Hipotensiunea arteriala secundara simptomatica

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA SIMPTOMATICA

hTA simtomatica se intalneste in insuficienta supra renala , intoxicatie cu alcol sau nicotina , boli cronice casectizante pericardita constructiva , stenoza aortica sau mitrala , tumori cerebrale .

Prognosticul este al bolii de baza .

Tratamentul se adreseaza indeosebit afectiunilor cauzate si in al doilea rand hTA , pentru care masurile terapeutice sunt similare cu tratamentul hipotensiunii esentiale.

A.   HIPOTENSIUNEA CEREBRALA IZOLATA

Hipotensiunea cerebrala izolata poate fi permanenta sau poate aparea sub forma de crize , pe un fond de usoara hipotensiune cerebrala permanenta .

Caracteristica , la acesti bolnavi , este przenta fenomenului hTA in conditiile unei TA umerale cu valori normale . Este scazuta numai tensiunea arterei centrale a retinei.

Este vorba de o dereglare tensionala regionala .

Cand hTA apare in crize , manifestarile de hTA apar numai cand bolnavul se scoala brusc din pat , la emotii sau la efort .

Caracteristic pentru acesti bolnavi este mentionarea  , intre limite normale a tensiunii arterei centrale a retinei , atata vreme cat stau in decubit dorsal si scade brusc in pozitia de ortostatism .

Semnele clinice sunt asemanatoare cu cele din hipotensiunea generala.

In crize de hipotensiune se poate administra apa distilata , intravenos 20 ml zilnic , timp de 10 - 15 zile

B.   INSUFICIENTA SUPRARENALA-

BOALA ADDISON

Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste incapacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormonii in cantitatea ceruta de nevoile organismului .

ETIOLOGIE

Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al auprarenalelor , cel mai adesea de natura tuberculoasa , fapt pentru care orice addisonian trebuie intrebat daca a avut o afectiune baciliara (infiltrat pulmonar , pleurezie , tuberculoza plumonara) , o cauza este y este si atrofierea glandelor suprarenale , ca urmare a unui proces de auto-imunizare . Mai rar boala este provocata de sifilis sau de o hemorogie intraglanduara.

SIMPTOME

In faza de debut boala prezinta urmatoarele simptome : oboseala , lipsa poftei de mancare , hipotensiune arteriala , usoara scadere in greutate , care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari similare .

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Cu timpul insa , simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav.

Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa , fiind mai pronuntata in cursul dimineti . Starea bolnavului se invioreza spre seara . o manifestare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor .

Hiperpigmentarea este cu atat mai intensa cu cat insuficienta supra renala este mai severa . Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului , pe fata , coate , genunchi , la nivelul liniilor palmare si al eventualelor cicatrici operatorii . Este caracteristica , de asemenea , hiperpigmentatia bruna a aerelor si a organelor.

Un semn important pentru recunoasterea afectiunii il constituie prezenta petelor , pigmentarea pe mucoasa bucala Addison , fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sodiu , datorita tulburarilor digestive (anorexie , varsaturi , denutritie). In toate cazurile tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mm Hg . Addisonienii au diverse manifestari nervoase : iritabilitate , apatitie , negativism , anxietate .

Ulcerul duodenal este frecvent asociat cu boala Addison .

In astfel de cazuri , tratamentul cu cortizon trbuie facut cu multa precautie .

Tulburarile in sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentei si a  fertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . La femei sarcina este un facor agravant al bolii .

Tratamentul cu cortizon remediaza in buna parte tulburarile ivite in sfera sexuala . Atat bolnavul cat si personalul sanitar care il ingrijeste trebuie sa stie ca addisoniennii sunt foarte fragili . Numerosi factori ca eforturile fizice si intelectuale , bolile febrile interventiile chrurgicale , frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organismul . In aceste conditii pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta , starea addisonianului se inrautateste brusc . Tensiunea generala se prabuseste  , apar varsaturi si diaree , bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra in coma .

DIAGNOSTIC

Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plang de oboseala , lipsa de pofta de mancare si de pirdere in greutate .

Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali . Intre analizele de laborator , locul principal il detin dozarile de potasiu in sange si urina . Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi ale potasiului in sange (peste 45 mEq/1) si concentratiei scazute ale sodiului sanguin (sub 45 mEq/1) .

TRATAMENT

Aplicarea in ultimele decenii , pe scara larga , a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon , acetat , Prednison ) a simplificat mult tratamentul bolii Adison , facand dintr-o boala grava o afectiune compatibila cu viata .

C.    INTOXICATIA CU ALCOOL METILIC

Hipotensiune apare si in intoxicatia cu alcool metilic.

Aceasta intoxicatie se caracterizeaza prin fenomene grave , rapid mortale , cu sau fara fenomene oculare .

Fenomenele de intoxicatie apar dupa o perioada de latenta de la 11 la 36 ore .

Apar : starea ebrioasa , alterarea sarii generale , ameteli , senzatia de slabiciune , cefalee outernica , somnolenta , varsaturi , diaree , dureri abdominale , facies cianotic , transpiratii , tahicardie , dispnee , hipotensiune arteriala . Intoxicatul acuza senzatia de constrictie toracica . Se instaleaza coma , insotita de hipotermie , hipotensiune si uneori , edem pulmonar acut . Apar destul de precoce tulburari de vedere ("vad ca prin ceata") si uneori , alterari ale perceperii culorii . Apar fenomene nervoase . Coma este agitata , insotita de crize de contracturi tetaniforme sau / si convulsii .

Se instaleaza acidoza , care terbuie eficient corectata si este un important element de prognostic . Bolnavul trebuie supravegheat minim 5 zile (timpul de eliberare a metanolului din organism ) .

TRATAMENT

Antidotul este alcolul etilic , care blocheaza metabolismul alcoolului metilic si favorizeaza eliminarea acestuia din urma din organism . Se administreaza o solutie de alcool etilic 50% din 4 in 4 ore , cate 0,5 ml /Kg corp .

D.   INTOXICATIA CU NICOTINA

Se inregistreaza hipotensiunea arteriala si in cazul intoxicatiilor cu nicotina . Pe langa simptom se mai inregisteraza : arsuri-faringiene si epigastrice , colici abdominale , varsaturi , diaree , tulburari respiratorii , prabusirea tensiuii arteriale pana la deces , paloare , sudori , cefalee , ambliopie , vertij , plus accentuat , somnolenta , frisoane , respiratie superficiala.

De mentionat ca in cazul tratamentului nu se stie un antidot specific , dar se intervine cu spalaturi gastrice cu carbune activat , permanganat de potasiu , provocare de varsaturi , administrare de purgative , oxigenoterapie , tratament specific pentru insuficienta circulatorie acuta , tratamentul convulsiilol , daca este cazul.

CONCLUZII

Hipotensiunea arteriala poate apare , mai mult sau mai putin accentuata in cadrul unui mare numar de boli cronice . Adesea sunt greu de precizat caracterul esential sau secundar al hipotensiunii . Hipotensiunea arteriala acuta face parte din insuficienta cardio-circulatorie .

Hipotensiunea arteriala secundara se constituie ca un simtom in cadrul bolii respective.

Hipotensiunea arteriala poate aparea : dupa unele boli infectioase (febra tifoida , viroze ) , in anemiile severe , boli caracterizante ( tuberculoza , cancer ) , in cursul sindroamelor endocrine ( mixedem , insuficienta suprarenala ) , bolile ficatului (ciroza ) , scleroza  cerebrala , starile dupa infart miocardic , in varice extinse ale membrelor inferioare , in visceroptota cu insuficienta peretelui abdominal , in depresia melancolica , psihastenie , in bolile carentiale , in distrofia alimentara .