Imunologia tumorilor maligne

IMUNOLOGIA TUMORILOR MALIGNE

Celulele tumorale prezinta Ia suprafata lor antigene specifice (tumor-specific antigen TSA), cu rol imunogen. Frecvent, aceste antigene sunt noi, expresie a modificarilor ce au loc in fiziologia celulei. Uneori, antigenele reprezinta structuri caracteristice celulelor embrionare saD fatale.

Antigenele tumorale mal importante se clasifica in: antigene asociate tumorilor induse cu agenti chimici; antigene asociate tumorilor induse viral, antigene tumorale embrionare si antigene ale tumorilor spontane.

ANTIGENELE TUMORALE INDUSE CHIMIC

O substanta cancerigena induce tumori cu antigenicitate tumorala specifica, in functie de organismul receptor si de tesutul implicat. De exemplu, o tumoare indusa de metilcolantum prezinta antigen tumoral care este diferit de antigenul oricarei alte tumori induse de acelasi cancerigen, chiar la tumorile ce apartin aceluiasi tip histoloigc.

Celulele aceleiasi tumori au insa aceleasi antigene tumorale specifice.

Antigenele sunt cu atat mai imunogene, cu cat concentratia substantei cancerigene este mal mare. Substantele cancerigene induc aparitia noilor antigene fie prin mutatii genetice, fie prin activarea unor gene represate.

ADN poseda o enzima transformata. ADN-transcriptaza (polimeraza ADN-dependenta). Polimeraza gasita in celulele neoplazice ar sprijini ideea originii virale a cancerului. ADN-ul nou format este indus de genomul gazdei, modificandu-l. Celulele tumorale exprima antigene codificate atat de virus, cat si de genomul modificat (antigenele invelisului viral, proteinele intravirale, antigenele de suprafata celulara).

Virusurile ADN induc formarea de antigene nucleate si a unor antigene de suprafata. Sunt denumite antigene tumorale asociate.

Daca pentru carcinogenii chimici, antigenele sunt specifice tumorii induse, pentru virusurile oncogene antigenele sunt specifice virusului.

ANTIGENE TUMORALE EMBRIONARE

Unele proces, neoplazice determina aparitia unor antigene ce se gasesc in mod normal in tesuturile fetale, dar lipsesc in tesuturile adulte. Ele pot fi puse in evidenta in celulele tumorale.

AIfa-1 fetoproteina este o glicoproteina cu mobilitate de alfa-1 globulina. Determinarea sa este indicata in: suspiciunea de hepatom, de tumori teratogene, urmarirea evolutiei unei ciroze cu privire la degenerarea maligna; controlul dupa radio si chimioterapie a tumorilor teratogene sau in urmarirea postoperatorie a acestora.

Alfa-l fetoproteina se produce prezenta in ficatul fetal, fiind prezenta in  serul fetal, in serul de adult are concentratii de 20ng/ml. In hepatomul primar valorile cresc la peste 2.000 ng/ml. Cresterile valorilor serice pot apare si in alte carcinoame ale tractusului intestinal, dar si in afectiuni hepatice necanceroase si in unele boli metabolice.

Antigenul carcinoembrionar CEA se gaseste in mod dominant pe peretele celulelor tumorale. Da rezultate utile, si mai ales in cancerele colonului si ale pancreasului, dar mai ales in cele cu metastaze hepatice.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

ANTIGENE ALE TUMORILOR SPONTANE

Sunt slab imunogenice, prezenta ecestora fiind dovedita atat in cazul tumorilar Ia animal, cat si Ia cele umane.

MECANISME EFECTOARE ALE IMUNITATII' ANTITUMORALE

Mecanismele efectoare sunt umorale si celulare.

Mecanismele umorale sunt sugerate prin prezenta in ser a anticorpilor anti-tumorali. Acestia actioneaza prin: activarea complementului, opsonizarea si fagocitoza si prin pierderea adeziunii celulare.

Citoliza produsa prin complement se produce fie prin legarea de celule tintaa unor anticori apartinind de obicei clasei IgM, fie prin actiunea directa a complementului activat asupra celulei tumorale.      

S-a demonstrat capacitatea citofagocitara a macrofagelor in prezenta unui ser imun anti-tumoral. Fenomenul este explicat prin opsonizarea celulei prin Ig si fractii de complement, elemente care isi au receptorii specifici pe suprafata macrofagului.

Prezenta unor anticorpi pe suprafata celulei tumorale impiedica alipirea celulelor intre ele; este impiedicata aderarea celulelor tumoraIe la endoteliul vascular, fapt ce favorizeaza metastazarile hematogene.

MECANISMELE CELULARE actioneaza specific sau nespecific.

1.           Liza primfocite T sensibilizate specific la antigenele tumorale. Liza celulelor tinta dupa interactiunea cu celulele efectoare T sensibilizate specific este insosita de contact direct si liza ulterioara. Se sustine ca acest efect se  realizeaza fie prin actiunea directa a limfocitelor, fie prin actiunea unui factor solubil (limfokina) secretat de limfocitul T.

2.           Liza mediata celular dependenta de anticorpi.

Anticorpii de tip IgG se fixeaza prin extremitatea lor Fab pe celula tumorala. Extremitatea Fc a celulei este reperata de catre celule care au receptori specifici pe suprafata lor. Aceste celule sunt granulocitele, macrofagele si celulele K.

3.           Liza produsa de celulele NK. Celulele NK pot liza celule tumorale de o larga variabilitate. Activitatea citotoxica a celulelor NK este stimulata de interferon si inhibata de serul autolog al bolnavilor de cancer de la care s-au recoltat celule NK. Aceasta inhibitie este data de IgG citofile si de prostaglandine secretate in exces de macrofagele bolnavilor.

4.           Liza indusa de macrofagele activate. Distrugerea celulei tumorale de catre macrofag necesita un contact intim intre cele doua celule, macrofagul isi transfers continutul lizozomal in celula tints. Activarea macrofagelor duce Ia reducerea incidentei tumorilor si la intarzierea aparitiei metastazelor.

IMUNITATEA ANTITUMORALA LA OM

Prezenta tumorilor cu o frecventa mai crescuta la pacientii cu imunodeficiente congenitale sau dobandite, sustine rolul aparatului imun in patogenia imuna.

Recent, s-au pus in evidenta pe suprafata celulelor antigene denumite antigen Ca. Ele se intalnesc in toate tipurile de tumori maligne. Lipsesc in limfoame, melanoame, sistemului nerves si a organelor de reproducere.

Au o structura glicoproteica si au proprietatea de a lega aglutinina germenului de grau.

Participarea imunitatii umorale este sustinuta de depistarea unor anticorpi: anticorpi fata de virusul EPSTEIN-BARR, in cazul limfomului BURKITT; anticorpi antivirali impotriva virusului herpes simplex in carcinomul epidermoid orofaringian.

Deprimarea hipersensibilitatii celulare este fie consecinta dezvoltarii tumorale, fie o cauza a dezvoltarii tumorii.

Evidentierea celulelor NK la om a permis studierea rolului acestora in supravegherea imuna anti-tumorala. Celulele subiectului sanatos, spre deosebire de cele recoltate de la bolnavii de cancer, manifesta "in vitro' o puternica actiune citotoxica fata de tintele tumorale.

RELATIA IMUNA GAZDA-TUMORA

Aparitia celulelor tumorale cu determinatii lor antigenici specifici declanseaza un raspuns imun celular de intensitate variabila. Clona celulara tumorala trebuie sa-si exprime cat mai timpuriu antigenele de suprafata, iar cestea trebuie sa fie imunogene. Sistemul imun nu trebuie sa manifeste toleranta fata de antigenele tumorale, iar elementele sale efectoare trebuie sa fie celule foarte active.

Cresterea tumorii este favorizata de anumite circumstante:

aparitia tumorilor in locul in care elementele celulare efectoare nu au acces (SNC, ochi). Aceste zone scapa de supravegherea imuna;

unele tumori isi modifica determinantii antigenici odata cu aparitia unor anticorpi specifici. Disparitia anticorpilor duce la reapartia markerilor antigenici.

prin fenomene de facilitate si blocare imuna explicate prin:

a)       mascarea determinantilor antigenici, prin anticorpii liberi, specifici, impiedica accesul celulelor imuno-competente la tinta;

b)       antigenul liber sau complexele imune ar inhiba direct activitatea limfocitara prin saturarea receptorilor celulari;

cresterea activitatii celulelor supresoare, prin antigenele tumorale si prin complexele imune care Ie contin;

supresia mediata de tumora. Prin secretia unor substante (ex. prostaglandine), prin care efectueaza activitatea raspunsului imun.