Gastritele cronice

GASTRITELE CRONICE

Cercetarile facute cu ajutorul sondei de biopsie aspiratoare, au aratat ca numai o treime din populatia adulta are o mucoasa gastrica normala, in timp ce doua treimi prezinta leziuni mai mult sau mai putin existente de gastrita.

Dintre cei care au leziuni, la o buna parte nu exista nici o manifestare clinica, fapt ce demostreaza ca leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent.

Pentru aceste motive unii prefera denumirea de gastropie cronica.

Simptomatologie

Fiind variabila, au fost incercate diferite clasificari ale gastritelor cronice.

Astfel au fost impartite in:

v    hiperacide;

v    hipoacide;

v    hiperstenice;

v    hipostenice;

v    hipotrofice

Studii recente de histopatologie tind sa demostreze ca exista o singura gastrita, cu stadii evolutive, initial fiind hipertofica si mai tarziu ajungand la gastrita atrofica.

La inceput gastrita cronica se manifesta prin dureri epigastrice de intensitate variabila, fara orar fix, cu evolutie capricioasa.

Durerea apare de obicei dupa consumul de alimente ce excita mucoasa gastrica -condimente, dupa alcool, dupa alimente greu digerabile. Se insoteste de pirozis si de balonari postprandiale, mai rar aparand varsaturi, dupa masa, simptomatologia se amelioreaza.

Simptomele obiective

Scoate in evidenta o limba saburala si o sensibilitate a epigastrului la palpare.

Examenul sucului gastric arata mucus crescut, cantitativ, iar gradul de aciditate este anormal crescut.

Examenul radiologic- paraclinic

La examenul radiologic pot fi gasite piluri gastrice mai ingrosate si neregulate.

Gastroscopia

Releva o mucoasa hiperemediata si edemetiata, presarata cu mici pete hemoragice si uneori cu mici eoziuni.

Pe masura ce boala evolueaza, pacientii devin astenici, palizi, durerile si pirozisul apar mai rar si sunt atenuate. Pofta de mancare scade, aparand greturi si senzatie de plenitudine gastrica si de satietate rapida.

Peristaltismul gastric crescut cu scaune adiareice cu aspect de putrefactie.

Examenul obiectiv- clinic si paraclinic

Limba este lucioasa, papilele sunt atrofiate, abdomenul este orizat sau excavat, cu epigastrul sensibil la palpare.

Secretia gastrica tinde spre hipoaciditate, pana la anaciditate.

Examenul radiologic deceleaza o mucoasa cu pliuri sterse si stomacul are evacuare incetinita.

Gastroscopia arata o mucoasa neteda, sidefie, pe toata suprfata sau numai in placarde.

Evolutia

Evolutia este lenta ( uneori mai rapida ) spre forma atrofica, adesea insotita de anemie.

Compilcatiile

Mai frecvente sunt enterocolita cronica cu diaree gastrogena, anemia feripriva, leziuni de perigastrita.

Diagnosticul pozitiv

Se bazeaza pe tabloul clinic si pe examenele sucului gastric, examenul radiologic, gastroscopie si in special pe biopsia de mucoasa gastrica.

Tratamentul profilactic

Consta in primul rand intr-o sustinuta munca de educare sanitara in vederea realizarii unei corecte igene alimentare.

Mesele trebuie sa fie luate la ore regulate, sa se evite servirea meselor in conditii de conflicte neuropsihice, sa fie inlaturat obiceiul de a nu lua masa de dimineata.

Se vor evita abuzurile de alcool, cafea, tutun, mai ales acestea sa nu fie consumate pe stomacul gol.

Se va indeparta obiceiul de a condimenta nociv mancarurile si de a folosi prajeli la prepararea culinara.

Ingrijirea danturii are un rol profilactic.

Tratamentul curativ

Este de lunga durata si la baza lui va sta regimul dietetic.

Aceasta trebuie sa aiba in vedere curatarea mecanica, termica si chimica a mucoasei gastrice.

Vor fi evitate alimentele ce produc aciditate gastrica: condimentele, saraturile, acriturile, branzetzerile fermentate, prajelile si rantasurile, alimentele excitante cum sunt: ceapa, usturoiul, cafeaua, ciocolata, ceaiul, orice fel de bautura alcoolica, alimentele prea reci sau prea fierbinti.

De asemenea fumatul va fi suprimat.

Dieta va fi severa la inceput, apoi din ce in ce mai permisiva, asigurand nevoile calorice, echilibrul principiilor alimentare, vitaminele si sarurile minerale, proteinele , glucidele, lipidele.

Tratamentul medicamentos

Se bazeaza in primul rand pe alcaline gastrice cum ar fi:

hidroxid de aluminiu coloidal;

carbonat de calciu;

bicarbonat de sodiu,

magnezia ustra;

bismut subnitric;

Se pot adauga antispasmicele in formele hiperstenice, iar pentru cei cu hipoaciditate sau anaciditate, se vor recomanda preparate cu acid clorhidric si pepsinic si fermenti pancreatici.

Ca medicamentatie paleativa, tranchilizante si sedative in doze moderate .

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Aplicarea de agenti fizici, compresele alcolizante, raze ultrascurte si ultraviolete.

Tratamentul balnear

Se recomanda in afara perioadelor de acutizare si va fi diferentiat dupa gradul de aciditate al sucului gastric.

In formele de hiperaciditate se recomanda  statiunile Sangeorz, Slanic Moldova, iar in formele cu hipoaciditate rezultate mai bune se obtin la Covasna, Slanic Moldova, Zizin, Borsec.

Gastroscopia

Definitie

Gastroscopia reprezinta vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul unui instrument optic numit gastrofibroscop.

Scop

explorator pentru precizarea diagnosticului;

terapeutic pentru tratamentul endoscopic

Etape de executie

1.     Pregatirea materialelor necesare:

Masti sterile;

Sorturi de cauciuc;

Tavita renala;

Pipa Guedel;

Substante anestezice- xilina, stomocaina;

Manusi sterile,

Port- tampon;

Recipient cu substante dezinfectante,

Ochelari de protectie;

Medicamente- antropia, scobutil, diazepan;

Seringi de 2 ml;

Glicerina sterila sau silicon;

Periute de citologie;

Pensa pentru prelevat biopsia;

Pensa anatomica;

Recipient cu formol pentru tesutul prelevat.

2. Pregatirea fizica si psihica

Se recomanda calmarea bolnavului printr- o comunicare eficienta si prin administrarea unei medicamentatii la recomandarea medicului;

Pentru sedarea bolnavului si pentru prevenirea unor incidente sau accidente se anunta bolnavul sa nu manance, sa nu fumeze in dimineata examinarii,

In seara precedenta se evacueaza stomacul printr- o spalatura cu apa calduta.

Tehnica

Sedarea bolnavului se face prin administrarea a cate o tableta de diazepam;

Anestezia locala se face cu spray sau se face badijonare locala la baza limbii si faringelui;

Se aseaza pacientul pe masa de examinare in deculrt lateral stang;

Gastroscopia se efectueaza cu doua asistente:

Prima comunica cu pacientul, in liniste, il aseaza in pozitia impusa de examinare cu capul in extensie frontala, tinandui tavita renala si stergandui gura cu comprese cu sterile,

Cea de a doua asistenta serveste medicul cu instrumentarul necesar.

Ingrijirea bolnajului dupa tehnica 

Obligatoriu o jumatate de ora se supravegheaza pacientul, apoi timp de doua ore se urmareste pentru a nu manca, a nu bea si a nu fuma;

Daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se elimina acestea;

Produsele recoltate se pregatesc pentru examenul de laborator;

Fragmente de tesut si mucoasa stomacale se trimit urgent la laborator pentru examinari histologice.

Sondajul gastric

Definitie

Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc- sonda gastrica Fauche sau Einhorn prin faringe si esofag in stomac.

Scop

Explorator;

Recoltarea continutului stomacal in vederea evacuarii functiei chimice si secretorii,

Terapeutic;

Evacuarea continutului stomacal toxic;

Curatirea mucoasei de extrudat si substante straine depuse;

Hidratarea si alimentrea bolnavului;

Introducerea unor substante medicamentoase;

Etape de executie

1. Pregatirea materialelor necesare:

Doua sorturi de cauciuc

Musama si aleza;

Prosoape,

Sonda Fauche sau Einhorn;

Doua siringi de 20ml;

Casoleta cu manusi de cauciuc,

Pense hemostatice,

Eprubete;

Tavita renala;

Pahar cu apa aromata,

Recipient pentru colectare;

2.     Pregatirea fizica si psihica

Psihica- se anunta pacientul si se explica necesitatea tehnicii,

Fizica

se aseaza pacientul pe un scaun speza;

se protejaza cu sortul de cauciuc;

i se indeparteaza proteza dentara si se aseaza intr-un pahar cu apa;

se aseaza tavita renala sub barbie pentru cptarea salivei;

pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului;

Tehnica

asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;

imbraca sortul de cauciuc,

isi pune manusile sterile;

umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;

se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stanga tinandu-l intre mana si torace,

prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei tinand-o ca pe un creion;

cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce pana la peretele posterior al faringelui, invitand bolnavul sa inghita;

prin deglutitie sonda ajunge in esofag si este impinsa foarte atent prin stomac;

verifica prezenta sondei in stomac aspirarea continutului stomacal cu ajutorul seringii;

se fizeaza sonda;

aspira sucul gastric cu seringa,

extrage sonda printr-o miscare hotarata, dupa comprimarea ei cu o sonda hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe;

cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda;

goleste continutul sondei in vasul colector;

aseaza sonda in tavita renala;

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

i se ofera un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura;

se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie;

se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc;

i se ofera proteza dentara;

se aseaza pacientul in pozitie comoda;

Accidente:

greata si senzatia de varsatura se inlatura fie printr-o respiratie profunda, fie se efectueaza anestezia farigelui cu o solutie de cocaina 2%;

sonda poate patrunde in laringe, apare reflux de tuse, cianoza, se indeparteaza sonda.

Recoltarea sangelui pentru Hemograma, Vsh, Glicemie, Creatinita, Electroforeza, recoltarea varsaturilor.

Hemalencograma

Se efectueaza prin inteparea pulpui degetului

Pregatirea materialelor necesare:

manusi de cauciuc;

ace;

tampoane de vata;

seruri test;

tava medicale curata;

lame uscatre, curate, degresate;

pipete Potain;

Pregatirea fizica si psihica:

psihica: - se anunta pacientul sa nu manance;

i se explica necesitatea efectuarii tehnicii;

fizica - se aseaza in pozitia sezanda cu mana sprijinita;

Tehnica

se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90 ^g;

se asteapta evaporarea alcoolului;

cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii;

se sterge cu un tampon curat prima picatura, se lasa sa se formeze alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau cu lama;

se sterge cu un tampon cu alcool;

Pregatirea produsului pentru laborator

la examinarea unei lamele se pune o picatura de 3- 4 mm diametru;

se aseaza o lamela cu marginile slefuite in unghi de 45 ^g cu lama;

se agita lama pentru uscare;

se eticheteaza si se trimite la laborator.

VSH

Recoltarea se efectueaza prin punctie venoasa

Pregatirea materialelor

seringa de 2 ml;

solutie de citrat de Na 3,8%;

ace pentru punctie venoasa;

stativ si pipete Westergreen;

pernuta, musama, tavita renala, garou, vata;

Pregatirea fizica si psihica

psihica- I se explica cu 24 ore inainte necesitatea efectuarii tehnicii;

fizica- se anunta sa nu manance;

Tehnica

asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;

imbraca manusile de cauciuc sterile;

aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%;

punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml,

retrage acul si aplica tamponul cu alcool,

scurge amestecul sange- citrat in eprubeta si omogenizeaza lent;

aseaza eprubeta in stativ;

Pregatirea produsului pentru laborator:

se completeaza buletinul;

se eticheteaza produsul;

se trimite la laborator;

Valori normale

VSH la 1 ora - la barbati 5-8 mm;

- la femei 8 - 12 mm;

VSH la 2 ore - la barbati 10- 14 mm;

- la femei 12 - 22 mm;

Glicemia

Recoltarea se efectueaza prin punctie venoasa.

Se recolteaza 2 ml sange/ flora Na mg

V.N. 0,80- 1,20 g%

Creatinina

Recoltarea se efectueaza prin punctie venoasa.

Se recolteaza 5- 10 ml sange p.v.

V.N. 0,60- 1,20  mg%

Electroforeza

Recoltarea se efectueaza prin punctie venoasa.

Se recolteaza 5- 10 ml sange p.v.

V.N. Pr.t. = 75 + 10 g%

AL= 40-50 G%

GL= 20%( RA/ G= 15,5-2)

a1= 4

a2= 8

b=12

y= 16-18%