Medicina
Hepatite cu transmitere fecal-orala - hepatita acuta virala - tratamentHepatita Acuta Virala A HVA este o boala infectioasa contagioasa produsa de virusul hepatitic A, caracterizata prin fenomene generale infectioase, hepatice + digestive, +/- Icter. Sursa de infectie omul, transmiterea se face pe cale fecal-orala, dar s-au deschis si epidemii hidrice si alimentare. Mana murdara joaca un rol important in transmitere. Boala apare in zonele cu conditii igienico-sanitare precare. Patogenie Dupa ingestia orala, V are o prima multiplicare la nivelul orofaringelui, glandelor salivare + I. Apoi ajunge pe calea venei porte la Ficat. Manifestari Clinice Incubatia medie de 28-30 zile. Perioada Prodromala - cateva zile Perioada icterica - icter, hepatomegalie Diagnostic etiologic Demonstrarea anticorpilor IgM anti HVA (RIA / ELISA) Profilaxie Masuri igienico-sanitare Imunoglobuline standard Vaccin anti HA Hepatita Acuta Virala E Se mai numeste si hepatita acuta virala NonA, NonB, si este cu transmitere ENTERALA. Este o boala infectioasa contagioasa produsa de virusul hepatic E. Epidemiologie VHE este raspandit universal. Sursa de infectie este necunoscuta, dar nu este exclusa existenta unui izvor natural de virus. Calea de transmitere este cea fecal orala, prin apa contaminata cu bila + materiile fecale ale bolnavilor. Virusul apare in scaunele bolnavilor pana la 14 de la debutul icterului. Manifestari clinico-evolutive Incubatia 26-42 de zile. Perioada de stare avem aceleasi simptome de la HVA, far formele colestatice sunt mai frecvente. Diagnosticul pozitiv Se bazeaza pe date epidemiologice (consum de apa contaminata in context epidemiologic, calatorie recenta in zone cu risc) Date clinice + biochimice similare cu HVA Excluderea serologica a celorlalte tipuri de HacV Etiologic se stabileste prin evidentierea anticorpilor de IgM + IgG Tratamentul Este acelasi la HVA. K profilaxie avem masurile de igiena generala + personala.
Hepatite acute virale cu transmitere predominat parenterala(B, D, C, G) Hepatita Acuta Virala de tip B Este o boala infectioasa endemo-epidemica produsa de virusului hepatitic B, transmis pe cale parenterala. Se exprima clinic prin fenomene generale, suferinta hepatica insotita de manifestari extrahepatice cu tendinta la persistenta infectiei. Elemente de epidemiologie Sursele de infectie sunt reprezentate de bolnavul acut sau cronic si purtatorul de virus. Modalitati + cai de transmitere Transmiterea parenterala se face prin sange, derivate din sange contaminate cu ocazia transfuziilor + perfuziilor + diverse tratamente sau manopere de laborator. Se mai produce prin manevre medicale prin instrumente nesterilizate(injectii, recoltari). Transmiterea neparenterala se face prin contact sexual, sarut, contact intrafamilial strans. Transmiterea verticala se face prin contact direct dintre mama infectata + fat. Ifectarea se produce mai ales in timpul travaliului, dar si apoi prin sangele matern infectat, colostru, secretii. Receptivitate- generala. Etiopatogenie In serul bolnavilor cu HVB s-au pus in evidenta 3 tipuri de particule: particule sferice cu diametrul de 42 de cm particule sferice mici particule filamentoase Virusul hepatitei B prezinta un invelis extern (dublu stratificat) + un miez central electrono-dens. Invelisul extern contine antigenul HBs format din 3 tipuri de proteine (majora, medie, mare). Miezul contine antigenul C, subunitatea E, ADN viral, ADN polimeraza, proteina X. Majoritatea acestor componente este imunogena. VHB prezinta o rezistenta marcabila fata de actiunea multor agenti fizici + chimici (UV, alcool etilic, fenol). Leziunile hepatice din boala acuta se produce prin mecanism imunologic. In Hepatita Acuta sistemul imun este activat cu o cca o luna de zile inainte de aparitia leziunilor hepatice. Cresterea nivelurilor serice de ALT , semn al instalarii leziunilor hepatocitare. Mecanismele imune umorale nu intervin direct in distructia hepatocitelor dar anticorpii specifici fata de antigene virale au rol in limitarea infectiei. Singurii anticorpi protectori fata de reinfectie sunt anticorpii antiHBS. Tablou Clinic Incubatia - 45-180 zile. In aceasta perioada bolnavul aste asimptomatic, dar contagios, deoarece VHB apare la sange la cazurile cu infectie dobandita pe cale parenterala la cca 7 zile de la inoculare. Perioada prodromala 14-21 zile. Apar suferinte extrahepatice cu substrat imunologic cum ar fi polimialgia reumatica , sindrom Guillain- Barre. Riscul de a ramane purtator cronic este cu atat mai mare cu cat varsta la care s-a produs infectia este mai mica. Diagnosticul + Datele epidemiologice pot fi utile, datele la examenul clinic k si testele nespecifice de laborator nu pot preciza etiologia. Diagnosticul de HVB se bazeaza pe: evidentierea in serul bolnavului a Antg HBS, prin RIA, ELISA detectarea anticorpilor IgM anti HBc-care arata diagnosticul timpuriu de infectie acuta detectarea unor markeri de replicare virala: Antc HBE, ADN HVB Hepatita Acuta Virala de tip C Hepatita acuta virala C(non A, nonB) este o boala infectioasa transmisibila , produsa de virusul hepatitei C. Epidemiologie Distributia infectiei este universala , rezervorul de infectie fiind strict uman. Este reprezentat de bolnavi cu forme acute sau cronice de boala , precum si de purtatoari de virusi, aparent sanatosi. Transmiterea se face predominant parenteral , mai ales prin trassfuzii de sange , sau derivate de sange contaminate. Transmiterea sexuala + verticala este rara. Aspecte clinice Incubatia este de 6-9 saptamani. Diagnosticul etiologic Se bazeaza pe demonstrarea anticorpilor anti HVC. Tratament -Interferon alfa. Hepatita Acuta Virala de tip D Este o forma particulara de hepatita acuta virala, produsa de un virus defectiv , care necesita pentru actiunea sa patogena prezenta VHB. Calea si modalitatea de transmitere sunt similare HVB. Incubatia este de 6-8 saptamani. Coinfectia (infectia concomitenta cu cele 2 virusuri), explica clinic k este o hepatita grava. Suprainfectia se grefeaza pe o infectie cr cu HVB. PRINCIPII DE TRATAMENT IN HEPATITA ACUTA q internarea obligatorie in spital q izolare + supraveghere q lichide 1,5-2 l/zi Tratamentul medicamentos se individualizeaza in functie de forma clinica si terenul pe care survine boala. asigurarea aportului caloric, HEL + vitaminic. reducerea productiei de amine biogene, golirea I de resturi alimentare si flora microbiana mentinerea glicemiei la un nivel normal combaterea edemului cerebral-manitol combaterea fenomenelor hemoragipare prin masa T, plasma, doze mici de vit K insuficienta respiratorie intubatie, ventilatie combaterea insuficientei renale-albumina hiposodata iv, hemodializa transplant hepatic- scade letalitatea imediata HVB-antigene, anticorpi - ANTIGENE(HBc-core, care apare numai la hepatocit, Hbe, HBs) + ANTICORPII- anti HBc, e, s
|