Formarea dentinei, dentinogeneza

Formarea dentinei,  dentinogeneza

Dentina este formata de celule numite odontoblaste, care se diferentiaza din celulele mezenchimale ale primordiului conjunctiv, sub actiunea inductoare a ameloblastelor. Diferentierea odontoblastelor este coordonata de molecule semnal si factori de crestere. Initial celulele mezenchimale sunt mici, prezinta nucleu central, iar in citoplasma se pot evidentia cateva organite comune. Aceste celule sunt localizate la periferia papilei conjunctive si sunt separate de celulele epiteliului intern, printr-o zona acelulara, care contine fibrile fine de colagen. Celulele se matureaza, devin odontoblaste, care capata caracteristicile celulelor secretoare de proteine.

Zona acelulara dintre papila dentara si stratul intern al primordiului epitelial dispare treptat, iar odontoblastele vor ocupa acesta zona.

Odontoblastele vor forma o matrice organica, similara celei osoase. Initial odontoblastele secreta colagen, pe care il vor depune in substanta fundamentala din papila dentara. Primul semn al formarii dentinei il constituie aparitia fibrelor colagene cu diametru de 0,1- 0,2 μm, numite fibre Korff. Acestea sunt fibre colagen tip III asociat cu fibronectina. Aceste fibre pornesc din papila conjunctiva, de la baza odontoblastelor si se extind spre jonctiunea dentina- smalt.

Pe masura ce odontoblastele cresc, incep sa produca si colagen tip I care se va orienta paralel cu viitoarea jonctiune dentina- smalt.  In acest fel se formeaza un strat de predentina, care dupa 24 de ore se va calcifica si va lua denumirea de dentina. In acest moment, papila dentara devine pulpa dentara, iar dentina o va acoperi.

Concomitent cu depunerea colagenului, odontoblastele emit prelungiri la polul apical, spre jonctiunea dentina- smalt, numite procese odontoblastice sau fibre Tomes. Procesele odontoblastelor raman incluse in dentina formata, in canaliculele dentinare. Uneori procesele odontoblastelor penetreaza membrana bazala a stratului epitelial intern si formeaza asa numitele " fusuri" ale smaltului. Cand odontoblastele devin active, nucleii se pozitioneaza la baza celulei, iar organitele citoplasmatice se dezvolta. Odontoblastele sintetizeaza proteine care vor fi elininate din celula sub forma de vezicule, prin polul apical, de-a lungul proceselor odomtoblastice. Initial dentina se formeaza la nivelul suprafetei cuspizilor.

Dentina coronara este secretata de odontoblaste in doua faze:

Faza de predentina, matrice, dispusa in jurul fibrelor Tomes.

Faza de mineralizare in care matricea se mineralizeaza prin depunerea cristalelor de hidroxiapatita, in jurul fibrelor colagene. Cristalele de hidroxiapatita apar initial sub forma de mici vezicule, apoi cresc si ocupa in intregime matricea. In vecinatatea odontoblastelor ramane permanent o zona de dentina nemineralizata( predentina). Depunerea ritmica a dentinei determina aparitia unor striatii pe suprafata ei( liniile de contur ale lui Owen ).

Matricea proteica sintetizata de odontoblaste are un rol esential in controlul mineralizarii. Membrana celulara bazala a odontoblastelor prezinta canale de calciu. Cand aceste canale sunt blocate, este afectata mineralizarea dentinei.

Initial, se formeaza la suprafata dentina manta, cu o grosime de aproximativ 15-20 μm, iar sub aceasta se va localiza dentina primara. Cand se formeaza dentina manta, sub stratul odontoblastelor se gaseste o bogata retea de capilare sanguine. Formarea dentinei primare este insotita de patrunderea capilarelor sanguine printre odontoblaste. Capilarele prezinta perete de tip fenestrat, ceea ce va permite cresterea schimburilor intre acestea si celule. Cand dentina primara este complet secretata, capilarele se retrag sub odontoblaste, iar peretele acestora devine de tip continuu.

Formarea dentinei radiculare este initiata de teaca epiteliala Hertwig. Este demonstrat ca in dentina radiculara exista diferente de compozitie si structura fata de dentina coronara:

Fibrele colagene din dentina manta sunt diferit orientate.

Gradul de mineralizare este mai redus.

Depunerea dentinei radiculare se face mai lent.