GLEZNA SI PLANTA

Scheletul gleznei si plantei

Oasele piciorului se dispun in doua siruri, avand drept punct comun calcaneul. Sirul medial cuprinde calcaneul, talusul, navicularul si trei oase cuneiforme, trei metatarsiene si falangele primelor trei degete. Sirul lateral este format din calcaneu, cuboid, doua metatarsiene si falangele ultimelor doua degete. Cele doua siruri osoase corespund arcadelor plantare mediala si laterala, carora li se adauga scheletul degetelor. Greutatea corpului este transmisa talusului si calcaneului si apoi celorlalte oase tarsiene si metatarsiene. Este transmisa pamantului prin tuberozitatea calcaneana si capetele metatarsienelor. (fig.160).

Extremitatea inferioara a tibiei si fibulei

Epifizele distale ale tibiei si fibulei iau parte la formarea articulatiei gleznei, iar configuratia suprafetelor articulare crurale a celor doua maleole contribuie, in mare masura, la stabilitatea articulatiei. Dislocarile partiale ale articulatiei sunt aproape intotdeauna asociate cu fracturile maleolei mediale sau ale treimii inferioare a fibulei. Tibia si fibula sunt unite la nivelul articulatiei tibiofibulare inferioare prin ligamentele interosos, tibiofibular anterior si tibiofibular posterior. (fig.145).

Talusul

Prin intermediul talusului piciorul se articuleaza cu gamba la nivelul articulatiei gleznei (talocrurale). Talusul este format din cap, col si corp.

Capul este convex anterior unde prezinta fata articulara naviculara.

Colul este segmentul mai ingust, care uneste capul cu corpul.

Corpul are forma cuboidala, prezentand mai multe repere anatomice:

- fata superioara prezinta o trohlee convexa antero-posterior, pe care se gaseste fata articulara tibiala;

- fata inferioara este prevazuta cu trei fetisoare excavate destinate articularii cu calcaneul: fata calcaneana anterioara, mijlocie si posterioara. Intre ultimele doua se formeaza santul talusului;

- fata laterala prezinta o fetisoara articulara pentru maleola laterala; sub ea gasim procesul lateral al talusului;

- fata mediala poseda o fetisoara articulara pentru maleola mediala;

-pe fata posterioara se plaseaza procesul posterior al osului, traversat de santul tendonului muschiului flexor lung al halucelui, care este delimitat lateral si medial de doi tuberculi;

- fata anterioara se continua cu colul. (fig.161).

Calcaneul

Calcaneul este cel mai mare os tarsian si are forma cuboidala. Este situat sub talus si proemina posterior prin tuberozitatea calcaneana. Prezinta sase fete:

- fata anterioara se articuleaza cu osul cuboid;

- fata posterioara prezinta o mare proeminenta - tuberozitatea calcaneana, pe care se insera tendonul achilian;

- fata superioara este prevazuta cu trei fetisoare excavate destinate articularii cu talusul: fata talara anterioara, mijlocie si posterioara. Intre ultimele doua se formeaza santul calcaneului, care impreuna cu santul talusului formeaza sinusul tarsian, in care se afla ligament interosos talocalcanean;

- fata inferioara este neregulata;

- fata laterala are un tubercul fibular, sub care exista un sant prin care trece tendonul muschiului peronier lung;

- fata mediala prezinta o proeminenta puternica numita sustentaculum tali, care sprijina talusul; sub proeminenta exista un sant pentru tendonul flexorului lung al halucelui. (fig.162).

Osul navicular

Osul navicular sau scafoid este asezat intre talus si oasele cuneiforme. Suprafata anterioara este convexa si divizata in trei fetisoare articulare pentru cele trei cuneiforme. Fata posterioara, concava, se articuleaza cu capul talusului. Lateral se articuleaza cu cuboidul, iar medial prezinta un tubercul pe care se insera tendonului muschiului tibial posterior. (fig.160)

Cuboidul

Osul cuboid se articuleaza proximal cu calcaneul si distal cu cele doua oase metatarsiene laterale. Suprafata sa plantara prezinta un sant pentru tendonul muschiului peronier lung. (fig.160).

Oasele cuneiforme

Cele trei oase cuneiforme se interpun intre osul navicular, proximal, cele trei oase metatarsiene mediale, distal, lateral situandu-se cuboidul. Cuneiformul medial si cel lateral proemina distal de fiecare parte a cuneiformului intermediar si formeaza o cavitate pentru baza celui de al doilea os metatarsian. (fig.160)

Oasele metatarsiene

Cele cinci oase metatarsiene au fiecare un corp, o baza (proximala) si un cap (distal). Primul metatarsian este mai scurt si mai voluminos decat celelalte. Baza primului si a celui de-al cincilea prezinta o tuberozitate laterala pe care se insera tendonul muschiului peronier scurt. (fig.160)

Falangele

Falangele formeaza scheletul degetelor si sunt in numar de trei pentru degetele doi - cinci, proximala, intermediara si distala si doua pentru haluce. Sunt formate dintr-o baza, un corp si un cap. Capul falangei terminale prezinta tuberozitatea unghiala. (fig.160).

Centrul primar de osificare al calcaneului apare la 5 luni, cel al talusului la 6 luni, iar cel al cuboidului la 9 luni. Centrele primare pentru navicular si cele trei cuneiforme apar in primii trei ani ai copilariei. Centrele primare pentru corpul metatarsienelor si al falangelor apar inainte de nastere, iar centrele lor secundare intre 3 si 5 ani.

Articulatia gleznei

Articulatia gleznei sau articulatia talocrurala este o articulatie sinoviala, de tipul trohleartrozelor. Prezinta o axa transversala, care trece prin varful maleolelor si prin trohleea talusului.

Suprafetele articulare acoperite de cartilaj hialin sunt fata articulara inferioara a tibiei, fata articulara a maleolei tibiale si fata articulara a maleolei fibulei. Aceste suprafete se articuleaza cu suprafata superioara a talusului si cu cele trei fete articulare de pe trohlee. Articulatia prezinta o capsula fibroasa laxa anterior si posterior, permitand miscarile. Capsula este tapetata de membrana sinoviala si intarita de puternicele ligamente colaterale. (fig.163, 164, 165).

Ligamentul colateral medial

Ligamentul medial sau deltoid este un ligament triunghiular puternic, care porneste de pe varful maleolei mediale si se insera prin trei fascicule pe oasele tarsiene. Fasciculul tibiotalar se insera pe fata mediala a talusului, fasciculul tibionavicular se insera pe fata mediala a navicularului, iar fasciculul tibiocalcanean pe sustentaculum tali.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Ligamentul colateral lateral

Ligamentul lateral prezinta trei fascicule distincte care unesc maleola laterala cu talusul si calcaneul. Ligamentul talofibular anterior se intinde intre colul talusului si maleola laterala, ligamentul talofibular posterior intre tuberculul lateral al talusului si maleola laterala, iar ligamentul calcaneofibular intre fata laterala a calcaneului si maleola laterala.

Miscarile articulatiei sunt flexia dorsala si flexia plantara. Flexia dorsala este realizata de muschiul tibial anterior, extensorul lung al degetelor si extensorul lung al halucelui. Gastrocnemianul si solearul sunt cei mai puternici flexori plantari, ajutati de muschii tibial posterior, flexorul lung al degetelor si flexorul lung al halucelui.

Articulatia este inervata de ramurile nervilor tibial si fibular profund.

Planta

Este acoperita cu un strat subtire de piele, care poate fi mai groasa in zonele de contact cu solul. Tesutul subtegumentar are o structura areolara si este impartit de septe fibroase in mici compartimente. Aceste septe servesc totodata pentru ancorarea tegumentului de fascia profunda, numita aponevroza plantara Aceasta reprezinta un strat de tesut fibros (fibre longitudinele si transversale) care se intinde intre tuberozitatea calcaneana si baza degetelor. Este perforata de nervii si vasele cutanate; principalele elemente musculare si vasculonervoase sunt situate profund. Inervatia cutanata a plantei este realizata posterior de ramurile calcaneene ale nervilor tibial si sural, iar in rest, inclusiv pe suprafata plantara a degetelor, de ramurile cutanate ale nervilor plantari medial si lateral. Primele sapte margini de degete sunt inervate de nervii digitali proveniti din nervul plantar medial, iar ultimele trei margini de degete din nervii digitali cu origine in nervul plantar lateral. (fig.166).

Musculatura plantei

Muschii plantei se dispun pe mai multe straturi, printre care se gasesc pediculii vasculonervosi.

Stratul superficial

Este constituit din urmatorii trei muschi:

- muschiul abductor al halucelui: pe marginea mediala a piciorului. Are originea pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului si pe aponevroza plantara si se insera pe baza falangei proximale a halucelui. Este abductor si flexor plantar al halucelui.

- muschiul flexor scurt al degetelor, destinat degetelor doi-cinci: situat intermediar, sub aponevroza. Pleaca de pe tuberozitatea calcaneului, cele patru tendoane inserandu-se pe baza falangei mijlocii a degetelor doi-cinci. La nivelul falangei proximale, tendoanele sale se divid, printre ele trecand cele ale muschiului flexor lung al degetelor. Muschiul asigura flexia degetelor respective.

- muschiul abductor al degetului mic: este situat pe marginea laterala a piciorului. Uneste procesul lateral al tuberozitatii calcaneului cu baza primei falange a degetului mic. Este abductor al degetului mic. (fig.167).

Artera plantara mediala

Artera plantara mediala este ramura terminala a arterei tibiale posterioare si se situeaza pe marginea mediala a plantei, sub muschiul abductor al halucelui. Se termina printr-o ramura digitala pentru haluce si o ramura profunda care se anastomozeaza cu ramuri ale arterei plantare laterale. (fig.168, 169).

Nervul plantar medial

Nervul plantar medial este ramura de bifurcatie mediala a nervului tibial. Pe planta se situeaza sub muschiul abductor al halucelui, medial de artera plantara mediala. Nervul plantar medial se continua spre haluce, intre muschii abductor al halucelui si flexorul scurt al degetelor, apoi se imparte in ramurile musculare pentru muschii abductor al halucelui, flexor scurt al halucelui si flexor scurt al degetelor. Ramurile senzitive sunt reprezentate de trei nervi digitali plantari comuni, care prin ramificare in nervi digitali plantari proprii inerveaza primele sapte margini de degete. (fig.168, 169).

Artera plantara laterala

Artera plantara laterala este ramura terminala a arterei tibiale posterioare. De la originea sa pe marginea interna a plantei se indreapta lateral, pe sub muschiul flexor scurt al degetelor si deasupra muschiului patrat al plantei, plasandu-se in afara nervului plantar lateral. In dreptul bazei metatarsianului cinci se incurbeaza medial si formeaza arcul plantar, impreuna cu artera plantara mediala si artera plantara profunda din artera dorsala a piciorului. Din arcada plantara pleaca patru artere metatarsiene plantare, care se impart in spatiile interdigitale in artere digitale plantare comune si apoi in artere digitale plantare proprii. (fig.168, 169).

Nervul plantar lateral

Nervul plantar lateral este ramura de bifurcatie laterala a nervului tibial. De la origine se indreapta pe planta oblic anterior si lateral, pe dedesubtul muschiului flexor scurt al degetelor, intersectand muschiul patrat al plantei. Ajunge pe marginea laterala a plantei, medial de muschiul abductor al degetului mic si al arterei plantare laterale. Inerveaza muschii patrat plantar, adductor al halucelui si interososii. Furnizeaza un singur nerv digital plantar comun, care prin ramificare in nervi digitali plantari proprii inerveaza ultimele trei margini de degete. (fig.168, 169).

Al doilea strat muscular

Este reprezentat de:

- muschiul patrat al plantei, de forma patrulatera, are originea prin doua fascicule pe fata inferioara a tuberozitatii calcaneului si se insera pe tendonul muschiului flexor lung al degetelor. Contribuie la flexia plantara a degetelor (actiune accesorie).

- muschii lombricali, in numar de patru, se formeaza de pe tendoanele muschiului flexor lung al degetelor si se insera pe baza falangei proximale a degetelor doi-cinci. Acestia flecteaza prima falanga a degetelor respective. (fig.168).

Al treilea strat muscular

Include muschiul flexor scurt al halucelui, capetele transvers si oblic ale muschiului adductor al halucelui si muschiul flexor scurt al degetului mic.

- muschiul flexor scurt al halucelui se situeaza dedesubtul muschiului abductor al halucelui, pe marginea interna a plantei. Originea sa este la nivelul procesului medial al tuberozitatii calcaneului si se insera pe baza falangei proximale a halucelui. Actioneaza ca abductor si flexor plantar al halucelui. (fig.169).

- muschiul adductor al halucelui este plasat dedesubtul tendoanelor flexorului lung al degetelor. Originea muschiului se face prin doua capete, cel oblic de pe baza metatarsienelor doi-cinci, iar cel transvers de pe articulatiile metatarsofalangiene trei-cinci. Insertia se realizeaza pe baza falangei proximale a halucelui. Muschiul este un adductor al halucelui. (fig.169).

- muschiul flexor scurt al degetului mic, situat sub muschiul abductor al degetului mic, se gaseste pe marginea laterala a plantei. Pleaca de pe baza metatarsianului cinci pe baza falangei proximale a degetului mic. Muschiul flecteaza degetul mic. (fig.169).

Al patrulea strat muscular

Este alcatuit din patru muschi interososi dorsali si trei muschi interososi plantari.

- muschii interososi dorsali se situeaza in spatiile intermetatarsiene doi-cinci. Au originea prin doua fascicule pe metatarsienele respective si se insera pe falanga proximala a degetelor doi-cinci astfel: primul pe fata mediala a degetului doi, iar ceilalti pe fata laterala a degetelor doi, trei si patru. Sunt adductori ai degetelor trei-cinci fata de degetul doi, care ramane pe loc.

- muschii interososi plantari se gasesc in spatiile intermetatarsiene doi, trei si patru. Pleaca de pe marginea mediala a metatarsienelor trei-cinci si se insera pe baza falangei proximale a degetelor corespunzatoare. Actiunea este de adductie a degetelor trei, patru si cinci fata de degetul doi.

Inervatia muschilor intrinseci ai plantei

Muschii intrinseci ai plantei sunt inervati de nervii plantari medial si lateral, ramuri terminale ale nervului tibial.

Nervul plantar medial inerveaza muschii:

-abductor al halucelui;

-flexor scurt al degetelor;

-flexor scurt al halucelui;

-primul muschi lombrical.

Nervul plantar lateral, inainte de a se divide:

-patratul plantei;

-abductor al degetului mic.

Ramura superficiala a nervului plantar lateral:

-flexor scurt al degetului mic;

-interososii spatiului patru interdigital.

Ramura profunda

-ceilalti interososi.

-trei muschi lombricali laterali;

-adductor al halucelui.

Articulatiile piciorului

Articulatia subtalara

Se formeaza intre fetele articulare ale talusului si calcaneului descrise la oase. Capsula articulara este intarita de ligamentele talocalcanean lateral, medial si interosos. Este o articulatie plana, completand flexia plantara si dorsala a piciorului din articulatia talocrurala. (fig.170).

Articulatia talocalcaneonaviculara

Se realizeaza intre fetele articulare anterioara si mijlocie ale talusului si calcaneului, fata articulara naviculara a capului talusului, fata articulara posterioara a navicularului si fata inferioara a talusului destinata ligamentului calcaneonavicular. Capsula articulara este intarita de ligamentul calcaneonavicular plantar, ligamentul talonavicular si ligamentul calcaneonavicular, parte a ligamentului bifurcat. Este o articulatie atipica care permite miscari de alunecare si rotatie ale calcaneului si navicularului fata de talus.(fig.171).

Articulatia calcaneocuboidiana

Articulatie sinoviala, in forma de sa, se realizeaza intre fata anterioara a calcaneului si cea posterioara a cuboidului. Prezinta ligamentele calcaneocuboidian, parte a ligamentului bifurcat, calcaneocuboidian plantar si plantar lung. Are o miscare limitata, de alunecare a cuboidului fata de calcaneu. (fig.171).

Articulatia transversala a tarsului

Este formata din partea talonaviculara a articulatiei talocalcaneonaviculare si articulatia calcaneocuboidiana. Interlinia articulara are forma literei S dispusa transversal. Principalul ligament al articulatiei este ligamentul bifurcat. Articulatia este o trohoida, care permite miscarile de rotatie ale navicularului si cuboidului, in timpul miscarilor de inversiune si eversiune ale piciorului (rotatie externa si interna).

Articulatii intertarsiene si tarsometatarsiene sunt articulatii sinoviale plane intarite de ligamente dorsale, plantare si interosoase. In aceste articulatii au loc fine miscari de alunecare intre oasele componente.

Articulatiile metatarsofalangiene si interfalangiene sunt articulatii sinoviale, primele elipsoidale permitand flexiunea plantara si dorsala, abductia si adductia, celelalte fiind trohleartroze, realizand flexiunea si extensiunea

Ligamentul bifurcat

Are originea pe partea superoexterna a calcaneului, apoi se divide in doua fascicule divergente orientate anterior. Fasciculul medial este ligamentul calcaneonavicular, iar cel lateral ligamentul calcaneocuboidian, insertia facandu-se pe oasele respective. (fig.172).

Ligamentul talocalcanean interosos

Acest ligament este atasat articulatiilor talocalcaneana anterioara si posterioara si se intinde de la santul talusului la santul calcaneului, in sinusul tarsian.

Ligamentul calcaneonavicular plantar

Acest ligament este situat in partea plantara a articulatiei talocalcaneonaviculare, intins intre sustentaculum tali si fata plantara a osului navicular. Astfel, el contribuie la receptionarea capului talusului in cavitatea navicularului. (fig.171, 172).

Ligamentul calcaneocuboidian plantar sau ligamentul plantar scurt

Se situeaza in partea plantara a articulatiei calcaneocuboidiene si se intinde de la tuberculul anterior al calcaneului la suprafata adiacenta a osului cuboid (fig.172).

Ligamentul plantar lung

Ligamentul plantar lung se afla superficial de ligamentului plantar scurt. Uneste fata plantara a calcaneului cu osul cuboid. Traversand fata profunda a osului cuboid, transforma santul tendonului muschiului peronier lung intr-un tunel osteofibros. (fig.172).

Miscarile de inversiune si eversiune ale piciorului

Aceste miscari sunt posibile la nivelul articulatiilor talocalcaneonaviculara, calcaneocuboidiana si transversala a tarsului. Cea mai mare parte a acestor miscari are loc la nivelul articulatiei subtalare. (fig.173).

Inversiunea:

ridicarea marginii mediale a piciorului;

adductia;

flexia plantara.

Eversiunea:

ridicarea marginii laterale a piciorului;

abductia;

flexia dorsala.

Muschii care realizeaza inversiunea sunt tibialul anterior si tibialul posterior, iar cei care participa la miscarea de eversiune sunt peronierul lung si peronierul scurt.

Bolta plantara

Datorita ridicarii de la nivelul solului a tarsului anterior, piciorul dobandeste o arhitectura in bolta. Aceasta sustine greutatea corpului, protejeaza elementele anatomice ale plantei si permite adaptarea piciorului la relieful solului.

Piciorul se sprijina pe sol prin trei puncte:

- posterior - tuberozitatea calcaneului;

- anteromedial - capetele metatarsienelor unu, doi si trei;

- anterolateral - capetele metatarsienelor patru si cinci.

Bolta plantara este formata dintr-o bolta longitudinala, intinsa intre tuberozitatea calcaneului si capetele metatarsienelor si una transversala, intre marginile piciorului. Bolta longitudinala este formata din doua arcuri, medial si lateral. Arcul medial este mai inalt si este format din calcaneu, talus, navicular, cuneiformul medial si primul metatarsian. Arcul lateral este format din calcaneu, cuboid si metatarsianul cinci. Bolta transversala prezinta un arc anterior, tarsian, al carui punct culminant este la nivelul cuneiformului doi si un arc posterior, metatarsian, aflat in contact cu solul. Arhitectura boltii plantare este mentinuta de activitatea musculara, de dispozitia oaselor si a ligamentelor. (fig.174, 175).