Diagnosticul radiologic al "hipertrofia de ventricul stang"

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG"

Pe radiografia de fata, marginea stanga a conturului mediastinal este alcatuita din 4 arcuri. Arcul inferior, numit si arcul ventricular, este dat de proiectia peretelui lateral al ventriculului stang. El incepe la nivelul incizurii care delimiteaza, de obicei, inferior, arcul arterei pulmonare, coboara lateralizandu-se, iar in segmentul supradiafragmatic se reincurbeaza spre medial, facand cu diafragmul un unghi ascutit, unghiul cardio-frenic lateral stang. Acest unghi poate fi uneori amputat printr-o banda de intensitate intermediara, care reprezinta proiectia fundului de sac lateral al pericardului.  [22]

Pe radiografia de profil, ventriculul stang formeaza portiunea cea mai caudala a marginii posterioare a cordului, adica segmentul supradiafragmatic. Unghiul cardio-frenic posterior poate fi si el amputat, datorita proiectiei venei cave inferioare.

Studiul anatomic axial al toracelui se realizeaza prin 9 sectiuni anatomice standard, iar cea care pune in evidenta ventriculul stang este sectiunea cardiaca caudala. Pe acesta, observam VS situat in stanga, iar anterior si la dreapta, VD. Pericardul se poate urmari pe tot conturul ventral si lateral. Cel posterior nu se poate izola datorita raporturilor intime ale inimii cu structurile retrocardiace.

In ceea ce priveste dimensiunile normale ale cordului, acestea se estimeaza pe radiografia de fata in functie de diametrul cutiei toracice la baza, fiind maxim 50% din acesta. Exceptie o fac nou-nascutii si sugarii, la care cordul este mai mare comparativ cu diametrul transversal al toracelui, urmand apoi, odata cu inaintarea in varsta, sa scada.

La radioscopie, cordul coboara si se alungeste in inspir si ascensioneaza, se orizontalizeaza si se roteste posterior in expir. Rezulta obligatia inspirului profund pentru aprecierea corecta pe radiografie a conturului mediastinal.

Marirea de volum a VS necesita pentru punere in evidenta, o radiografie incidenta postero-anterioara si una de profil cu bariu. Incidenta oblica anterioara stanga poate aduce informatii suplimentare, mai ales daca este efectuata dirijat, cu control radioscopic. Ecografia cardiaca este superioara, mai ales putand face aprecieri asupra grosimii peretelui, dimensiunii cavitatii si dinamica VS.

VS este o cavitate avand forma unui ovoid taiat la baza, orientat cu varful spre caudal si baza cranial. Baza corespunde ca proiectie planseului atrio-ventricular si valvei mitrale. VS are particularitatea de a se mari in special pe directia axului lung al ovoidului si in mai mica masura se largeste. Hipertrofia, spre deosebire de dilatatie, scurteaza si ingroasa ventriculul.

Ventriculul stang in incidenta postero-anterioara si de profil stang. Hasurata este reprezentata marirea de volum a VS

Dilatatia, pe radiografia de fata, se exprima prin:

alungirea arcului inferior stang, care se ingroapa in diafragm;

deplasarea laterala spre stanga a arcului inferior, care apropie varful de peretele toracic;

unghiul dintre conturul arcului inferior si diafragm devine drept sau obtuz;

semne asociate reprezentate prin modificarile AS sau ale aortei ascendente (mariri de calibru).

Pe radiografia de profil stang, deplasarea VS se va face tot spre posterior, dar nemaiexistand markerul esofag ca la AS, cuantificare maririi se face mai putin corect, folosind pozitia punctului de intersectie a marginii posterioare a cordului cu diafragmul. Marirea de volum a VS duc la deplasarea punctului de intersectie spre dorsal, unde gradat si progresiv:

se situeaza posterior de intersectia venei cave inferioare cu diafragmul;

depaseste punctul de intersectie eso-diafragmatic;

ulterior depaseste si proiectia anterioara a vertebrelor.

Concomitent cu deplasarea dorsala, versantul posterior al apexului cardiac, depaseste proiectia cupolei diafragmatice, aparand situat subdiafragmatic.

Hipertrofia duce la o crestere a volumului apexului cardiac per total. Acesta apare rotunjit, globulos, semanand cu o minge. Unghiul cardio-frenic ramane ascutit sau drept. Pe radiografia de profil nu se modifica pozitiile reciproce ale punctelor descrise anterior.

Interesul actual pentru incidenta oblica anterioara stanga cu scopul departajarii VS de restul cavitatilor este limitat. Raspunsul la intrebare este mult mai simplu de aflat prin ecografie cardiaca. In lipsa ei, incidenta OAS implica radiografii cu grade diferite de rotatie, de obicei 25, 45 sau 60 de grade.

Marirea cavitatilor stangi ale cordului se asociaza de regula cu modificari de circulatie pulmonara de tip staza venoasa.