Bolile gonadelor

BOLILE GONADELOR

Tulburarile functiilor genitale se impart in trei mari categorii: a) insuficienta de hormoni sexuali sau insuficienta genitala; diversele forme clinice sunt cuprinse sub denumirea de hipogonadism; b) tulburari prin exces de hormoni sexuali; ele duc la aparitia sindromului de precocitate sexuala sau pubertate precoce; c) tulburari constand in anomalii in diferentierea sexuala; acestea dau nastere starilor de inter sexualitate.

1. HIPOGONADISMUL

Se caracterizeaza prin insuficienta functiile ovariene sau testiculare si cuprinde cea mai mare parte a tulburarilor sexuale la indivizii de ambele sexe.

Etiologie: insuficienta genitala poate avea ca punct de plecare hipofiza, hipotalamusul (hipogonadism secundar), ovarele sau testiculele (hipogonadism primar). Hipogona-dismul secundar este provocat de leziuni distructive tumorale sau netumorale in regiunea hipofizara sau hipotalamica, cu productie insuficienta de hormoni gonadotropi. Hipo-gonadismul primar este determinat de nedezvoltarea gonadelor, de lipsa lor sau de leziuni la acest nivel.

2. EUNUCHISMUL Sl EUNUCOIDISMUL

Termenul de eunuchism se refera la starea - congenitala sau dobandita - determinata de lipsa gonadelor. Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismului. Glandele genitale sunt prezente, dar sunt deficitare ca functie si structura. In functie de momentul instalarii hipogonadismului, se disting o forma prepubertara si o forma postpubertara. in sindromul prepubertar, datorita lipsei de hormoni sexuali, inchiderea cartilajelor de crestere se face cu intarziere. Membrele cresc mult in lungime, disproportionat fata de trunchi, creand statura eunocoida. Scheletul este gracil, talia inalta, iar muschii slab dezvoltati. Tabloul clinic este dominat de nedezvoltarea sexuala. La fete, maturizarea sexuala nu se produce. Menstrele nu apar, sanii sunt mici, iar organele genitale externe si interne (uter, vagin) raman infantile. Pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta. Caracterele psihice sunt infantile. La baieti, la varsta pubertatii, testiculele sunt mici, lipsesc sau sunt ascunse in abdomen (criptorhidie). Penisul este mic, nedezvoltat, iar parul lipseste la pube, la barba, mustati si pe corp. Vocea nu se ingroasa, iar expresia fetei este infantila. Insuficienta genitala se poate instala insa si dupa pubertate. O cauza obisnuita la femei o constituie inflamatia organelor genitale, castrarea chirugicala sau iradierea pe ovare. La femei, pierderea functiei ovariene se manifesta cu tulburari menstruale, mergand pana la pierderea menstrelor (amenoree), caderea parului sexual, pierderea libi-doului si sterilitate. Regresiunea caracterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului) se insoteste de tulburari vegetative destul de intense: valuri de caldura, insomnii, nervozitate. O complicatie relativ frecventa a hipogonadismului la femeia adulta este osteoporoza. La sexul masculin, insuficienta genitala, aparuta dupa pubertate, se manifesta prin involutia organelor genitale, caderea parului sexual si de pe corp, pierderea li-bidoului si a potentei si sterilitate. La toate acestea se mai adauga numeroase tulburari neurovegetative: ameteli, insomnii, iritabilitate, astenie.

Tratamentul hipogonadismului consta in administrarea de hormoni sexuali - Testosteron la barbat si estrogeni naturali si sintetici la femeie. Ei produc maturizarea sexuala si opresc cresterea in lungime. La adult, hormonii sexuali impiedica regresiunea caracterelor sexuale, refac potenta si, uneori, restabilesc capacitatea de procreare. Daca insuficienta genitala este de natura hipofizara se asociaza un tratament cu gonadotrofina corionica (preparatul romanesc Gonacor).

3. CRIPTORHIDIA

Este o afectiune care merita o descriere aparte, datorita frecventei sale la baieti si, mai ales, urmarilor sale. Prin criptorhidie se intelege necoborarea testiculelor in scrot. Anomalia se constata devreme, intrucat in mod normal testiculele trebuie sa fie coborate la nastere. Testiculele criptorhidice pot fi situate in canalul inghinal, in abdomen sau pot fi in afara canalului, de exemplu deasupra pubisului (ectopie). Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. In criptorhidiile bilaterale, prognosticul este mai sever, existand riscul sterilitatii si al hipogonadismului. in criptorhidiile unilaterale, intrucat unul din testicule este coborat si functioneaza normal, sexualizarea este normala si spermatogeneza se mentine, datorita testiculului aflat in scrot. in atitudinea terapeutica sunt importante depistarea la timp a anomaliei si coborarea chirurgicala a testiculului inainte de varsta pubertatii.

4. ALTE AFECTIUNI

in afara hipogonadismului se remarca la femei o serie de tulburari care sunt tratate de ginecolog si de endocrinolog ca fiind interferente.

Amenoreea sau oprirea menstrelor are si alte cauze in afara leziunilor ovariene: leziuni ale mucoasei uterine (tuberculoza, chiuretaje repetate), ale hipofizei (tumori, necroza post-partum), dereglari nervoase (amenoree psihica); un factor fiziologic al amenoreei este sarcina.

Hiperfoliculinismul, provocat de secretia excesiva de hormoni estrogeni, produce cicluri menstruale scurte, congestii premenstruale ale sanilor si ovarelor, tulburari vegetative marcate - insomnii, nervozitate, palpitatii - si tulburari viscerale (colecistite etc.).

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Menopauza este o etapa fiziologica de mari perturbari hormonale si nervoase. Se da-toreste pierderii, cu varsta a activitatii ovarelor. Manifestarile principale sunt: amenoree, valuri de caldura, transpiratii abundente, stari depresive, migrene. in formele mai severe apar tulburari circulatorii accentuate, cu oscilatii mari tensionale. Tratamentul consta in administrari de sedative, foliculina etc.

5. PRECOCITATEA SEXUALA

in precocitatea sexuala semnul distinctiv il constituie aparitia precoce a pubertatii, inainte de varsta de 9 ani. Exista o pubertate precoce si una falsa (pseudopubertate precoce).

Pubertatea precoce adevarata este provocata de obicei de tumori cerebrale sau de tumori situate in hipotalamus. Cresterea copilului este la inceput accelerata, apoi stagneaza. Vocea se ingroasa, musculatura se dezvolta la baieti. Organele genitale se dezvolta ca la adult. Apar secretia de sperma si spermatozoizii. La fete apare menstra, se dezvolta sanii si sarcina este posibila.

Pseudopubertatea precoce apare in hiperplaziile suprarenale, in tumori suprarenale sau in tumori testiculare. Copiii se sexualizeaza devreme, dar spre deosebire de pubertatea precoce adevarata, la baieti testiculele sunt mici, imature, iar la fete nu se dezvolta sanii si nu apare menstra.

6. INTERSEXUALITATEA

Un capitol aparte este cel al intersexualitatilor. Cazurile sunt relativ rare si ele apartin domeniului endocrinologiei genetice. Prin intersexualitate se intelege prezenta la un individ a caracterelor apartinand sexului opus. Exista numeroase variante clinice ale starilor de intersexualitate, unele provocate de anomalii cromozomiale, altele de tulburari in producerea hormonilor sexuali. in grupul intersexualitatilor intra pseudohermafroditismul feminin si cel masculin, hermafroditismul si disgeneziile gonadice de tipul sindromului Turner si sindromului Klinefelter.

METODE DE INVESTIGARE IN AFECTIUNILE GLANDELOR GENITALE

Investigatiile care dau indicatii cu privire la functiile glandelor genitale la barbat sunt: examenul clinic (dezvoltarea genitala si sexualizarea), examenul spermei, dozarile hormonale (hormoni gonadotropi, 17-cetosteroizi si testosteron in urina si in sange) si biopsia testiculara.

Examenul spermei sau spermograma da indicatii cu privire la functia spermatoge-netica a testiculului si asupra capacitatii de fecundare. Analiza se face dupa o prealabila abstinenta sexuala de 3 - 5 zile. Sperma este recoltata prin contact sexual intrerupt sau prin masturbare. Lichidul spermatic trebuie colectat in totalitate si examinat proaspat. in mod normal se gasesc 60 000 000 - 120 000 000 de spermatozoizi/ml. in insuficientele testiculare, numarul lor este mult redus (oligospermie) sau se constata absenta lor (azoos-permie). in acest ultim caz, sterilitatea este certa.

Determinarea hormonilor gonadotropi se face in mod curent in urina din 24 de ore, prin metoda biologica. in hipogonadismul de natura hipofizara, valorile gonadotropilor urinari sunt subnormale. La barbat, o metoda precisa de apreciere a functiei endocrine a testiculului consta in dozarea testosteronului in sange si urina. Metoda este insa dificila si este utilizata mai mult pentru cercetare.

Examenul histologic al testiculului se face dupa recoltarea unui fragment de glanda prin biopsie testiculara. Este o metoda valoroasa in diagnosticul bolilor testiculare. Tratamentul insuficientelor testiculare depinde de felul leziunilor gasite la examenul histologic.

La femei exista diferite procedee pentru aprecierea functiei ovariene. Cele mai obisnuite sunt: examenul ginecologic, temperatura bazala, examenul citohormonal, biopsia de mucoasa uterina si explorarile hormonale.

Examenul ginecologic endocrin consta in examinarea organelor genitale externe si interne, pentru a aprecia gradul lor de dezvoltare si eventualele malformatii. Examenul ginecologic nu se face in timpul menstrelor.

Temperatura bazala este temperatura interna, masurata in conditii bazale. Dimineata, la sculare, zilnic, se introduce termometrul in vagin sau rect timp de 5 minute, iar rezultatul se noteaza pe o fisa speciala. Curba temperaturii bazale prezinta variatii in cursul ciclului menstrual. Curba termica da indicatii asupra fazei ciclului menstrual si poate servi pentru indicatii terapeutice.

Examenul cito-hormonal sau cito-vaginal consta in recoltarea frotiului din vagin. Cu 24 de ore inainte femeia sa nu fi facut spalaturi vaginale si sa nu fi avut vreun raport sexual. Frotiul se recolteaza din fundul de sac posterior. Examinarea si prelevarea frotiurilor se fac in ziua a 7-a, a 14-a si a 21-a a ciclului. Examenul cito-vaginal este o analiza hormonala valoroasa in caz de sterilitate. Ea da indicatii cu privire la secretia de hormoni estrogeni si progesteronici si la momentul ovulatiei.

Biopsia de mucoasa uterina se face prin chiuretaj uterin, in conditii riguroase de asepsie, in ziua a 21-a a ciclului. Constituie o metoda de explorare hormonala.

Explorarile hormonale, constau in dozarea estrogenilor din urina totala, recoltata in decurs de 24 de ore. La femeile cu menstre regulate, recoltarea urinii se face in a 21-a zi a ciclului. Pentru dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice, metode fizice si chimice, fluorometrice si colorimetrice. Metodele chimice sunt cele mai precise.