de K. pneumoniae si ribozomi de S. pneumoniae, H. influenzae, S. pyogenes

- afectiuni respiratorii si ale sferei ORL

Preparate utilizate in practica medicala

Levamisol

- indicatii: poliartita reumatoida; HV cronice; TBC pulmonara; neoplazii

Isoprinosina

- indicatii: HV; PESS; HIV/SIDA; LES; infectii respiratorii recidivante

Imunizarea artificiala pasiva

prevenirea / diminuarea efectelor rezultate in urma contactului organism receptiv - agent patogen

protectie imediata, dar de scurta durata

Seropreventia

Serurile imune = seruri sanguine de provenienta umana (seruri omologe) sau animala (seruri eterologe) care contin diferite categorii de Ac

Clasificare:

v    Dupa substratul din care sunt obtinute:

1. seruri omologe - provin de la convalescenti de boli infectioase, donatori de sange adulti sau persoane imunizate anterior activ → inlocuite de Ig

2. seruri eterologe - provin de la animale (cai, oi) imunizate activ cu un singur Ag (seruri monovalente) sau cu mai multe Ag (seruri polivalente) → utilizate preventional sau terapeutic alaturi de imunizarea activa

v    Dupa Ac pe care ii contin:

1. seruri antitoxice (majoritatea): anti-difterie, anti-tetanos, anti-botulism

2. seruri anti-microbiene - anti-infectie cu piocianic

3. seruri mixte - anti-dizenterie

4. seruri anti-virale - anti-rabie

5. seruri anti-viperine

Avantaje

Seruri omologe - mai putine reactii de sensibilizare

Seruri eterologe - mai eficiente economic

- efecte foarte bune daca sunt administrate inainte de aparitia semnelor clinice

DEZAVANTAJE

Seruri omologe - risc de transmitere a agentilor patogeni nedecelabili la investigatiile screening

Seruri eterologe - risc mare de aparitie a reactiilor de sensibilizare

Reactii adverse

I. IMEDIATE:

- soc nespecific (de tip proteina straina)

- soc anafilactic (hipersensibilizare)

II. TARDIVE:

- locale - fenomen Arthus

- generale - reactii serice tardive de tip accelerat, - boala serului

Administrarea serurilor eterologe - numai dupa testarea sensibilizarii persoanei fata de serurile repective

1. SOCUL NESPECIFIC (de tip proteina specifica)

- determinat de pirogeni nespecifici

- se manifesta cu - febra

- frison

- congestie faciala

- durere si caldura la locul inocularii

- inversarea formulei leucocitare

- cedeaza la anti-termice si analgezice

- nu pune viata bolnavului in pericol

2. SOCUL ANAFILACTIC (de hipersensibilizare)

- apare imediat dupa inocularea serului

- urgenta vitala

- se manifesta cu - prabusirea TA

- puls rapid, filiform

- colaps

- varsaturi

- dureri abdominale

- emisie spontana de materii fecale si urina

- dispnee cu bronhospasm

- semne cutaneo-mucoase

- pierderea starii de constienta

- deces

Tratamentul socului anafilactic

- evaluarea (semnelor vitale, cardio-circulatorie, neurologica)

- pozitia bolnavului (Trendelenburg)

- garou imediat la radacina membrului unde s-a inoculat serul

- abord venos cu lumen larg → s.c.

- se administreaza:

• Adrenalina = 0,5-1ml s.c. indiferent de varsta
• HHC (<7 ani → 10-40mg; >7 ani + adult → 40-80mg)
• Miofilin/Teofilin = 5mg/Kg.c. Sau 2 pufuri Salbutamol
• Romergan (antihistaminic) = 1mg/Kg.c.
• Oxigen
• Intubatie/traheostomie
• Perfuzie - dextran/ ser fiziologic = 1-2l → reumplere vasc. Rapida
• Aspiratie + pipa Guedel

Reactii tardive locale tip fenomen Arthus

- in cazul injectarilor repetate cu acelasi preparat, in acelasi loc, la interval de 4-5 zile

- apar dupa 2-4 ore de la inoculare

- tumefactie inflamatorie locala intensa → necroza si gangrena

2. Reactii serice tardive de tip accelerat

- apar la 2-5 zile de la administrare, la persoane anterior sensibilizate cu serul eterolog respectiv

- simptomatologie asemanatoare celei din boala serului

3. Boala serului

- poate sa apara la orice subiect, indiferent de starea de sensibilizare anterioara

- apare la interval de 12-14 zile daca subiectul nu a mai primit ser imun sau la 4-8 zile daca a mai primit acel preparat

- se manifesta cu:

subfebrilitate

eruptie urticariana la locul inocularii → exantem urticarian generalizat / exantem hemoragic

edeme ale fetei si pleoapelor

uneori edem glotic

artralgii

nevrite periferice

3. Boala serului

- evolutie → in general favorabila; grava la pacientii cu astm bronsic, tetanos, obstructie laringiana, tuberculoza

- tratament:

Antitermice, analgezice, antihistaminice

Local: pudra mentolata / alcool mentolat

Clorocalcin

Regim alimentar lactovegetarian

In formele severe → cure scurte de corticoizi

Testul conjunctival

- 1 picatura ser diluat 1/100 in ser fiziologic

- sensibilizare = dupa 30 minute: congestie conjunctivala, lacrimare abundenta

2. Testul cutanat (prin scarificare)

- dupa decontaminare cu alcool etilic sau               eter → evaporare completa → 1 picatura ser diluat 1/10-1/100 → 2-3 scarificari

- sensibilizare = dupa 30 min. congestie locala cu diametrul de 2-5 mm

3. Testul intradermic

- strict i.d. 0,1ml ser imun diluat 1/100 sau 1/1000

- reactia se citeste dupa 30 minute

- sensibilizare = congestie locala cu diametrul de 2-5-10 mm, cu sau fara edem

I. Anamneza negativa / teste de depistare negative / administrarea serului i.m.

→ schema minima de desensibilizare (recomandata de Ministerul Sanatatii)

- 0,25 ml ser diluat 1/10, s.c.; 0,25 ml ser nediluat, s.c.; 1 ml ser nediluat, s.c.; intreaga cantitate ramasa, i.m., la interval de 30 min (1,5h)

II. Din anamneza suspicionam riscul unei reactii de sensibilizare / test pozitiv / pacientul prezinta o reactie de sensibilizare la una din etapele schemei minime

→ schema lenta de tip Besredka

Desensibillizarea poate preveni numai accidentele imediate (soc anafilactic) nu si pe cele tardive

I. SERUL ANTI-TETANOS

- ser anti-toxic

- se administreaza in primele 72 ore de la expunere, in functie de prioritati

- se gaseste in serviciile de chirurgie

-Indicatii:

preventional - plagi cu potential tetanigen la persoane nevaccinate anti-tetanos, incomplet vaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure → asanare chg. + doza unica de ser (3.000-20.000 UAI) + vaccinare de urgenta (ATPA = 0,5ml) antibioticopreventie

terapeutic - doza unica in functie de forma clinica; s.c. / i.m.; inlocuit de Ig specifica, doza unica (200 UAI)

II. SERUL ANTI-RABIE

- ser anti-VIRAL

- se administreaza in MAXIM 72 ore de la expunere

-Indicatii:

muscaturi grave provocate de animale turbate sau suspecte de turbare localizate la nivelul:

- extremitatii cefalice (cap, fata, gat)

- membre superioare

- organe genitale

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

seropreventie (40 UI / Kg.c. - i.m. coapsa) + vaccinare care se incepe in aceeasi zi sau in ziua urmatoare

Decontaminarea si sterilizarea

Decontaminarea = actiunea de inlaturare, cu/fara distrugere a agentilor patogeni de pe un suport neanimat → evitarea constituirii dozelor infectante → sa nu mai constituie o cale de transmitere a agentului patogen

→ actioneaza prin:

- reducerea concentratiei/nr. agentilor patogeni sub limita infectanta

- anularea / neutralizarea calitatilor agresive ale acestora

Sterilizarea = actiunea de distrugere a oricarui agent patogen si nepatogen, forme vegetative si de rezistenta, concomitent cu distrugerea saprofitilor de pe o suprafata / dintr-o substanta

DECONTAMINAREA

Preventionala

→ impiedica acumularea si raspandirea agentilor patogeni

→ aplicata permanent in afara existentei unui fenomen epidemiologic

→ se adreseaza:

- apei potabile

- materiilor prime de origine animala

- legumelor, fructelor si zarzavaturilor

- blocurilor alimentare

- vaselor si veselei

- imbracamintei, lenjeriei, mainilor

- mijloacelor de transport

- reziduurilor lichide si solide

- closetelor

DECONTAMINAREA

De combatere

→ are caracter de urgenta

→ aplicata pe o perioada limitata de timp

→ se adreseaza unui anumit focar

→ 2 tipuri:

a. decontaminare curenta

b. decontaminare terminala

Decontaminarea curenta

→ se aplica pe toata durata cat un bolnav, un suspect, un purtator sau un contact poate fi sursa de agent patogen

→ se adreseaza:

- produselor patologice

- obiectelor si instrumentarului contaminate

- lenjeriei

- incaperilor, mobilierului

- grupurilor sanitare

Decontaminarea terminala

→ se aplica atunci cand bolnavul, convalescentul sau purtatorul a fost evacuat din spital, s-a vindecat sau a decedat

→ pentru agentii cu rezistenta scazuta in mediu nu este obligatorie decontaminarea terminala prin metode chimice

Metode si mijloace de decontaminare

METODE NATURALE

- radiatiile ultraviolete (RUV)

- ozonul

- desicarea, criodesicarea

- inghetul si dezghetul

B. METODE MECANICE

- filtrarea aerului

- ultrasunetele

- aerisirea (ventilatia)

- maturarea umeda

- stergerea umeda

- scuturarea

- aspirarea

Metode si mijloace de decontaminare

C. METODE TERMICE

1. caldura uscata

- incinerarea

- flambarea

- fierul de calcat

- aerul cald

2. caldura umeda

- vaporii de apa

- fierberea

- pasteurizarea

- tyndalizarea

Metode si mijloace de decontaminare

D. METODE CHIMICE - agenti chimici decontaminanti

1. Alcooli

2. Aldehide (formol, formaldehida, aldehida glutarica)

3. Clorhexidina

4. Agenti care elibereaza clor (dicloroizocianurat de Na, hipocloritul de Na, cloraminele B si T)

5. Agenti care elibereaza iod (iodul si iodoforii)

6. Agenti oxidanti (peroxid de hidrogen, peracizi) 7. Detergenti (sapunuri naturale, detergenti anionici, detergenti cationici )

A. METODE NATURALE

1. RADIATIILE ULTRAVIOLETE

→ au efect distructiv asupra materiei vii

Mecanism de actiune:

- RUV actioneaza asupra acidului nucleic al microorganismului dimeri de timina

intracatenari → cu efect mutagen

intercatenari → inhiba autoreplicarea

Indicatii:

- suprafete de lucru din laboratoare

- sali de interventii chirurgicale

- sali de tratament

- adjuvant al celorlalte metode de decontaminare

2. OZONUL

Mecanism de actiune:

- difuzia ozonului intracelular prin membrana celulara rectie de oxidarea a proteinelor

Indicatii:

- decontaminarea apei potabile → timp de contact de 10 ori < decat cel al clorinarii

3. DESICAREA

→ rezistenta agentilor patogeni la deshidratare este diferita:

- gonococul, meningococul - distrusi rapid

- M. tuberculosis, stafilococul - viabili diferite perioade de timp

Mecanism de actiune:

- modificarea raportului dintre proteine, apa si saruri minerale din celula microbiana denaturarea structurii acesteia

Indicatii:

- agent natural de decontaminare

- ca metoda de coservare a unor alimente

4. CRIODESICAREA (LIOFILIZAREA)

metoda de conservare a unor preparate biologice (vaccinuri)    temperatura scazuta si lipsa oxigenului protejeaza microorganismul de efectele nocive ale desicarii

5. INGHETUL SI DEZGHETUL

→ repetate alternativ au efect distructiv asupra microorganismelor

frigul → unele microorganisme intra in stare de latenta si nu se mai inmultesc (gonococ, meningococ), altele sunt distruse

congelarea → actioneaza prin formarea de cristale de gheata care distrug structurile celulare

B. METODE MECANICE

1. Filtrarea aerului inhalat

masca de tifon

→ confectionata din 4-6 straturi

→ trebuie sa acopere nasul, gura, barbia, partile laterale ale fetei

→ timp de utilizare maxim 1 ora

2. ULTRASUNETELE

→ folosesc vibratii mari (> 9.000 cicli/sec.)

→ functie de frecventa produc diferite grade de alterare a microorganismelor, dar au si efect de curatare → dezlipirea materiei organice de pe suporturi

Mecanism de actiune:

- actioneaza numai in medii lichide prin fenomen de cavitatie

Indicatii:

- decontaminarea apei potabile

- decontaminarea instrumentarului chirurgical si stomatologic

- in industria alimentara si farmaceutica

C. METODE TERMICE

I. CALDURA USCATA

→ Mecanism de actiune:

- reactii de oxidare pana la carbonizare

Incinerarea

indicatii:

- obiecte contaminate de mica valoare (hartii, pansamente)

- reziduuri cu potential contaminant din salile de interventii / tratament

- piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale

- cadavrele animalelor de laborator

I. CALDURA USCATA

2. Flambarea

indicatii:

- obiecte din metal

- obiecte din sticla

- ziduri

- sol

folosind diferite surse de flacara

nu se recomanda flambarea instrumentarului chirurgical in recipiente cu alcool ineficienta

I. CALDURA USCATA

3. Fierul de calcat

indicatii:

- decontaminarea lenjeriei - temp. de 140-                         300 C

pt. cresterea eficentei - vapori supraincalziti care distrug:

- sporii in 50 sec.

- formele vegetative in 5-10 sec.

I. CALDURA USCATA

4. Aerul cald

la etuva/Poupinel

conditii: temp. = 180 C, timp = 1h din mom.           atingerii temp.

indicatii:

- obiecte din sticla si portelan

- instrumentar care nu suporta decontaminare cu abur sub presiune (otel cromat)

contraindicatii:

- material moale - obiecte din cauciuc

- solutii - seringi din sticla si metal

II. CALDURA UMEDA

→ Mecanism de actiune:

- denaturarea proteinelor

- eficienta la temp. <

II. CALDURA UMEDA

1. Vaporii de apa

a. fara presiune

- temp. = 103 C

- timp = 30-60 min.

- putere bactericida redusa

- penetrabilitate mica → vapori de formol

II. CALDURA UMEDA

1. Vaporii de apa

b. sub presiune

- temp. = 110°C, p 0,5 atm

- temp.= 121 ⁰C si 1 atm

temp.= 134 ⁰C si 2 atm

temp.= 140 ⁰C si 3 atm

temp.= 151 ⁰C si 4 atm

II. CALDURA UMEDA

1. Vaporii de apa

b. sub presiune

- temp. = 110°C, p 0,5 atm

- temp.= 121 ⁰C si 1 atm

temp.= 134 ⁰C si 2 atm

temp.= 140 ⁰C si 3 atm

temp.= 151 ⁰C si 4 atm

II. CALDURA UMEDA

2. Fierberea

→ cu apa simpla sau cu apa in care se adauga diferite subst. pt. cresterea punctului de fierbere la 108-110 C

→ subst. care pot creste punctul de fierbere:

- carbonat de sodiu (soda de rufe)

- borax

- formol 1%

- detergenti anionici (sapunuri sintetice)

- sapunurile naturale

→ timp de actiune = 30 min. din mom. atingerii punctului de fierbere

indicatii:

- vesela                      

- instrumentar - in urgente cand nu avem alta metoda

- seringi

- sticlarie de laborator

- lenjerie

- alimente

- apa de baut (in situatii cu risc)

II. CALDURA UMEDA

3. Pasteurizarea

→ pt. substante lichide care nu suporta temp. > 100 C

→ = incalzirea la 55-95 C urmata de racire brusca → impiedica sporularea sau incubarea microorganismelor supravietuitoare

→ distruse forme vegetative ale bacteriilor si fungilor

→ nu sunt distrusi sporii si enterovirusurile

→ pt. prevenirea toxiinf. botulinice prin alimente conservate (carne de porc, peste, fasole verde) sunt necesare temp. > 100 C

II. CALDURA UMEDA

4. Tyndalizarea

→ metoda de sterilizare fractionata, la temp. < 100 C, a substantelor lichide, fara a degrada vitaminele, proteinele si enzimele

→ = tratament in bai de apa la temp. de 55-65 C timp de 1h, de 2-3 ori consecutiv, la interval de 24 ore

→ dupa incalzire se asigura racirea lenta pt. ca sporii prezenti sa treaca in forme vegetative care vor fi distruse la urmatoarele incalziri

D. METODE CHIMICE

Mecanisme de actiune

Oxidare (clor, apa oxigenata, KMnO₄, iod)

Hidroliza (acizi, baze)

Denaturarea si precipitarea proteinelor (alcooli, fenol, formol, detergenti cationici si amfolitici)

Inhibarea sistemului enzimatic al celulei microbiene (alcool, fenol, detergenti)

Agenti chimici decontaminanti

I. ALDEHIDE

→ cele mai frecvent utilizate - formaldehida (FA), glutaraldehida (GA)

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) si Gram (-)

- fungicida - tuberculicida sporicida

- virulicida → pt. virusuri capsulate si necapsulate

→ activitate diminuata de materia organica (proteine, sange, ser)

indicatii:

1. FA - decontaminarea suprafetelor → pulverizare

- formolizarea incaperilor → vaporizare

- obiecte din cauciuc si piele → vapori de formol

- lenjerie → inmuiere

- instrumentar chirurgical

- prepararea vacinurilor anti-virale

- agent de imbalsamare si conservare in anatomia patologica

2. GA  - echipament medical termosensibil (endoscoape, dializoare, echipament de anestezie)

I. ALDEHIDE

→ formolul = aldehida formica sub forma de gaz dizolvata in apa, in proportie de 40%, la care se aduga 10% metanol ca stabilizator → din aceasta conc. se prapara solutiile de lucru

→ formaldehidele - nu pentru decontaminarea suprafetelor mari inerte

→ plasticul si cauciucul pot absorbi cantitati considerabile de aldehide → pt. indepartare - clatire abundenta

→ pt. manipulare - manusi de copolimer / 2 perechi manusi de latex / 1 pereche manusi de latex care se schimba dupa 10 minute de contact

II. ALCOOLI

→ cei mai frecvent utilizati - alcoolul etilic (etanolul), alcoolul isopropilic (isopropanolul)

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) si Gram (-)

- fungicida - tuberculicida

- virulicida → pt. virusuri capsulate

→ necapsulate - actiune variabila (isopropilic nu actioneaza, etilic - actioneaza, cu exceptia VHA )

→ activitate diminuata de materia organica (proteine, sange, ser) si anorganica

indicatii:

- decontaminarea suprafetelor

- instrumentar (termometre, stetoscoape, laringoscoape)

- antiseptic pt. maini inainte de efectuarea injectiilor (alcool etilic 70%, isopropilic 60%)

- in combinatie cu clorhexidina, iodofori sau saruri cuaternare de amoniu → pt. decontaminarea mainilor

III. CLORHEXIDINA

→ se prezinta sub forma de saruri

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) - act. mai puternica si Gram (-)

- mai slaba

- fungicida slaba

- putin activa pe M. tuberculosis       → doar solutiile alcoolice

- virulicida → pt. virusuri capsulate

→ nu are activitate asupra vv. necapsulate si sporilor

→ se poate utiliza pe tegumentele nou -nascutului

→ activitate diminuata de materia organica (in special proteine)

→ se foloseste sub forma de solutii apoase (cu apa distilata sterila, nu apa de la robinet → risc contaminare Pseudomonas aeruginosa) sau solutii alcoolice (70% etanol)

→ ramane activa cel putin 6 ore

→ nu pt. instilatii auriculare sau oculare

indicatii:

- decontaminarea igienica si chirurgicala a mainilor

- decontaminarea preoperatorie a pielii (0,5% in sol. alcoolica)

- in creme bactericide pt. decontaminarea mainilor - in neonatologie

IV. AGENTI CARE ELIBEREAZA CLOR

→ cei mai utilizati: NaDCC (dicloroisocianuratul de Na), hipocloritul de Na, cloraminele B si T

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) si Gram (-)

- fungicida

- tuberculicida

- virulicida → pt. virusuri capsulate si necapsulate

- sporicida

→ activitate diminuata de materia organica (proteine, sange, ser)

→ necesita conc. si timp de contact mari pt. a distruge fungii, M. tuberculosis, vv. necapsulate, sporii

IV. AGENTI CARE ELIBEREAZA CLOR

1. NaDCC (dicloroisocianurat de Na)

- tablete, pulbere, granule

- solutii instabile - utilizare imediata dupa preparare

indicatii:

- decontaminarea suprafetelor

- instrumentar din otel inoxidabil

- sticlarie de laborator

- decontaminare - HIV, VH

- biberoane, tetine

- decontaminarea zonelor de preparare a mancarii

IV. AGENTI CARE ELIBEREAZA CLOR

2. Hipocloritul de Na

- solutii → Extract de Javel (12% Cl activ) = sol. nediluata - Apa de Javel (decontaminare in cazul infectiilor produse de prioni)

indicatii:

- suprafete, pereti, pavimente (sol. 4%)

- sticlarie de laborator folosita (sol. 10%)

- lenjerie, echipamente de protectie - sol. 2%

- vesela - sol. 0,5-1%

IV. AGENTI CARE ELIBEREAZA CLOR

3. Cloraminele B si T

- pulbere alb-galbuie

- solubile in apa la temp. de 20 C

- contin cel putin 25% Cl activ

- din ce in ce mai putin utilizate

indicatii:

- suprafete

- sticlarie de laborator

- lenjerie, echipamente de protectie

- vesela

- obiecte din sticla, portelan, plastic, jucarii, termometre

- tratarea produselor patologice (sol. 5-10%)

V. AGENTI CARE ELIBEREAZA IOD

→ cei mai utilizati:

- iodul solutii apoase (sol. Lugol)/ alcoolice (tinctura de iod)

- iodoforii (purtatori de iod) - povidone-iodine (PVP) = iod + propilenglicol

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) si Gram (-)

- fungicida

- tuberculicida

- virulicida → pt. virusuri capsulate si necapsulate

→ activitate diminuata de materia organica (proteine, sange, ser)

→ pot cauza dermatite de contact si reactii alergice

→ corozive asupra metalelor

→ iodoforii nu pateaza, nu au miros, nu sunt iritanti

Indicatii:

- antiseptice pt. tegumente (preoperator)

- instrumentar medical

- obiecte de sticla termometre

V. FENOLI

→ spectru de activitate:

- bactericida asupra bacteriilor Gram (+) si Gram (-)

- fungicida - variabila

- tuberculicida - variabila      (in conc. Mari, timp de contact prelungit)

- virulicida → pt. virusuri capsulate

indicatii:

- decontaminarea lenjeriei

- mobilier

- suprafete, incaperi

- decontaminarea sputei la bolnavul cu BK

- instrumentar chirurgical

- dilutia 0,5% inactiveaza HIV

VI SARURI CUATERNARE DE AMONIU

→ cel mai utilizat: clorura de benzalkonium (generatia I de saruri cuaternare) → in prezent s-a ajuns la generatia a V-a

= detergenti cationici, solubili in apa si alcool

→ nu au miros, nu pateaza, nu sunt iritanti, au putere decontaminanta mai mare decat solutiile apoase/alcoolice de iod (Betadina)

→ spectru de activitate:

- caracteristic - efect bacteriostatic si fungistatic

- bactericida activitate excelenta pe Gram (+), mai scazuta pe Gram (-)

- slab fungicida

- nu sunt active pe M. tuberculosis

- activitate slaba pe virusurile capsulate si absenta pe vv. necapsulate

indicatii:

mobilier

- vesela

- jucarii

- aparatura de diferite tipuri

- pardoseli

- industria alimentara, farmaceutica

Recoltarea, transportul si conservarea produselor patologice pentru examene de laborator

examenele virusologice       produsele patologice vor fi transportate in lazi izoterme ce contin zapada carbonica / amestec frigorific improvizat (gheata + sare, in parti egale) → t = - 10 C

investigatii bacteriologice produsele patologice nu se vor congela → conservarea lor in timpul transportului se va face intr-un recipient cu gheata → t = +4 C.

in unele cazuri - lichide conservante → prin continutul lor in substante bacteriostatice, substante tampon etc. → impiedica dezvoltarea florei saprofite si permit supravietuirea agentilor patogeni

Rezultatele investigatiilor de laborator pot fi denaturate in urmatoarele imprejurari:

conditii improprii de recoltare a produselor patologice

mod necorespunzator de conservare si transport

informatii insuficiente furnizate laboratorului

metode de laborator neadecvate examenului solicitat

interpretarea eronata a rezultatelor

substituirea probelor

In practica epidemiologica, frecvent se folosesc investigatii de laborator pentru:

sange

exsudat nasofaringian

materii fecale

SANGELE - Investigatii serologice (pt. gripa)

→ titrarea Ac pe cel putin 2 probe de ser - prelevate in primele 2-3 zile de boala (ser precoce) si la 10-14 zile de la debut (ser tardiv)

Materiale necesare:

seringi de 10 ml sau vacutainere speciale

ace pt. punctie venoasa

vata, alcool, garou

eprubete curate (sterilizate prin autoclavare - impreuna cu cei 4 ml de ser fiziologic → umectarea eprubetei - pt. a evita hemoliza sangelui)

SANGELE - Investigatii serologice (pt. gripa)

Recoltarea sangelui:

dimineata, pe nemancate

venele de la plica cotului - la copiii mici→ fontanela / jugulara

5-10 ml

sangele → in eprubete - pozitie inclinata la temp. camerei pana la coagulare (favorizeaza retractia cheagului si exsudarea serului)

SANGELE - Investigatii serologice (pt. gripa)

Conservare:

in stare congelata (- 35 C)

serologia se face in aceeasi sedinta pt. toate probele (precoce + tardiva) → dinamica Ac

SANGELE - Investigatii parazitologice (pt. malarie)

Examenul in picatura groasa:

Materiale necesare:

lame curate, fierte in carbonat de sodiu si degresate cu alcool

lanteta

alcool / eter

vata

SANGELE - Investigatii parazitologice (pt. malarie)

Recoltarea sangelui:

decontaminarea pulpei degetului / lobului urechii

se inteapa tegumentul cu lanteta

prima picatura se sterge cu un tampon de vata uscata - urmatoarele se depun, atingand suprafata lamei de picatura formata la nivelul intepaturii

se recolteaza cate 3 picaturi de sange care se plaseaza la cele 2 extremitati ale lamei

se unesc picaturile folosind coltul unei alte lame, separat pentru fiecare extremitate, printr-o miscare circulara, uniforma, realizandu-se, astfel, cate o picatura groasa de sange la cele doua extremitati ale lamei de sticla

preparatele se usuca la temperatura camerei

EXSUDATUL NAZO-FARINGIAN

→ poate proveni de la bolnavi / purtatori de agenti patogeni

→ pentru evidentierea unor bacterii

→ pentru evidentierea unor virusuri

EXSUDATUL NAZO-FARINGIAN
- pt. evidentierea unor bacterii (SBHA)

Materiale necesare:

tampoane de vata hidrofila - montate pe tije de lemn, metal, plastic → introduse in tuburi de sticla (sterilizate la Poupinel)

spatule sterile de lemn sau metal

EXSUDATUL NAZO-FARINGIAN
- pt. evidentierea unor bacterii (SBHA)

Recoltarea exsudatului:

dupa un interval de timp cat mai lung fata de momentul folosirii gargarismelor, badijonarilor cu antiseptice, dupa ingestia de alimente sau administrarea de antibiotice

se recomanda ca recoltarea sa se efectueze dimineata, pe nemancate

tehnica → se aseaza bolnavul pe un scaun, lasand capul pe spate si deschizand gura, se apasa limba cu ajutorul spatulei sterile si se sterge cu tamponul

- suprafata amigdalelor

- peretele posterior al faringelui

- intre pilierii valului

in caz de angina cu exsudat vizibil produsul patologic se recolteaza de unde acesta se gaseste in cantitate mai mare

in anginele cu false membrane fragmentul trebuie prelevat de la marginea leziunii

Recoltarea exsudatului nazal se realizeaza stergand suprafata interioara a celor doua narine

EXSUDATUL NAZO-FARINGIAN
- pt. evidentierea unor virusuri

Materiale necesare:

tampoane de vata nehidrofila - montate pe tije de lemn, metal, plastic

flacoane sterile cu dopuri de cauciuc neutru, netoxice - care contin 1-2 (maxim 4 ml) solutie conservanta Hanks

lada izoterma cu agent frigorificc (zapada carbonica)

EXSUDATUL NAZO-FARINGIAN
- pt. evidentierea unor virusuri

Recoltarea exsudatului:

la fel ca si pentru examene bacteriologice

Transportul:

in conditii de congelare

se pastreaza congelate pana in momentul efectuarii examenelor virusologice

MATERIILE FECALE

→ se recolteaza pentru examene:

- bacteriologice

- virusologice

- parazitologice

- micologice

→ se utilizeaza coprocultoare tip / improvizate, din material plastic sau sticla

PURTATOR DE Salmonella Typhi

→ materii fecale (MF) recoltate dupa administrare de purgativ salin (sulfat de Mg si sulfat de Na, cate 15g dizolvate in apa)

→ recoltare 3 zile consecutiv - dupa administrare unica de purgativ

→ daca proba nu ajunge la laborator in primele 6 ore de la recoltare - se adauga 3-5 ml lichid conservant (sol. sterila de glicerina)

PURTATOR DE Salmonella Typhi

→ transport in recipient cu gheata

→ insamantare pe medii de cultura - nu mai tarziu de 24 de ore de la recoltare

→ se recolteaza din ultima parte a scaunului

→ se face si bilicultura

PURTATOR DE Shigella (bacil dizenteric)

→ materii fecale (MF) recoltate cu sonda Nelaton nr. 16-18 sau cu rectosigmoidoscopul direct din sigmoid

→ se recolteaza din prima parte a scaunului

Recoltarea MF in enteroviroze

→ materii fecale (MF) recoltate dupa emisie naturala

→ se preleva 2-3g MF din zone diferite ale scaunului - se introduc in flacoane cu lichid conservant (Hanks)

→ conservare in stare congelata pana in momentul insamantarii probelor