Glandele endocrine - glandele cu secretie interna, glandele cu secretie mixta

GLANDELE ENDOCRINE

Glandele endocrine sau glandele cu secretie interna sunt glande care sintetizeaza substante chimice-hormoni , care , eliberate in sange sau in spatiul intercelulat , produc modificari de structura si functie ale altor organe si tesuturi.

Ansamblul format din glande endocrine , hormoni , caile de transport ale hormonilor si celulele care sunt influentate de hormoni alcatuiesc sistemul endocrin.

Sistemul endocrin este format din urmatoarele glande:

hipofiza;

epifiza;

tiroida;

paratiroidele;

glandele suprarenale;

pancreasul endocrin;

gonadele (ovarele, testiculele);

timusul;

placenta.

Glandele din organism se impart in trei categorii:

glande cu secretie externa sau exocrine;

glande cu secretie interna sau endocrine;

glande cu secretie dubla sau mixte.

Glandele cu secretie externa sau exocrine isi varsa produsii prin intermediul unor canale , fie la suprafata pielii , cum sunt glandele sudoripare , sebacee si mamare , fie la suprafata mucoasei tubului digestiv , a aparatului urogenital etc. , cum sunt glandele salivare , stomacale si intestinale , glandele uretrale etc.

Glandele cu secretie interna sau endocrine isi varsa produsii direct in sarge, fara intermediul unui canal.Din aceasta categorie fac parte urmatoarele glande: hipofiza , epifiza , tiroida , paratiroidele , timusul si suprarenalele.

Glandele cu secretie dubla sau mixta prezinta atat secretie externa printr-un canal , cat si secretie interna direct prin sange ; astfel de glande sunt glandele sexuale si pancreasul.

Hormonii

Produsii glandelor endocrine au fost numiti de la cuvantul grecesc "hormao"-a excita , a stimula.

Hormonii sunt substante specifice. Ei se gasesc in cantitate infima in sange , insa influenteaza in mare masura reactiile fermentative si procesele de sinteza si de degradare din organism(biocatalizatori).

Alaturi de sistemul nervos , hormonii realizeaza unitatea organismului , intre acesti factori fiind o stransa interdependenta functionala.

De retinut ca:

reglarea pe cale nervoasa se realizeaza repede , insa este de scurta durata;

reglarea pe cale umorala se face lent , dar efectele sunt de lunga durata.

Cand glanda endocrina produce mai multi hormoni decat este normal , se semnaleaza starea de hipersecretie , datorita unei hiperfunctii , iar cand secreta mai putini hormoni , poarta numele de hiposecretie , datorita unei hipofunctii.

1 GLANDELE CU SECRETIE INTERNA

HIPOFIZA

Asezare:

Hipofiza este situata la baza encefalului , inapoia chismei optice si inaintea corpilor mamilari , suspendata de o formatiune numita infundibul.Ea se afla legata de encefal prin tija pituitara sau hipofiza si se afla gazduita in saua turceasca a sfenoidului.

Marime si greutate

Are marimea unui bob de porumb si o greutate de 0,4 - 0,6 gr.

Greutatea acesteia scade la batrani si creste in timpul menstruatiei si gestatiei.

Structura hipofizei

Hipofiza este formata din trei lobi:anterior , intermediar si posterior , de origini embrionare diferite.

Ca structura si functii , acestia se grupeaza astfel: lobul anterior , lobul intermediar si portiunea tubulara a infundibulului alcatuiesc adenohipofiza , iar lobul posterior , neurohipofiza.

Lobul anterior a luat nastere dintr-o invaginare a epiteliului tavanului cavitatii bucale , formand o punga , care a pierdut apoi legatura cu aceasta . Este de culoare rosiatica si este puternic vascularizat . Lobul anterior este alcatuit din stroma conjunctiva si din celule glandulare cromofobe si cromofile.In functie de afinitatea fata de coloranti acizi sau bazici , celulele glandulare sunt de doua feluri: acidofile sau bazofile.

Lobul intermediar este o fasie dispusa intre lobul anterior si cel posterior. El are aceeasi origine ca si lobul anterior si este format din celule glandulare bazofile si stroma conjunctiva . Acest lob are o dezvoltare mai mare la animale si secreta hormon stimulator al celulelor melanocite care produce pigmentul melanina.

Lobul posterior a luat nastere din diencefal , din planseul ventricululuial III-lea , printr-o invaginare a acestuia in directie ventrala , izolandu-se treptat si ramanand totusi legat de infundibul . Este de culoare cenusie si are o structura nervoasa , de unde si numele de neurohipofiza. Este alcatuit din: pituicite care sunt celule nevroglice , adaptate la functii secretoare , nevroglii , celule bazofile si fibre nervoase provenite din tractusul hipotalamohipofizar. De retinut ca pituicitele (celule gliale) si fibrele nervoase constituie o unitate functionala.

Legaturile hipofizei

Hipofiza are legaturi morfologice si functionale cu hipotalamusul , aflandu-se in partea anterioara a acestuia. Legatura morfologica se realizeaza pe cale nervoasa si pe cale vasculara.

Pe cale nervoasa , legatura se face prin fascicule de fibre nervoase simpatice, care leaga nucleii hipotalamici din portiunea anterioara si tubara a acestuia , de lobul posterior al hipofizei , determinand tractusul hipotalamohipofizar.

Pe cale vasculara , legatura se realizeaza prin sistemul vascular portal, care se distribuie in lobul anterior. Acest sistem ia nastere din ramurile hipofizare ale arterei carotide interne.

Venele se varsa in sinusurile venoase din jurul glandei.

Hipofiza nu are circulatie limfatica.

Functiile hipofizei

A)Functiile adenohipofizei

Adenohipofiza produce urmatorii hormoni: hormonul cresterii (somatotrop) , hormoni gonadotropi , hormon tireotrop si adenocorticotrop,  hormon melanocitostimulator.

1)Hormon somatotrop (somatotropina=STH) sau hormonul cresterii , influentand cresterea. El stimuleaza condrogeneza si osteogeneza cartilajelor de crestere epifizare. Aceasta se datoreaza faptului ca stimuleaza sinteza proteinelor tisulare , retinerea de apa si saruri minerale.

Hormonul somatotrop are o serie de alte influente in organism:

intervine in metabolismul glucidic , stimuland glicogenoliza si inhibarea secretiei insulinei de catre pancreas; ca razultat al acesteia scade consumul de glucoza aparand forme diabetice;

retine sodiul , clorul si iodul si face sa creasca filtrarea glomerulara, diureza si consumul de apa;

mobilizeaza acizii grasi din grasimile de rezerva si stimuleaza sinteza de corpi cetonici.

2) Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele=FSH) sau hormonii sexuali , stimuleaza activitatea glandelor genitale , precum si dezvoltarea si functia organelor sexuale.

a)     Hormonul folicostimulant (FSH) - intervine in dezvoltarea folicolului ovarian  , in maturatie si ovulatie si in formarea corpului galben , el stimuland si spermatogeneza. La ambele sexe regleaza formarea si maturarea gametilor.

b)     Hormonul luteinizat (LH) - ca urmare a actiunii hormonului folicostimulant , provoaca formarea corpului galben. Stimuleaza secretia de estrogeni si a progesteronului.

c)      Hormonul luteotrofic sau lactogen (prolactina) - intretine starea functionala a corpului galben. Stimuleaza secretia glandelor mamare. Acest hormon are actiune inhibitoare asupra spermatogenezei si a secretiei de gonadostimuline. In mecanismul reglarii hormonilor gonadotropi intervin urmatorii factori: prezenta vitaminelor B si E , integritatea sau absenta glandelor suprarenale si a glandei tiroide.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

3)Hormonul tireotrop (tireostimulina=TSH) - stimuleaza activitatea glandei tiroide. Lipsa acestui hormon din organism duce la atrofia glandei tiroide.

4)Hormon adenocorticotrop (corticotropina=ACTH) - are actiune asupra functiei corticosuprarenalei. Modificarile apar in producerea colesterolului si a acidului ascorbic.

El influenteaza metabolismul substantelor alimentare (glucide , lipide , protide). In caz de hipersecretie provoaca tulburari in metabolismul glucidic si lipidic , ducand la ingrasare exagerata , la obezitate.

In reglarea secretiei acestui hormon intervine hipotalamusul prin secretia unui neurohormon numit factor eliberator de corticotropina.

Stimularea secretiei de hormon adenocorticotrop  este facuta de adrenalina , estrogeni , insulina , tiroxina , iar inhibarea ei este produsa de corticoizi.

Atunci cand hiperfunctia este provocata printr-o crestere a numarului celulelor glandulare acidofile , da la adolescent - gigantismul , iar la adult - acromegalia. Cand are loc o crestere mare a numarului de celule glandulare bazofile se produce boala Cushing (obezitate tranculara , HTA , poliglobulie , hiperglicemie).

Hipofunctia adenohipofizei apare in urma unor tumori craniofaringiene , leziunea vaselor hipofizare , procese inflamatorii la acest nivel - urme ale sifilisului sau ale TBC-ului.

B)Functiile neurohipofizei

Neurohipofiza , impreuna cu nucleii hipotalamici , secreta doi hormoni: hormonul antidiuretic si ocitocina.

a)Hormonul antidiuretic sau adiuretina (ADH) - vasopresina are actiune principala in scaderea diurezei , prin stimularea reabsorbtiei apei la nivelul tubilor uriniferi. Are rol in pastrarea apei in organism.

Cand producerea acestui hormon este tulburata (hiposecretie) prin lezarea nucleilor supraoptici , are loc inflamarea neurohipofizei , apar tumori , se produce diabetul insipid.

b)Hormonul ocitocina - stimuleaza uterul femeii gravide , ajutand la contractia acestuia pentru expulzarea fatului si placentei. Ea mai are rol in timpul alaptarii.

EPIFIZA

Epifiza sau glanda pineala este o formatiune mica , glandulara , de forma unui con de brad. Este situata intre tuberculii cvadrigemeni si corpul calos , avand tija implantata in zona posterioara a ventriculului al III-lea. Ea se dezvolta din tavanul ventriculului al III-lea si este bogat vascularizata si inervata.

Din punct de vedere structural , este formata din celule parenchimatose (pinealocite) , clare si intunecate , si celule interstitiale , nevrogliale.

Rolul epifizei este de organizare circadina si sezoniera a functiilor cerebrale si endocrine , prin sincronizare cu lumina mediului exterior , in special a acelor functii legate de reproducere , de ciclul de somn - veghe si echilibrul electrolitic.

Hormonii eliberati de epifiza sunt:

melatonina , care are rol antagonic melantropinei , determinand deschiderea la culoare a tegumentelor;

serotonina , care este precursorul melatoninei;

vasotocina , este inrudit cu vasopresina si are un rol de productie circadian , de tip sirotoninic.

Eliberarea hormonilor epifizari se face in curentul sanguin , dar si in lichidul cefalorahidian.

Cu varsta , glanda epifiza se calcifica , ea avand o dezvoltare mare pana la varsta de 7 ani.

TIROIDA

Tiroida este situata in regiunea cervicala , in loja tiroidiana. Este asezata pe trahee , inferior de cartilajul cricoid. Este formata din doi lobi:drept si stang si din istm.

Lobii - sunt asezati de o parte si de alta a traheei si ajung in mijlocul partilor laterale ale cartilajului tiroid. Ei au forma unor piramide triunghiulare , cu o inaltime de 4-8 cm.

Istmul - este asezat transversal , la nivelu 2 - 4 al traheei , si uneste cei doi lobi.

Datorita asezarii lobilor si a istmului , tiroida are aspectul literei ,,H". Ea are o culoare roz - cenusiu. Marimea variaza cu sexul , varsta , momentul fiziologic , trecutul patologic.

Mijloace de fixare

Tiroida este fixata in loja tiroidei , alcatuita din fascia cervicala mijlocie , printr-o capsula fibroasa peritiroidiana si prin ligamente tiroidiene.

Structura:

Tiroida este formata din:

un invelis propriu;

o capsula fibroasa;

parenchin glandular.

Din capsula fibroasa pleaca septuri care impart parenchimul in lobuli , dand glandei o structura globulara.

Fiecare lobul este format din foliculi glandulari , care sunt captusiti cu epiteliu unistratificat secretor. Foliculul reprezinta unitatea structurala si fuctionala microscopica a tiroidei.

Foliculii sunt formatiuni cavitare , in interiorul carora se gaseste o substanta vascoasa , semilichida , de culoare galbuie , cu aspect sticlos omogen , numita substanta coloida sau coloidul tiroidei.

Principiul constituent al coloidului tiroidan este trioglobulina , care prin hidroliza sau proteoliza se transforma in aminoacizi iodati , cum sunt: tiroxina , triiodotironina , pe care ii trece in sange.

Vascularizatie

In tesutul conjunctiv dintre foliculi patrund vasele sanguine , vasele limfatice si nervii.

Tiroida are o vascularizatie foarte bogata , fiind organul cel mai bogat vascularizat din organism , debitul circulator ajungand la 5 litri de sange pe ora pentru intreaga glanda.

Arterele sunt reprezentate prin arterele tiroidiene inferioare , mijlocii si superioare ; ele formeaza o retea perifoliculara , care vascularizeaza foliculii. Circulatia arteriala este foarte intensa.

Venele formeaza la periferia glandei un plex , numit plexul tiroidian. Din acesta iau nastere venele tiroidiene superioare , mijlicii si inferioare , care se varsa direct in vena jugulara , fie indirect prin trunchiul venos triolinguofacial , in acceasi vena jugulara.

Inervatie

Glanda tiroida este inervata de fibre nervoase simpatice , provenite din simpaticul cervical si din fibre nervoase parasimpatice ale vagului , prin nervii laringieni superiori si inferiori.

Functiile glandei tiroide

Tiroxina este principalul hormon tiroidian din sange si influenteaza:

cresterea organismului prin procese de morfogeneza si organogeneza , asigurand anabolismul protidic;

metabolismul magneziului , potasiului , sodiului si al apei;

schimburile respiratorii;

activitatea sistemului nervos;

mentinerea echilibrului normal al arderilor din organism;

intervine in metabolismul glucidic (glicogenoliza).

Hormonii tiroidieni sunt termoreglatori , adapteaza organismul la temperatura mediului inconjurator. De asemenea , au actiune directa asupra miocardului si a aparatului respirator , influentand hematopoieza.

Tiroida influenteaza functiile ovarului , testiculului , suprarenalelor , hipofizei , paratiroidelor.

Reglarea functiei tiroidiene

Reglarea secretiei tiroide se face printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian. Hipotalamusul secreta TRH care, ajuns prin sistemul port la adenohipofiza, determina eliberarea de TSH. Aceasta stimuleaza secretia de hormoni iodati.

Cresterea concentratiei plasmatice a hormonilor tiroidieni inhiba secretia hipotalamica a TRH si pe cea hipofizara de TSH.

PARATIROIDELE

Glandele paratiroide sunt reprezentate la aproximativ 90 % din oameni prin patru glande mici , situate pe fata posterioara a lobilor laterali al tiroidei.

In functie de asezare , ele se grupeaza in doua paratiroide superioare si doua paratiroide inferioare. Cele superioare sunt asezate in treimea superioara a lobilor tiroidieni. Paratiroidele inferioare sunt asezate in treimea inferioara a lobilor tiroidieni.

Toate la un adult au o greutate de 0,1 - 0,2 gr. , au o culoare galben - bruna.

La 10 % din oameni , aceste glande se gasesc in interiorul tiroidei , in timus , in tesutul conjunctiv de la baza gatului sau in mediastin.

Structura glandelor paratiroide

Paratiroidele sunt formate dintr-o capsula fibroasa , care trimite septuri in interior si dintr-un parenchim glandular.

Vascularizatie

Circulatia arteriala este asigurata de doua artere paratiroide , una superioara si alta inferioara , provenite din arterele tiroidiene cu acelasi nume.

Plexul venos peritiroidian primeste si vene paratiroide.

Limfaticele sunt comune cu cele ale glandei tiroide.

Inervatie

Glandele paratiroide sunt inervate de firisoare nervoase simpatice , provenite din ganglioni simpatici mijlocii si din plexul tiroidian , iar ca inervatie parasimpatica , de nervul laringelui superior.

Functiile glandei paratiroide

Glandele paratiroide produc parathormonul , un polipeptid alcatuit dintr-un lant unic de aminoacizi , care are rol in metabolismul fosfocalcic , reluand homeostazia umorala a calciului si fosforului.

Hipoparatiroidism - prin extirparea acestor glande apar tulburari musculare grave , cunoscute sub denumirea de tetanie paratireopriva. Lipsa calciului din organism da o stare de hiperexcitabilitate neuro - musculara , care duce la fenomene de tetanie.

Tetania paratireopriva se manifesta sub mai multe aspecte:

tulburari motorii;

tulburari senzitive;

tulburari viscerale;

tulburari trofice;

tulburari nervoase;

tulburari ale metabolismului mineral.

Hormonului paratiroidelor i se atribuie si o actiune antitoxica.

Osteoza paratiroidiana - aceasta afectiune consta dintr-o distrofie osoasa, care se manifesta prin: dureri ososase , tumori osoase , deformari osoase si fracturi spontane , care sunt rezultatul unei decalcifieri. Membrele se scurteaza si se indoaie. La coloana vertebrala apar cifoze si scolioze.

De asemenea , osteoza paratiroidiana afecteaza rinichiul si tubul digestiv , ca urmare a mobilizarii calciului din oase si depunerii lui in aceste organe.

Reglarea secretiei parathormonului

Glandele paratiroide sunt singurele glande endocrine care nu sunt influentate de hipofiza.

In reglarea secretiei paratiroidelor , participa si centrii vegetativi din hipotalamus , centrii care stau sub influenta scoartei cerebrale.

TIMUSUL

Asezare

Timusul este asezat in cavitatea toracica , in etajul superior al mediastinului anterior , inapoia sternului.

Configuratia externa

Are o forma alungita si este impartita in doi lobi:unul drept si unul stang. Are o greutate care variaza o data cu varsta , la nastere fiind de 10 - 15 grame. Dezvoltarea maxima o are pana la maturizarea sexuala (pubertate); apoi sufera o degradare adipoasa , fara sa dispara complet.

Structura timusului

In structura timusului se distinge un invelis , capsula timica (fibroasa) , in interior este tesutul propriu al glandei.

Capsula fibroasa - este formata dintr-un tesut conjunctiv elastic , care trimite spre interiorul organului pereti ce impart tesutul propriu in lobuli timici.

Tesutul propriu - cei doi lobi ai timusului sunt formati din numerosi noduli. In structura lobilor deosebim doua substante:

1)Substanta corticala - se prezinta cu un aspect mai intunecat si contine celule speciale , asemanatoare limfocitelor , numite timocite.

2) Substanta modulara are un aspect mai clar si contine corpusculii Hassal. Acestia sunt formati din straturi de celule mici , ovale , dispuse concentric in jurul a doua sau mai multe celule centrale.

Vascularizatie

Timusul este vascularizat de artere care urmaresc septurile lobulilor. Acestia provin din artera tiroidiana inferioara , artera toracica externa si din trunchiul arterial brahiocefalic. Venele se reunesc intr-o retea vasculara la suprafata lobulilor.

Vasele limfatice , parasind tesutul propriu (corticala si medulara) , ajung in ganglionii limfatici cervicali profunzi si retrosternali.

Inervatie

Fibrele nervoase provin din simpatic si parasimpatic.

Functiile timusului

Timusul indeplineste doua functii:

organ hematopoetic;

glanda cu secretie interna.

Alaturi de splina , maduva oaselor , ficat si ganglioni limfatici , timusul este un organ hematopoetic , formand limfocite.

Prin extirparea timusului unui animal s-au constatat tulburari in metabolismul sarurilor minerale si in dezvoltarea glandelor genitale. La acest animal , cresterea oaselor este intarziata , ele ramanand mai friabile , deoarece depunerea calciului se face defectuos. De asemenea , glandele genitale se dezvolta slab.

Celulele timusului , care din punct de vedere morfologic sunt limfocite , au un rol important in elaborarea de anticorpi , jucand astfel un rol important in imunitate.

GLANDELE SUPRARENALE

Asezare

Sunt doua glande suprarenale , asezate retroperitoneal in lojele renale , la polul superior al fiecarui rinichi.

Configuratia externa

Glanda suprarenala dreapta are o forma triunghiulara , iar cea stanga este semilunara. Au lungimea de cca. 5 cm , latimea de 3 cm si grosimea de 1 cm.

Unei glande i se descriu: o fata anterioara , una posterioara , o baza sau o fata renala , o margine laterala , o margine mediana si hilul; suprarenala dreapta prezinta si un varf.

Are o culoare bruna - galbuie si o greutate de cca. 14 gr. Fiecare glanda este invelita la un loc cu rinichiul , in fascia renala.

Mijloace de sustinere

Aceste glande sunt bine fixate de organele vecine prin trei ligamente: suprarenocav , suprarenoaortic si suprarenodiafragmatic.

Structura glandei suprarenale

Glanda suprarenala este constituita la exterior dintr-o capsula fibroasa , iar in interior din parenchimul glandular.

1)Capsula -  este un invelis de natura conjunctiva , care trimite spre exterior prelungiri ce formeaza ligamente de fixare a glandei , iar spre interior , prelungiri lamelare. Prelungirile lamelare au directia radiala si la capatul intern se ramifica.

2)Parenchimul glandular - al suprarenalei se afla in interiorul capsulei si e reprezentat prin substanta corticala si substanta medulara.

a)Substanta corticala este de origine mezodermica , comuna cu glandele genitale. Este de culoare galbuie si se afla catre periferia glandei.

b)Substanta medularaeste asezata spre interior , spre centrul glandei. Ea este formata din celule glandulare mici, dar cu nuclei mari , si sunt dispuse in cordoane anastomozate. Substanta medulara este de origine ectodermica si ia nastere din aceleasi elemente embrionare care formeaza ganglionii simpatici.

Vascularizatie

Sunt foarte bogat vascularizate , in raport cu volumul lor.

Ele primesc sange prin arterele suprarenale superioare , mijlocii si inferioare. Aceste artere , patrunzand in glande , se situeaza in straturile conjunctive dintre coloane si retele , impartindu-se in ramuri multiple - capilarizand prin ramuri scurte, corticala , si prin ramuri lungi , medulara.

In mijlocul glandei se afla vena mare sau vena suprarenala , care aduna sangele prin doua grupe de vase: un grup aduce sangele venos din zona glomerulara, iar al doilea aduce sangele venos din zona reticulara si din substanta medulara.

Venele mai parasesc glandele prin hilul acestora , si se varsa astfel:

vena suprarenala dreapta se varsa direct in vena cava inferioara;

vena suprarenala stanga se varsa in vena renala stanga.

Inervatia

Inervatia glandelor suprarenale este asigurata de nervi proveniti din plexul celiac si plexul diafragmic.

Functiile corticosuprarenalei

Substanta corticala secreta doua categorii de hormoni: mineralocorticoizi si glicocorticoizi. In afara de acestia mai secreta si unii hormoni sexuali produsi de ovar , testicul si placenta (androgeni , progesteron si estrogeni).

Dintre hormonii glicocorticoizi citam: corticosteronul , cortizonul si hidrocortizonul (cortizolul) c, care au actiune asupra metabolismului glucidic , maresc capacitatea de activare a muschilor , regleaza functia termoreglatoare a organismului.

Sinteza hormonilor corticosuprarenali se face pe seama colesterolului si a vitaminei C.

In patologia corticosuprarenala se constata ca in hipofunctie apare boala Addison , care se datoreaza infectiei tuberculoase si se caracterizeaza prin lipsa de cortizon si aldosteron.

In hiperfunctie apar stari patologice care se manifesta clinic prin sindromul suprarenometabolic, caracterizat prin obezitate , bolnavul ajungand la greutatea de 120 pana la 150 kg , hirsutism , osteoporoza , tulburari cardiovasculare , tulburari neuropsihice , tulburari metabolice.

Sindromul suprarenogenital se manifesta prin tulburari care pot sa apara in fetala , pubertala si adulta.

Reglarea secretiei corticosuprarenal se face pe cale umorala si pe cale nervoasa.

In reglarea pe cale umorala , rolul principal pentru secretia de hormoni glucocorticoizi si hormoni sexuali il are hormonul adenocorticop (ACTH) produs de hipofiza anterioara , iar pentru hormonii mineralocorticoizi , concentratia de sodiu si potasiu si hormonul aldosteronostimulant (ADH) produs de rinichi.

Reglarea pe cale nervoasa e facuta de sistemul hipotalamohipofizar.

Functiile medulosuprarenalei

Substanta medulara produce hormonii: adrenalina si noradrenalina (catecolamina). Sediul centrilor vegetativi se afla in hipotalamus si in bulbul rahidian.

Se considera ca adrenalina ar fi sintetizata exclusiv de celulele medulosuprarenalei si rezulta din noradrenalina prin metilarea acesteia.

Influenta ei asupra organelor este urmatorea:

stimuleaza puternic activitatea inimii;

determina vasconstrictia la nivelul tegumentului , mucoaselor si viscerelor si vasodilatarea coronarelor;

inhiba musculatura bronhiilor , provocand bronhodilatatia;

inhiba miscarile peristaltice ale intestinului;

provoaca constrictia muschilor dilatatori ai pupilelor , ai firelor de par, ai uterului gravid , ai cailor urinare si biliare.

stimuleaza sistemul reticular ascendent punand scoarta cerebrala in alerta.

Centrul nervos care conduce formarea hormonilor medulari se afla in hipotalamus.

In sange , adrenalina se gaseste in proportie de 0,1 gr. la mie , iar noradrenalina de 0,8 gr. la mie.

Noradrenalina sau atarenolul se sintetizeaza atat de celulele medulosuprarenalei , cat si de terminatiile axonice adrenergice , fiind mediatorul chimic al sistemului nervos simpatic.

2 GLANDELE CU SECRETIE MIXTA

PANCREASUL

Este o glanda cu secretie mixta , care are doua feluri de celule:

celule care produc sucul pancreatic si care constituie formatiuni glandulare in acini;

celule care se regasesc raspandite printre cele dintai , alcatuind insulele Langerhans , care produc hormonul insulina si glucagonul.

Celulele care alcatuiesc insulele Langerhans se deosebesc de acinii glandulari , prin faptul ca sunt mai mici , cu forma poligonala si nu se formeaza cavitati si canale secretoare.

Functia endocrina a pancreasului

Cresterea glucozei in sange (hiperglicemia) si in urina (glicozuria) se datoresc faptului ca s-a tulburat functia glicogenica a ficatului.

Insulina influenteaza metabolismul lipidelor si al protidelor.

Lipsa insulinei duce la aparitia in sange a unor substante foarte toxice provenite din grasimi , cum sunt corpii cetonici precum si produsii acizi ai protidelor.

Acumularea in sange a acestor substante provoaca intoxicarea organismului , avand ca rezultat slabirea activitatii inimii , dispneea si pierderea cunostintei.

Reglarea secretiei insulinei - secretia enocrina a pancreasului este creata pe cale reflexa, prin nervul vag , iar pe cale umorala , prin cresterea cantitatii de glucoza in sange , care provoaca secretia insulinei.

Glucagonul este un polipeptid , produs de celule ale pancreasului.

Efectele biologice ale glucagonului

factor hipeglicemiant , determinand mobilizarea glucozei in sange pe seama glicogenului hepatic (glicogenoliza);

activeaza glicogenoliza.