Grile stomatologie

Grile stomatologie

1.     Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a se caracterizeaza prin:

1. reducerea, marirea sau deviatia parametrilor de referinta (diametre, linii ale frenului si interincisive), fata de planul medio-sagital;
2. asimetrie faciala exprimata in timpul cinematicii mandibulare;
3. un grad mai mare de acoperire a incisivilor inferiori de catre cei superiori;
4. perturbarea predominenta in sens transversal, compensata de procesul dento-alveolar si reflectata in relatiile: antero-posterioara si ocluzala;
5. lipsa contactelor dintre cele doua siruri dentare antagoniste.

corect: A,D.

2.     Factorii cauzali ai inocluziei verticale frontale pot fi:

1. factori ereditari;
2. factorul constitutional;
3. caria dentara si complicatiile ei;
4. cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina, dupa interventiile in anomaliile congenitale;
5. factorii iatrogeni.

- corect: A,E.

3.     Etiopatogenia endognatiei cu protruzie depinde de urmatorii factori:

1. tulburari fonetice;
2. interpozitia obrazului insotita de muscare;
3. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara;
4. afectiunile reumatice localizate la nivelul artculatiei temporo-mandibulare;
5. factorul constitutional.

corect: E.

4.     Factorii patologici locali care intervin in etiopatogenia endognatiei cu protruzie sunt urmatorii:

1. caria dentara si complicatiile ei;
2. sugerea limbii;
3. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara;
4. cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina, dupa interventiile in anomaliile congenitale;
5. absenta suturii de crestere a maxilarului.

corect: A.

5.     Manifestarile clinice prezente in malocluzia de clasa II₁ pot fi:

1. dezvoltare generala ingreunata;
2. anemie;
3. reactie generala rebela la tratament;
4. imbolnavire parodontala caracteristica;
5. hipotonie uni- sau bilaterala a muschilor narinari.

corect: A,B,C,E.

6.     Unghiul ANB, luat in considerare de Tweed si Steiner in analiza cefalometrica reprezinta:

1. raportul bazelor osoase in plan vertical;
2. decalajul interbazal sagital absolut;
3. decalajul interbazal sagital relativ;
4. gradul de protruzie sau retruzie al mandibulei in raport cu baza craniului;
5. raportul posterior/anterior facial.

- corect: C.

7.     In cadrul cefalometriei, Ricketts analizeaza:

1. inaltimea anterioara a fetei;
2. inaltimea posterioara a fetei;
3. indicele postero/anterior;
4. adancimea fetei;
5. unghiul Z.

- corect: A,B, D.

8.     Triunghiul lui Tweed apartinand analizei cefalometrica este format din urmatoarele laturi:

1. planul bazei craniului;
2. planul de la Frankfurt;
3. planul bispinal;
4. planul mandibular;
5. axa incisivului inferior.

9.     In cadrul anomaliilor de clasa a II-a Angle, scoala franceza descrie urmatoarele forme clinice:

1. endognatia;
2. laterodeviatia mandibulara;
3. sindromul de compresiune maxilara;
4. ocluzia incrucisata;
5. laterognatia mandibulara.

Corect: A,B

10.  Factorii locali de dezvoltare care intervin in etiopatogenia malocluziei de clasa a II₁-a sunt:

1. fibroame uterine;
2. caria dentara si complicatiile ei;
3. schimbarea echilibrului intre fortele intra- si extraorale;
4. cicatrici chirurgicale, rezultate pe bolta palatina, dupa interventiile in anomaliile chirurgicale;
5. hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare.

Corect: A,D.

11.  Obiceiul vicios de sugere a degetului determina:

1. sindromul de compresiune maxilara paralela;
2. malpozitii grave ale incisivilor superiori si inferiori;
3. compresiune alveolara cu protruzie;
4. dezechilibre scheletale si comportamente musculare noi;
5. hipertonia muschilor maseter, buccinator, mentalis.

Corect: C

12.  Obiceiul vicios de sugere a limbii poate determina:

1. deglutitia de tip protruziv;
2. ocluzie adanca incompleta;
3. distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM;
4. compresiuni ale maxilarelor;
5. posibile laterodeviatii mandibulare.

Corect: D

13.  Explorarea grupelor musculare in malocluzia de clasa II₁ pune in evidenta:

1. hipotonia muschilor maseteri;
2. hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare;
3. hipotonia sau hipertonia buzei inferioare;
4. hipertonia muschiului mentalis;
5. hipotonia muschilor retropulsori ai mandibulei.

Corect: B, D

14.  Unghiul SNA folosit in cadrul analizei cefalometrice prezinta urmatoarele valori normale:

1. 80+ 2⁰;
2. 82+2⁰;
3. 78+2⁰;
4. 80+3⁰;
5. 82+3⁰.

Corect: B

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

15.  Studiul raportului dinte-schelet in analiza teleradiografiei prin metoda Steiner prevede:

1. inclinarea planului de ocluzie fata de craniu;
2. pozitia incisivului superior raportata la linia NA;
3. pozitia incisivului inferior raportata la linia NA;
4. unghiul axelor celor doi incisivi centrali;
5. pozitia incisivului inferior raportata la planul bazal mandibular.

Corect: A, B, D.

16.  Inaltimea posterioara a fetei in cadrul tehnicii Ricketts este analizata prin:

1. unghiul facial;
2. inclinarea axului facial;
3. convexitatea faciala;
4. unghiul de conicitate;
5. indexul postero-anterior.

Corect: D  

17.  Planul mandibular ales de Tweed in cadrul analizei cefalometrice este:

1. planul care uneste punctele Go si Gn;
2. linia care uneste punctele Go si Me;
3. planul mandibular definit de Downs;
4. linia care trece prin Go si partea inferioara a imaginii simfizei;
5. linia ce uneste partea inferioara a imaginii simfizei cu partea inferioara a imaginii unghiului mandibular.

Corect: C,E.

18.  Sindromul Down este anomalia caracterizata prin:

1. tulburari in dezvoltarea bazei craniului, reprezentate de deficit de crestere localizat la nivelul planumului;
2. inframicrognatia maxilarului superior si scurtarea ramului orizontal al mandibulei;
3. disfunctii fonetice;
4. deficit de dezvoltare a maxilarului superior interesand in mod special sectorul anterior;
5. microdontie.  

Corect: A,C,D,E.

19. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe

conditii:

A. intensitatea cu care este practicat obiceiul

B. durata fiecarei sedinte

C. frecventa obiceiului

D. eruptia intirziata a dintilor

E. inhibarea dezvoltarii mandibulei

- corect: A,B,C.

20.  In primele doua luni de viata intrauterina, relatiile intermaxilare se caracterizeaza prin:

1. prognatism mandibular embrionar;
2. retrognatie mandibulara;
3. relatii echilibrate in plan sagital;
4. mezializarea incisivilor si caninilor;
5. distalizarea M_I si M_II.

corect: B.

21.  In luna a treia intrauterina se produc urmatoarele schimbari

A.     formarea boltii palatine;

B.     limba, determinata sa coboare in potcoava mandibulara, stimuleaza dezvoltarea mandibulei;

C.     se instaleaza etapa prognatiei maxilare embrionare;

D.     se instaleaza etapa prognatiei mandibulare embrionare;

E.     se instaleaza etapa retrognatiei mandibulare.

corect: A,B,D.

22.  In ultimele luni de viata intrauterina se produc urmatoarele schimbari in relatiile intermaxilare:

A.  retrognatie mandibulara;

B. prognatie mandibulara embrionara;

C. prognatie maxilara embrionara;

D. a doua etapa a retrognatiei mandibulare;

E. relatii echilibrate in plan sagital.

- corect:  D.

23.  In luna a cincea de viata intrauterina la nivelul maxilarului se remarca:

A.    orientarea in palatoversie a incisivului lateral (tipul I) sau in echer (tipul II);

B.    orientarea in palatoversie a caninilor;

C.    caninii plasati intr-o veritabila vestibuloversie;

D.    spatiul dintre canin si molarul decidual descreste simultan cu dezvoltarea mugurilor dentari;

E.     mezializarea incisivilor centrali.

corect: A, C.

24.  In lunile a saptea si a opta intrauterin, la nivelul mandibulei se observa:

1. mugurii incisivilor centrali mult distalizati;
2. mezializarea incisivilor centrali;
3. spatiul necesar pentru alinierea incisivului lateral si a caninului insuficient;
4. simfiza mentoniera se consolideaza;
5. un castig de spatiu intre mugurele incisivului central si molarul prim temporar.

corect: B, D, E.

25.  In cursul dezvoltarii au loc migrari continue ale mugurilor dintilor temporari. Astfel:

1. toti mugurii dentari se mezializeaza;
2. incisivii se mezializeaza, iar caninul, M_I si M_II se distalizeaza;
3. incisivii, caninul si M_I se mezializeaza iar M_II sufera o usoara distalizare;
4. incisivii si caninul se mezializeaza iar M_II si M_I se distalizeaza;
5. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.

- corect: D.

26.  La nastere crestele alveolare prezinta urmatoarele caracteristici:

1. diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolar este redusa;
2. crestele alveolare sunt acoperite de periost fibros si dens;
3. crestele alveolare sunt delimitate de regiunile labiala si jugala prin santul labio-jugal;
4. frenul buzei superioare se insera pe creasta;
5. creasta alveolara inferioaraeste in forma de potcoava, cu deschiderea maxima posterior si turtirea zonei anterioare.

- corect: A,B,C,D.

27.  La nou-nascut relatiile antero-posterioare intermaxilare se caracterizeza prin:

1. prognatism mandibular fiziologic;
2. absenta decalajului sagital;
3. retrognatie mandibulara, cunoscuta sub denumirea de prognatismul nou-nascutului;
4. tiparul constitutional cu decalaj sagital de 3-4 mm;
5. tiparul constitutional in care platoul alveolar superior il acopera pe cel inferior in "capac de cutie".

corect: C,D,E.

28. Urmatoarele afirmatii legate de miscarea de propulsie mandibulara din primele luni dupa nastere sunt adevarate:

A. este determinata de actul suptului la san;

B. este determinata de alimentatia artificiala;

C. marcheaza reglarea relatiei centrice pe planul relatiei intre baza craniului si mandibula;

D. marcheaza actul de compensare a relatiilor sagitale intermaxilare;

E. transpusa in viitoarea ocluzie dentara marcheaza prima mezializare.

- corect: A,C,D,E.

29. Urmatoarele afirmatii legate de eruptia dintilor temporari sunt adevarate:

A. este declansata la 6 luni de viata postnatala;

B. se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni, terminandu-se dupa 30 luni;

C. dintii erup mai intai pe mandibula si apoi pe maxilar;

D. ordinea sau secventa de eruptie este cea care topografiaza pe maxilare cu exceptia incisivului lateral;

E. eruptia incisivilor inferiori si superiori care realizeaza primele relatii ocluzale ofera stabilitate mandibulei.

- corect: A,B, E.

30. Factorii generatori de dezechilibre in dentatia temporara pot fi considerati:

A. treme si diasteme;

B. caria dentara;

C. obturatii incorecte;

D. extractii dentare;

E. abrazia dentara.

- corect: B,C,D.

31. Urmatoarele afirmatii referitoare la arcadele dentare in dentitia temporara sunt adevarate:

A.  cresterea lor e accentuata;

B. pot fi, dupa Boyssou si Müler, spatiate (tipul A) si nespatiate (tipul B)

C. spatierea este expresia caracterului constitutional si nu rezultat al cresterii;

D. exista posibilitatea ca un tip de arcada B sa evolueze catre tipul A;

E. relatia dintre dentitia spatiata sau cea nespatiata si evolutia viitoare echilibrata este puternica.

- corect: B,C.

32. O valoare prognostica pentru evolutia la malocluzie in perioada 3-5-6 ani pot sa aiba locul si marimea tremei, in sensul ca:

A. o trema mai mare precanina maxilara exprima tendinta la distalizare a arcadei superioare;

B. la maxilar, o trema postcanina releva tendinta la mezializare a arcadei;

C. o trema mai mare precanina mandibulara exprima tendinta la mezializare a arcadei inferioare;

D. o trema postcanina mandibulara releva tendinta la mezializare a arcadei;

E. o trema postcanina mandibulara mare releva tendinta la distalizare a arcadei.

- corect: C.

33. Se considera ca in perioada 3-5-6 ani au loc urmatoarele reglari importante ale relatiilor intermaxilare si ocluzale:

A. prima mezializare fiziologica a mandibulei;

B. reducerea spatiului de inocluzie si a gradului de supraacoperire;

C. a doua mezializare a mandibulei;

D. planul postlacteal trece de la relatia de treapta distalizata la linia dreapta sau treapta mezializata;

E. un rol important in reglarea relatiilor intermaxilare il are cresterea splanhnocraniului.

- corect: B,C,D,E.

34. In perioada 3-5-6 ani urmatoarele situatii pot fi considerate semne de dezechilibre viitoare:

A. arcada in forma de V este un semn timpuriu al unei ocluzii distalizate;

B. ocluzia adanca fara inocluzie sagitala este semnul cert al unei evolutii catre ocluzia distalizata in dentatia permanenta;

C. ocluzia cap la cap asociata cu un grad de inocluzie este interpretata gresit ca o stare normala;

D. ocluzia deschisa, produsa prin interpozitii, retine atentia pentru tratamentul etiologic (reeducare, deconditionare), pana cand dintii permanenti ajung in cursul eruptiei in faza functionala;

E.  absenta atritiei dentare este semnul de alarma pentru viitoarele ocluzii distalizate, ocluzii intercalate, angrenaje inverse, pante de conducere fortata.

- corect: D,E.

35. In dentatia mixta, eruptia dentara prezinta urmatoarele caracteristici:

A. eruptia dentara este mai accelerata la fete comparativ cu baietii;

B. timpul de accelerare al eruptiei dentare este mai intens si mai frecvent in urban, comparativ cu ruralul;

C. secventa de eruptie marcheaza trei tipare: tipul M, tipul IM, tipul I;

D. tipul M al eruptiei dentare, care este cel conservator, este intalni mai frecvent in rural, la fete;

E. tipul I, cel mai recent intalnit, este mai frecvent la fete in comparatie cu baietii, in urban comparativ cu ruralul;

- corect: A,B,C, E.

36. Eruptia incisivilor permanenti prezinta urmatoarele aspecte:

A. incisivii centrali inferiori erup in pozitie vestibulara fata de dintii temporari, marindu-se astfel perimetrul arcadei;

B. incisivii centrali superiori erup cu un ax de inclinare mai mare decat dintii temporari;

C. eruptia dintilor superiori are loc pana la contactul cu incisivii inferiori;

D. eruptia incisivilor centrali este insotita de o inclinare usor meziala, ce determina aparitia diastemei;

E. daca exista decalaje mari intre eruptia grupului incisiv superior inferior si superior, se angajeaza cu usurinta ocluzia inversa frontala.

- corect: B, C, E.

37. Eruptia primilor molari permanenti prezinta urmatoarele aspecte:

A. mugurii molarilor primi superiori sunt orientati catre mezial, ocluzal si oral;

B. initial,  mugurii molarilor primi superiori sunt orientati catre distal, ocluzal si oral;

C. initial, mugurii molarilor primi mandibulari se gasesc sub marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei;

D. mugurii molarilor primi mandibulari se gasesc anterior de marginea anterioara a ramului ascendent al mandibulei;

E. dupa eruptia mucoasa, calea lui M₁ este trasata de planul postlacteal.

- corect: B,C, E.

38. Eruptia M₁ permanent este influentata de planul postlacteal astfel:

A. un plan postlacteal in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al M₁;

B. un plan postlacteal in linie dreapta ofera un raport de distalizare de un cuspid al M₁;

C. plan postlacteal in treapta mezializata ofera raportul cuspid in santul intercuspidian al M₁;

D. un plan postlacteal in treapta distala conduce la o relatie ocluzala distalizata a  M₁;

E. plan postlacteal nu influenteaza raportul ocluzal al M₁.

- corect: A,C,D.

39. Eruptia M₁ aduce schimbari dento-alveolare si dento-dentare importante, astfel:

A. prin puseul mezializant se reduce spatiul primat;

B. se modifica lungimea arcadei;

C. are loc trecerea de la forma arcadei de semicerc la cea eliptica;

D. se produce prima inaltare de ocluzie;

E. rareori eruptia prematura a lui M₁ pe maxilar, in comparatie cu cea de pe mandibula, poate sa semnifice evolutia catre o distocluzie.

- corect: A,B.

40. Eruptia I₂ prezinta urmatoarele aspecte:

A. incisivii laterali inferiori erup dupa incisivii centrali superiori sau in acelasi timp;

B. incisivii laterali inferiori erup, de regula, in pozitie vestibulara fata de predecesori;

C. incisivii laterali superiori erup intr-o pozitie usor labiala, suprapunandu-se intr-o distorotatie peste centrali;

D. orientarea in labioversie este expresia relatiei pe care o are radacina incisivului lateral cu radacina incisivului central;

E. pe masura ce caninul migreaza in maxilar, se produce si reglarea pozitiei incisivului lateral.

- corect: A, E.

41. Dezvoltarea  ocluziei normale in dentatia mixta poate fi ingreunata de urmatoarele obstacole:

A. pierderea integritatii arcadei dentare (carii dentare, extractii);

B. pierderea spatiului de inocluzie fiziologica;

C. interferente de tipul dereglarilor in timpul de exfoliere a dintilor temporari sau de aparitie a dintilor permanenti;

D. absenta tremelor fiziologice;

E. obiceiurile de sugere (buze, deget etc.).

- corect: A,C,E.

42. Intrarea in faza de modelare ocluzala trebuie sa fie marcata printr-un echilibru optim morfofunctional si estetic, care se caracterizeaza prin:

A. armonie dento-alveolara;

B. arcada superioara circumscrie arcada inferioara cu un cuspid vestibular, iar cea inferioara pe cea superioara cu un cuspid oral;

C. gradul de acoperire incisiva este de aproximativ 1/3 sau cap la cap;

D. molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid - sant intercuspidian sau in relatie cuspid - cuspid;

E. liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei craniului.

- corect: A,B,D,E.

43. Urmatoarele situatii prezente in dentatia mixta pot fi considerate semne timpurii ale unei incongruente dento-alveolare:

A. absenta diastemei;

B. malpozitia incisivilor laterali catre distopozitie cu convergenta radiculara;

C. absenta caninilor temporari prin rizaliza produsa de incisivul lateral permanent;

D. eruptia P₂ inaintea P₁;

E. eruptia M₂ anterior C.

- corect: A,B,C.

44. Starea de echilibru a ocluziei dentare in evolutie, in a doua perioada a dentatiei mixte, este dependenta de:

A. raportul optim intre dimensiunea dintilor si spatiul disponibil;

B. obtinerea ocluziei neutrale cu un consum minim din spatiul disponibil;

C. pierderea precoce a M_II de pe arcada;

D. tiparul de crestere faciala;

E. activitatea echilibrata a matricelor functionale.

- corect: A,B,D,E.

45. Cariile aproximale si pierderea precoce a dintilor temporari din "zona de sprijin" are urmatoarele posibile consecinte:

A. aparitia incongruentei in zona laterala;

B. P₁ poate erupe ectopic;

C. P₂ poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat in linguopozitie, dar poate sa ramana si in incluzie;

D. caninul se poate gasi in labioversie;

E.  instalarea unei distocluzii la nivel molar.

- corect: A,C, D.

46. In incongruenta zonei laterale, consecintele cele mai mari le suporta:

A. incisivii, care se vor inghesui treptat;

B. P₁ care erupe primul;

C. P₂ si C care erup ultimii;

D. caninii;

E. M₂, care va erupe spre labial.

- corect: C.

47. Eruptia M₂ determina pe planul relatiilor dento-dentare intermaxilare:

A. echilibrul deplin prin inchiderea spatiilor inca existente;

B. a II-a inaltare de ocluzie;

C. a III-a inaltare de ocluzie;

D. incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei;

E. riscul de deschidere a ocluziei.

- corect: C.

48. Eruptia M₂ superior inaintea M₂ inferior pentru fi un semn pentru.

A. aparitia deficientei de spatiu care se repercuteaza asupra C si P₂;

B. aparitia rapoartelor de mezializare la nivel molar;

C. eruptia C usor malpozitionat, in afara arcadei sau ramanerea in inclizie;

D. aparitia distocluziei;

E. absenta spatiului de euptie pentru M₂ inferior.

- corect: D.

49. In absenta spatiului, M₃ poate dezechilibra relatiile dento-alveolare si ocluzia prin aparitia urmatoarelor tulburari in interiorul arcadei:

A. incongruenta dento-alveolara tertiara sau agravarea formelor existente;

B. riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie adaca;

C. riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap;

D. compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic;

E. aparitia celei de-a III-a inaltari de ocluzie.

- corect: A,C,D.

50. Factorii locali care intervin in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare pot fi:

A. caria dintilor temporari si consecintele ei;

B. perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari;

C. tulburari ale tesuturilor moi;

D. sugerea degetului;

E. sugerea buzei inferioare.

- corect: A,B,C.

51. Anodontia, ca factor local in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, poate produce dezechilibre in functie de:

A. regiunea in care se produc;

B. intinderea, simetria (maxilar, mandibula, stanga, dreapta);

C. relatiile de ocluzie;

D. structura osoasa;

E. activitatea partilor moi.

- corect: A,B,D,E.

52. Caria aproximala a dintilor temporari in zona de sprijin, ca factor local in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, determina:

A. ingustari de arcada;

B. pierderea spatiului de rezerva;

C. dificultati in eruptia C, P₁, P₂;

D. supraeruptia antagonistilor;

E. contacte si interferente ocluzale.

- corect: B.

53. Pierderea prematura a dintilor temporari, in special in zona de sprijin, ca factor local in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, determina:

A. migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala;

B. supraeruptii ale dintilor antagonisti;

C. angrenaje inverse;

D. intarzieri in reglarile ocluzale;

E. contacte si interferente ocluzale.

- corect: A,B, C, E.

54. Traumatismele dintilor temporari, ca factor local in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, pot determina:

A. tulburari in dinamica evolutiei dintilor permanenti;

B. intruzii ale dintillor temporari;

C. luxatii ale dintilor temporari;

D. afectarea starii de sanatate a mugurelui subiacent;

E. aparitia diastemei.

- corect: A,B,C,D.

55. Clasificarea Angle a anomaliilor dento-maxilare cuprinde urmatoarele clase:

A. clasa I, cu raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani, cu absenta modificarilor la nivelul grupului frontal;

B. clasa a II-a, cu raport molar distalizat, anomalia fiind cantonata la nivelul grupului frontal;

C. clasa a II-a , cu raport molar distalizat, cu cele doua subdiviziuni: ocluzia adinca in "acoperis" si ocluzia adanca acoperita;

D. clasa a III-a cu raporturi mezializate la nivelul molarilor;

E. clasa a III-a cu mezializarea molarului superior.

-corect: D.

56. Clasificarea scolii germane imparte anomaliile in:

A. 3 sindroame;

B. 4 sindroame;

C. 5 sindroame;

D. 6 sindroame;

E. 7 sindroame.

- corect: D.

57. Urmatoarele sindroame apartin clasificarii scolii germane:

A. sindromul compresiei de maxilar;

B. sindromul de ocluzie asimetrica;

C. sindromul progenic;

D. sindromul de ocluzie adanca acoperita;

E. sindromul dizarmoniei dento-maxilare.

- corect: A, C, D.

58. In cadrul clasificarii scolii franceze, modificarile in mai multe planuri au ca prefix:

A. macro-, micro-;

B. hiper- , hipo- ;

C. jugal, labial;

D. euri- (larg), lepto- (lung);

E. dolico- (ingust), brahi- (scurt).

- corect: A,B.

59. In cadrul analizei cefalometrice Ricketts, adancimea fetei are valoarea normala:

A. 90^o;

B. 68^o;

C. 86^o;

D. 87^o;

E. 20-25^o.

- corect: C.

60. In cadrul analizei cefalometrice Ricketts, valoarea medie a distantei de la punctul A la planul N-Pg este:

A. 4 mm;

B. 4,1 mm.

C. 1mm + 2 mm;

D. -2 mm la + 8 mm;

E. 1mm la + 3 mm.

- corect: B.

61. Profilul facial, dupa Ricketts, poate fi:

A. rectiliniu;

B. convex;

C. concav;

D. prognat;

E. retrognat.

- corect: A,B,C.

62. In cadrul analizei cefalometrice Steiner, unghiul SND are urmatoarea valoare normala:

A. 16 - 28^o;

B. 78^o + 2^o;

C. 77 - 80^o;

D. 25 + 3^o;

E. 10 + 3^o.

- corect: C.