Prolactina

Prolactina

Prolactina umana are o structura foarte asemanatoare cu a hormonului de crestere si o semi-viata foarte scurta.

Este un polipeptid cu greutate moleculara de 23000 D, format din196 aminoacizi.

Celule tinta pentru prolactina apartin unei glande exocrine, glanda mamara, indeplinind rol de hormon de lactatie. Impreuna cu oxitocina asigura lactatia in timpul periadei de alaptare.

Prolactina stimuleaza si intretine secretia lactata a glandei mamare; sub actiunea sa cantitatea de ARNm si productia de caseina si lactalbumina a epiteliului exocrin mamar cresc. Sediul principal al actiunii hormonului nu este nucleul, ci probabil sistemul de microtubuli din citoplasma. Actiunea lactogena este mai puternica dupa expulzia fatului, odata cu scaderea estrogenilor de origine placentara din plasma si posibil si hormonului adrenocorticotrop, a carui descarcare creste datorita stresului de expulzia a fatului.

Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope, fiind capabila sa previna ovulatia. Astfel se explica in parte lipsa ciclului ovarian si amenoreea in perioada lactatiei post-partum. Nu este cunoscut rolul fiziologic al prolactinei la barbat, unde concentratia circulanta a hormonului este prezenta, dar mai redusa decat la femei.

In reglarea secretiei de prolactina hormonul inhibitor hipotalamic (PIH) are rolul esential.

Dopamina, secretata de neuronii tubero-infundibulari in sistemul port hipofizar, asigura reglarea secretiei de prolactina prin bucla scurta de feed-back negativ, controlata de nivelul circulant al prolactinei.

Secretia de prolactina in afara sarcinii este stimulata de efortul fizic, stressul chirurgical si psihologic, hipoglicemie, somn. In timpul sarcinii secretia de prolactina creste gradual, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul circulant de control dupa primele aproximativ 8 zile post-partum. Suptul determina cresterea temporara a secretiei de prolactina prin mecanism reflex declansat de receptorii mamelonari, dar acest mecanism functioneaza doar in primele 3 luni de alaptare.

CONSECINTE MEDICALE ALE EXISTENTEI RITMURILOR BIOLOGICE

* Alternarea ritmurilor biologice asociata unei maladii: manifestarile unor maladii apar si/sau se accentueaza in momente relativ precise (durerea si rigiditatea matinala a unei articulatii in cazul formelor deosebite de reumatism, dificultatea nocturna de a respira in cazul astmului si in unele cazuri de depresie etc).

* Alternarea (tranzitorie de catva zile) a ritmurilor biologice in urma schimbarii programului de odihna si de activitate legate, de exemplu, de munca in schimburi, sau de zborul pe distante mari, care duc la trecerea a cel putin cinci fuse orare. Un decalaj orar de o ora, de exemplu cu ocazia trecerii de la ora de iarna la ora de vara, nu are un efect biologic notabil si deci nici consecinte asupra sanatatii adultului sau copilului.

* Efectele dorite, deci utile, ale unui medicament, precum si efectele sale nedorite (incidente sau accidente) depind, in mare masura, de ora administrarii. Celula actioneaza la un anume medicament in functie de ceea ce face in momentul in care are loc contactul. Astfel, celulele stomacului sunt mult mai sensibile (risc de hemoragie) la aspirina dimineata pana la orele zece decat seara pe la orele douzeci si doua. Cronoterapia consta tocmai in a administra medicam

1. Dereglari ale secretiei de prolactina

Hiperprolactinemia este o dereglare determinata de un exces de prolactina circulanta; este cauzata de tumori ale celulelor specifice din lobul anterior al hipofizei si de dereglari neuro-endocrine ale balantei intre hormonii hipotalamici inhibitori si eliberatori; din acest motiv agonistii dopaminei sunt utilizati cu bune rezultate pentru a stopa dezvoltarea tumorii si hipersecretia de hormon.

La femei excesul de prolactina determina infertilitate si amenoree (lipsa ciclului menstrual) iar la barbati impotenta si absenta libidoului.

Principala manifestare specifica hipersecretiei de prolactina este galactoreea (secretia lactata constatata la barbat si femei in afara sarcinii).