Droguri vegetale cu uleiuri volatile

FRUCTUS ANISI - fructe de anason

Anasonul este o planta cultivata din timpuri indepartate in Asia Mica, fiind raspandita apoi in Europa. Este larg raspandita pentru inlaturarea problemelor digestive si respiratorii.

Sunt fructele plantei pimpinella anisum din fam. apiaceae

Compozitie: contin ulei volatil bogat in anetol, aldehida anesica, colina, cetona, lipide, proteine, zaharuri, subst.min.

Actiune farmac: expectorant calminativ, antispastic, stomatic, galactogog, stimulent, stimulent pancreatic, vernifug, tonic.

Utilizare: in balonari, colici abdominale, tuse, bronsita, traheita, astma bronsic, astenie nervoasa, anorexie, paraziti intestinali.

Contraindicatii: gastrita hiperacida, ulcer, enterocolita.

Mod de preparare: infuzii ½-1 lingurita de fructe la o cana de apa clocotita. Pentru sugari se prepara infuzie din 5-6 fructe la 100 ml apa clocotita.

Mod de administr: 1 cana ceai/zi in mai multe reprize.

CATINA - Fructus Hippohhae

Fructele de catina sunt renumite pentru continutul ridicat in vitamine: A si C

Sunt obtinute de la arbustul Hippophae Rhannoides

Compozitie: vit: C, E, B1, B2, PP, carotenoide -A; flavonoide -B; proantociani, pectine, fitosteroli, ulei gras, cathehine, ac.triterpenici.

Act.farmacologica: vitaminizant de exceptie, depurativ, antidiareic

Alte intrebuintari astenie, nevroza, covalescenta, ulcer gastric si duodenal, hepatite, stari alergice, diaree benigna.

Utilizare: infuzie de 1-2 lingurite de fructe la 1 cana apa clocotita, din care se beau 2-3 cani/zi inaintea meselor principale.

PLANTE CU ULEIURI VOLATILE

FRUCTUS CARVI-CHIMION

Este mentionat de savantii antici Theophrast si Discoride in lucrarile lor in mod traditional chimionul se utilizeaza ptr. restabilirea bunei functionari a aparatului digestive.

Compozitia chimica

Sunt frun. pl.carum-carvi din fam. Apiaceae care contin ulei volatile reprez. De carvona si limonene.Mai contine subst. proteice,minerale,amidon,glucide,rezine,taninuri.

Actiunea farmacologica

Este carminative,calmeaza colicile intestinale,este stimulant al fct. gastrice,fluidifiant al secretiilor gastrice,diuretic,vermifug,galactogog.

Intrebuintari terapeutice

In aerofagie,balonari,colici in deosebi la copii,tulburari,anorexie,bronsite,amenoree(emenagog),paraziti intestinali.

Mod de preparare:sub forma de infuzie o lingurita de fructe la o cana cu apa clocotita.

Mod de adm.:1-2 cani pe zi inaintea meselor principale.

Ptr. sugari se pot da pana la 6 linguri de ceai pe zi,la copii peste 5ani o cana cu ceai pe zi.

IARBA DE CICOARE-HERBA CICHORII

Este amintita in scrierile lui Pliniu cel Batran.Este o pl. utilizata in med. populara ca tonic al ficatului si al aparatului digestiv.

Compozitia chimica

Este partea aeriana a pl. Cichorium Intybus din fam.Asteraceae.Contine cicolina,inulina,arginina,colina,acid cicolic,levuloza,saruri minerale,taninuri,ulei esential.

Actiune farmacologica

Coleretic,colagog,prin stimularea active. ficatului si a elim. bilei pe care o si fluidifica.Este tonic,amar,favorizeaza fct. glicogenetica a ficatului si calmeaza senzatia de sete caracteristica diabeticilor.

Indicatii terapeutice

In dischinezie biliara,colica,calculoza biliara,colecistopatii.

Intrebuintari.

Intern-in anorexie,constipatii,diabet

Extern-in acne si infectii cutanate

Nu se cunosc contraindicatii.

Mod de preparare:infuzie din 2 lig. de pl. la o cana cu apa clocotita.

Mod de adm:2 cani de ceai pe zi dupa mesele principale.

CIMBRISOR-HERBA SERPYFI

Incep. cu sec.xvii-import. terapeutica a cimbrisorului a fost pusa in val. de botanistul Nicholos Culpeper.In med. pop. rom.infuzia de cimbrisor este folosita ptr. ingrijirea prob. respiratorii si calmarea tusei.

Chompozitia chimica

Se foloseste partea sup. a pl. Thymus Serpyllum din fam. Lamiaceae care contine ulei volatile reprez. prin cineol,borneol,terpinol si timol,flavone,acid cafeic,tanini si saruri minerale.

Actiune farmacologica

Este expectorant si calmant al tusei dar si antiseptic intestinal,coleretic,diuretic,stomatic,vermifug prin timol,dar principala indicasie terapeutica sunt in bronsite,astm,tuse spastica,convulsiva.

Intern -se foloseste in enterocolite,balonari,anorexie,paraziti intestinali.

Extern-dureri reumatice,ingrijirea parului,plagi purulente,dureri sciatice.

Contraindicatii:hipertensiune arteriala si sarcina.

Mod de preparare-intern-infuzie se prepara din 1-2 lig. de pl. la o cana apa clocotita.

Extern-infuzie conc. 30-40la mie la 1l. apa.

Mod. de adm..Intern-se bea 2-3cani pe zi

Extern-se fac bai locale sau se aplica comprese,lotiuni capilare cu infuzia concentrata.

CIMBRU-HERBA THYMIVULGARIS

Este cunoscuta din antichitate ,folosita ptr. prop. purative si la prepararea mancarurilor.Theophrast si Dioscoride ne-au lasat descrierea amanuntita a acestei plante iar Pliniu cel Batran face diferenta intre cimbrul de camp si cel de gradina.

Compozitia chimica

Se utilizeaza partea aeriana a plantei Timus vulgaris ce contine ulei volatile,timol,taninuri,acid cafeic,principii amare,saponozide,flavone.

Actiune farmacologica

Expectorant si calmant al centrului tusei,coleretic,diuretic si vermifug.

Indicatii terapeutice

Bronsita,tuse,astm,balonarii,anorexie,helmintiaza,anemii.

Ptr. uz extern in dureri reumatice,plagi purulente,igiena bucala si capilara.

Contraindicatii:in sarcina.

Mod de preparare:Intern-infuzie5%

Extern-infuzie 30-50 la mie.

COADA SORICELULUI-HERBA MILLEFOLII

Den pl. provine de la Ahile care la sfatul gentaurului Chiron o folosea ptr. a-si ingrijii ranile primate in razboaie,altii o utilizau ca pl. rituala.In med. trad. rom. aceastei pl. ii sunt atribuite o serie de calitati purative.

Compozitia chimica

Se utilizeaza partea sup. a pl. Achillea Millefolium din fam.Asteraceae care contine ulei volatile cu chamazulena,o subst. amara numita achileina,flavonoide,alcaloizi,sterol,tanini,colina,vit. C,rezine.

Actiune farmacologica

Antiseptic,colagog si coleretic,stimulant al fct. hepatice,antispastic,astringent,antiinflamator,cicatrizant.

Indicatii terapeutice:enterocolite,gastrite,colici gastrice,meteorism abdominal.

Intern:dischinezie biliara,insufucienta hepatica,colici hepatice,varice,cistite,amenoree,anorexie,dispepsii.

Extern:hemoroizi,ulcer varicose,arsuri,plagi purulente,abcese dentare,exeme,tenure irritate.

Se prepara ca infuzie 1-2 ling. de pl. la o cana cu apa infuzie 5%

Extern-se prepara o infuzie 100gr. pl. la 20l. apa.

Mod de adm.

Intern-2-3 cani ceai pe zi

Extern-se fac bai locale si se aplica comprese cu infuzia concentrata.

FRUCTUS CORIANDRI-CORIANDRUL

Coriandrul este o planta din antichitate fiind mentionata in vechiul Testament si Papiriu Ebers.Valoarea terapeutica fiind evidentiata si in lucrarile savantilor Discoride si Varro.

ComP chimica  Sunt frunze plantei Coriandrum Satiuum,fam. Apiaceae care contine ulei volatil in care predomina linaloolul,glucozide,flavonoidice,acid cafeic,taninuri,zaharuri, proteine,mucilagii,amidon.

Analiza: Elixirul cristalin din Sare Analiza: Identificarea peroxidazei

Act farmacol Este carminativ,tonic stomahic,vermifug,bactericid si fungicid,sadativ ptr. dureri reumatismale.

Indicatii terap: Meteorism abdominal,aerofagie,balonari,flatulenta,colici.

Alte intrebuintari:

Intern:in tulburari dispeptice,anorexie,astenie nervoasa hermintiaza.

Extern:in dureri reumatismale.

Mod de prep:se prepara ca infuzie 2% din care de beau 2-3 cani pe zi dupa mesele principale.

Extern:infuzie este conc.20gr% si se aplica sub forma de lotiuni si comprese.

FRUCTUS FOENICULI-FENICUL

Valoarea terapeutica a feniculului este cunoscuta inca din antichitate.In med. pop. rom.a fost apreciat ptr. restabilirea bunei functionari a aparatului digestiv deoarece limiteaza fermantarea intestinala si ajuta la calmarea crampelor si durerilor abdominale de origine intestinala.

Comp chimica:Sunt frunzele plantei Foeniculum Vulgan din fam. Apiaceae care contin ulei volatil reprezentat prin anetol,flavonoide,zaharuri,subst. minerale,ceruri.

Act farmacol Carminativ si antispastic gastro-intestinal,stomahic,sedativ al tusei si expectorant,galactogog,tonic nerviz,diuretic,dezinfectant.

Ind terap Meteorism abdominal,balonari,calmant al colicilor la copii.In dispepsii,bronsite,astm,tuse de diverse cauze.

Cind :in ulcer gstric si deudonal,enterocolite colice,in epilepsie si in timpul sarcinii.

Precautii:nu se utilizeaza in cure mai mult de 2-3 saptamani fara avizul medicului.Se utulizeaza sub forma de infuzie 1-2 lingurite la o cana cu ceai pe zi prima jumatate inainte si cealalta dupa masa.

FLORES CALENDULARE-FLORI DE GALBENELE

Este una din cele mai cunoscute plante din medicina pop. rom. Si si-au castigat aceasta faima prin actiunea benefica in ingrijirea unor afectiuni ale pieli in restabilirea bunei functiuni a ficatului si in inlaturarea problemelor de natura gastrica.

Comp ch Sunt frunzele plantei Calendula Officinalis din fam. Asteraceae  care contin caretonoide,flavone,saponine,mucilagii,triterpene,rezine,ulei volatil,subst. amare,vit.C,esteri,subst. proteice.

Act farmacol Cicatrizant,coleretic si colagogo,emenagog,antitricomonazic.

Ind terapeutice Gastrica hiperacida,ulcer gastro-duodenal.

Adm. interna reface integritatea mucoasei gastrice si vaginale.

Ind in dismenoree,colica si calculoza biliara,dishinezii biliare,colecistopatii, prostatita.

EX.in tricomonaza vaginala,plagi,ulceratii,degeraturi,arsuri,acnee,exeme,tenuri uscate.

Mod prep: Intern-o infuzie 2%; Extern-infuzia este cuprinsa intre 10-100gr. la 20 l. apa.

Ptr. adm. externa se fac bai,cataplasme,spalaturi vaginale cu infuzie.Indicat intern se adm. 2-3 cani ceai pe zi intre mese.

FRUCTUS-JUNIPERII-FRUNZELE DE IENUPAR

Ceaiul de ienupar in mod traditional este utilizat ca diuretic si antiseptic in ingrijirea problemelor aparatuli urinar,stimuleaza activitatea stomacului,atenueaza colicele fiind util si in tratarea reumatismului si gutei.

Comp chimica Sunt fructele arbustului Juniperus Communis fam. Cuprissaceae,contin ulei volatil,zaharuri,lipide,subst. amare,acizi organici,glicozide,flavonici,teninuri,ceruri.

Act farmac Diuretic cu actiune directa asupra parechinului renal.Dezinfectant puternic al cailor renale,digestive, respiratorii,tonic stomahic,carminativ,sudorific si depurativ, antireumatismal.

Indi terapeutice

Cistite,uretrite de natura infectioasa,calculoza si colici renale,marirea diurezei,edeme,carpiorenale.

Alte intrebuintari:in reumatism,guta,balonari,bronsite.

Ex.In reumatism,exeme,acnee.

Contraindicatii:in graviditate si in starile inflamatorii renale,insuficienta renala si metroragie.

Utilizarea lui indelungata sau supradozarea poate afecta rinichi.

Se preapara sub forma de infuzie o lingura de fructe la o cana cu apa intern.

Extern,decoct 20-30 la mie din care se fac bai locale iar comprese se pot pune cu infuzie.

Intern se bea o cana cu ceai pe zi ,cura nu va dura mai mult de 4 sapt. decat cu avizul medicului.

FLORES LAVANDULA

Lavandula este o planta cunoscuta din antichitate.Romani o utilizau la aromatizarea bailor.In med. pop. rom. Infuzia este utilizata ptr. combaterea insomniei,iritabilitatii,durerilor de cap a depresiilor.

Comp ch: Sunt florile plantei Lavandula Angustifolia,fam. Lamiaceae continut in ulei volatil avand in compoz. princ. acetatul de linalil,linaloolul, generaniol,borneol, taninuri,un principiu amar,saruri minerale,flavonoide.

Act farmac:Sedativ nervos,diuretic,coleretic si colagog,febrifug, anseptic, cicatrizant,

Ini terap: Hiperexcitabilitate,migrene,insomnii,depresii,nevroza.

Alte intrebuintarii:in indigestie ,afectiuni cardiace cu subrstrat nervos,flatulenta, gripa,tuse, astm,reumatism.

Exterior se foloseste sub forma de bai sedative,plagi,arsuri usoare.

Nu sunt contraindicatii.

Se prepara sub forma de infuzie interna pana la 5%,extern 20-30gr. la un litru de apa.

Intern:efect sedativ ,se beau 2-3 cani ceai pe zi si seara 30minute inainte de culcare.

CODITE DE CIRESE (STIPITES CERASORUM) cutie cu punga a 50 g

Compozitie: pedunculii arborelui fructifer Cerasus avium L, fam. Rosaceae, care contin saruri de potasiu, taninuri, flavone.

Actiune farmacologica: diuretic, antiinflamator, astringent, antidiareic.

Intrebuintari principale: afectiuni catarale ale tractului urinar-cistite, pielite,

pielonefrite; calculoza si colica renala; litiaza renala.

Alte intrebuintari: diaree.

Contraindicatii: nu se cunosc. '

Mod de preparare: se prepara decoct din 1 lingurita la o caha cu apa.

Mod de administrare: se beau 2-3 cani cu ceai pe zi.

CORIANDRU, FRUCTE (FRUCTUS CORIANDRI) . cutie cu punga a 50 g

Coriandrul este o planta cunoscuta inca din Antichitate, fiind mentionat m Vechiul Testament si in Papirusul Ebers, valoarea terapeutica a acestuia fiind evidentiata si In lucrarile savantilor antici Dioscoride, Varro.

Compozitie: fructele plantei Coriandrum sativum L., fam. Apiaceae, care contin ulei volatil in care care predomina linaloolul; giicozide flavonoidice; acid cafeic si clorogenic; taninuri; zaharuri; proteine; mucilagii; amidon. Actiune farmacologica: carminativ; tonic-stomahic; nervin; vermifug; bactericid si fungicid; sedativ pentru dureri reumatismale. , Intrebuintari principale: meteorism abdominal; aerofagie; balonari; flatulenta; colici (indeosebi la copii). Alte intrebuintari:

-intern: tulburari dispeptice; anorexie; astenie nervoasa; helmintiaze.

-extern: dureri reumatismale. Contraindicatii: nu se cunosc. Mod de preparare:

-intern: se prepara infuzie din l lingurita la o cana cu apa.

-extern: se prepara infuzie concentrata din 20 grame la 100 mi apa. Mod de administrare:

-intern:se beau 2-3 cani cu ceai pe zi, dupa mesele principale. -extern: se aplica lotionari si comprese cu infuzia concentrata.

CRUSIN, SCOARTA (CORTEX FRANGULAE)   , _; cutie cu punga a 50 g                                                            

Importanta terapeutica a scoartei de crusin este cunoscuta de mult timp, fiind mentionata in scrierile sale de catre herboristul Nicholas Culpeper, in secolul al XVII-lea.

Compozitie: scoarta arbustului Rhamnus frangula L, fam. Rhamnaceae, care

contine giicozide antrachinonice A si B, giicozide, diantrone, flavonoide,taninuri.

Actiune farmacologica: laxativ-purgativ, coleretic-colagog.

Intrebuintari principale: constipatii, inclusiv cele cronice.

Alte intrebuintari: obezitate; insuficienta hepatica; diskinezie biliara.

Contraindicatii: cancer colono-rectal; obstructive si inflamatiite intestinale;

boala Crohn; colite ulceroase; apendicita.

Precautii: Tratamentul nu se va utiliza mai mult de 7 zile. Nu se vor

administra la copii sub 12 ani si nici in timpul sarcinii si alaptarii.

Mod de preparare: se prepara decoct din 1 lingurita la o cana cu apa.

Mod de administrare: se bea o cana cu ceai pe zi, seara inainte de culcare.

FRASIN, FRUNZE (FOLIUM FRAXINI) cutie cu punga a 50 g

Frasinul este un arbore cunoscut inca din Antichitate. Atat dacii cat si romanii i-au atribuit frasinului o importanta deosebita, romanii spunandu-i fraxinus, nume care se pastreaza si In prezent. Mitologia nordica il recomanda ca fiind ,,arborele universal'.

Compozitie: frunzele arborelui Fraxinus excelsior L, fam. Oleaceae, care contin tanin, glicozizi flavonici (rutina) si cumarinici (fraxina), ulei volatil,

acizi organici, saruri mineraie, vitamina C.

Actiune farmacologica: diuretic cu eliminare de acid uric, laxativ,antireumatismal, diaforetic, cicatrizant, antiinflamator.

Intrebuintari principale: reumatism, guta, uremie.

Alte intrebuintari: Uz intern: constipatie. Uz extern: hemoroizi, leucoree, rani greu vindecabile.

Contraindicatii: enterocolite.

Mod de preparare:- Uz intern: se prepara infuzie din 1 lingura de planta la o cana cu apa clocotita.

- Uz extern: se prepara o infuzie concentrata din 100 grame frunze la un litru

apa clocotita.

Mod de administrare: - Uz intern: se beau 2-3 cani cu ceai pe zi.

- Uz extern: se aplica bai locale si comprese cu infuzie. Termen de valabilitate: 2 ani.

FENICUL, FRUCTE (FRUCTUS FOENiCULI) cutie cu punga a 50 g

Valoarea terapeutica a feniculului este cunoscuta inca din Antichitate, Tn medicina populara romaneasca fiind apreciat pentru contributia sa la restabilirea bunei functional a aparatului digestiv, deoarece limiteaza fermentarea intestinala si ajuta la calmarea crampelor si durerilor abdominale de origine intestinala.

Compozitie: fructele plantei Foeniculum vulgare L., fam. Apiaceae, care

contin ulei volatil reprezentat fn principal de anetol; flavonoide; zaharurj;

substante mineraie; ceruri; stigmasterina.

Actiune farmacologica: carminativ si antispastic gastrointestinal; stomahic;

sedativ al tusei si expectorant; galactogog; tonic nervin; diuretic;dezinfectant.

Intreb.: meteorism abdominal; balonari; aerofagie; calmant al colicilor (indeosebi la copii)..

Alte intrebuintari: dispepsii; bronsita; astm; tuse de diverse etiologii.

Contraindicatii: ulcer gastric si duodenal; enterocolite cronice. Nu se

recomanda in epilepsie si in timpul sarcinii.

Precautii: nu se utilizeaza in cure mai lungi de 2-3 saptamani fara avizul medicului.

Mod de preparare: se prepare infuzie din 1-2 lingurite la o cana cu apa.

Mod de administrare: se beau 2-3 cani cu ceai pe zi, astfel: prima jumatate inainte de masa si a doua jumatate dupa masa.

GALBENELE, FLORI (FLORES CALENDULAE) cutie cu punga a 20 g

Fiind printre cele mai cunoscute si folosite plante din medicina poplulara

romaneasca, galbenelele si-au castigat faima prin actiunea sa benefica in ! ingrijirea unor probleme ale pielii, in restabilirea bunei functional a ficatului si in inlaturarea problemelor de natura gastrica.

Compozitie: florile plantei Calendula officinalis L, fam. Asteraceae, care j contin carotenoide, flavone, saponine, mucilagii, triterpene, rezine, ulei -     ; volatil, substante amare, vitamina C; esteri; substante proteice. Actiune farmacologica: cicatrizant; coleretic-colagog; emenagog; antitrichomonazic.

Intrebuintari principale: gastrita hiperacida; ulcer gastroduodenal. Alte intrebuintari:

-intern : refacerea integritatii rnucoasei gastrice si vaginale; dismenoree;

metroragii; colica si calculoza biliara; diskinezii biliare; colecistopatii; i

prostatita. j

-extern: trichomonoza vagjnala; plagi, ulceratii, degeraturi, arsuri, acnee, eczeme/teriurruscateT' Contraindicatii: nu se cunosc. S Mod de preparare:

-intern: se prepara infuzie din 1-2 lingurite flori ta o cana cu apa.

-extern: se prepara o infuzie din 20-100 g flori la 20 litri apa. Mod de administrare:

-intern: se beau 2-3 cani cu ceai pe zi, intre mese. i

-extern: se fac bat, cataplasme, spalaturi vaginale cu infuzie.

GHIMPE, IARBA (HERBA XANTHII) cutie cu punga a 50 g

larba de ghimpe este folosita de mult timp in medicina populara romaneasca si iugoslava pentru afectiunile cailor urinare si prostatite.

Compozitie: partea superioara a plantei Xanthium spinosum L., Asteraceae, !

care contine flavone, ulei volatil, steroli, acid cafeic, acid clorogenic,saponine, taninuri.

Actiune farmacologica: antiinflamator si anticongestiv; dezinfectant;cicatrizant.

Intrebuintari principale: adenom de prostata (preventiv si curativ, inclusiv ;

postoperator) si alte stari inflamatorii ale prostate

Alte intrebuintari: cistopleilite; litiaze renale.

Contraindicatii: nu se cunosc.

Precautii: in timpul curei se va evita consumul de condim, fructe acre,alcool, lactate fermentate.

Mod de preparare: se prepara decoct scurt (10 minute), din 1 lingurita planta la o cana cu apa.

Mod de administrare: decoctul se bea cu 30 minute inaintea mesei, astfel: in

primele 6 luni de cura se beau 2 cani pe zi, apoi cate o cana pe zi. Cura dureaza 6-18 luni in afectiuni ale prostatei si 3-5 luni in cistopieilite. Se recomanda cure de intretinere toata viata Tn litiaze renale, prin asociere cu un diuretic.

IENUPAR, FRUCTE (FRUCTUS JUNIPERI) cutie cu punga a 50 g

In mod traditional, ceaiul de ienupar se foloseste ca diuretic si antiseptic in ingrijirea unor probleme ale aparatului reno-urinar, stimuleaza activitatea stomacului si atenueaza colicile, fiind util si Tn tratarea reumatismului si gutei.

Compozitie: fructele arbustului Juniperus communis L., fam. Cupressaceae, care contin ujeiyolatil, zaharuri, lipide, substante amare, acizi organici,glicozide flavonice, taninuri, ceruri.

Actiune farmacologica: diuretic cu actiune directa asupra parenchimului renal; dezinfectant puternic al caller renale, digestive, respiratorii; tonic- stomahic; carminativ; sudorific si depurativ; antireumatismal.

Intrebuintari principale: cistite, uretrite de natura infectioasa si inflamatorie; calculoza si colici renale; marirea diurezei; edeme cardio-renale.

Alte intrebuintari:

-intern: reumatism; guta; dispepsii; atonie gastrica; balonari; bronsite.

-extern: reumatism, eczeme, acnee.

Contraindicatii: in graviditate si in starile inflamatorii renale, in insuficienta renala, in caz de ciclu menstrual abundent

Precautii: utilizarea indelungata sau supradozarea poate afecta rinichii.

Mod de preparare:

-intern: se prepara infuzie din 1 lingurita fructe la o cana cu apa.

-extern: se prepara un decoct din 20-30 g fructe la 1 litru apa. Mod de administrare:

-intern: se bea 1 cana cu ceai pe zi; cura nu va dura mai mult de 4 saptamani, decat cu avizul medicului.

-extern: se fac bai locale sau comprese cu infuzie.

LAVANDA, FLORI {FLORES LAVANDULAE) cutie cu punga a 50 g

Lavanda este o planta cunoscuta si utilizata inca din Antichitate; romanii utilizau lavanda la aromatizarea bailor, In medicina populara romaneasca, infuzia de lavanda este utilizata Tn principal pentru combaterea insomniei, iritabiiitatii, durerilor de cap si a depresiilor.

Compozitie: florile plantei Lavandula angustifolia Mill., fam. Lamiaceae, care contin ulei volatil avand ca si componente principale acetatul de linalil,

FRUCTUS CARDUI MARIANAE-FRC. DE ARMURARIU

Este o planta cunoscuta din anul 1595 fiind utilizata ptr. afectiuni hepatice din sec. xviii.

Comp ch:Sunt fructele plantei Carduus Marianum din fam. Asteraceae care contin silimarina un derivate fenomic,ulei gras,proteine,tocoferol,sterol,saponozide.

Act farmacol:Hepatoprotector si hepatoregenarator,tonic amar,stimuleaza cresterea tensiuni arteriale.

Indicatii terapeutic:In hepatite,ciroze,stari inflamatorii si de suprasolicitare a ficatului,insuficienta hepatica,digestie dificila,hipotensiune arteriala.

Contraindicatii: La dozele recomandate nu se cunosc contr.,rareori sa semnalat o blanda actiune laxativa dar fara efecte secundare.

Mod de adm: Se beau 2 cani cu infuzie 1 ling. de fructe proaspete macinate la o cana cu apa clocotita.Prima cana se bea inainte de micul dejun dupa care se sta culcat 20-30min. pe partea dreapta,a doua cana se bea in reprise cu 30 min. inaintea meselor principale.Se fac cure de 2 saptamani cu pause de 2 sapt.

CEAIURILE MEDICINALE-COMBINATII

Ceai prt. Circulatia cerebrala

Contine fr. de ginko biloba,fr. si flori de paducel-Folium Flores Crataegi,sulfina-Folium Meliloti,fr. de rosmarin-Folium Rosmarini si un ulei esntial de lamaie-Aeth Citri.Efectul este de a imbunatati circ. Cerebrala si este recomandat in tulb. cerebrale manifestate prin scaderea puteri de conc. si a memoriei,insuf. circ. periferica,arteriala si venoasa,cefalee.

Este contraindicat in sarcina si alaptare si edem cardiac.Precautii la adm. Cu asocierea cu med. anticoagulante.Durata unei cure obsnuite este de 3 luni si se folosesc 2-3 cani infuzie pe zi.

CEAI PENTRU DIABETICI

Contine fr. de afin-Folium Myrtilly,rad. De brusture sau Radix Bardanae,urzica vie-Herba Urticae,frunzele de dud-Folium Morii.

Actiune terapeutica-hipiglicemianta.

Ceaiul este dozat la pliculete.Peste un pl. se toarna 200ml. apa clocotita.Se adm. La copii peste 10 ani si adulti.Se beau 3 cani cu ceai pe zi neindulcit sau folosind indulcitori ptr. diabetici.

CEAI PENTRU TENSIUNE

Contine frunze si flori de paducel-Folium Flores Crataegi,traista ciobanului,talpa gastii,fl. De lavanda,fr. de maslin.

Indicatii ptr, scaderea tensiuni arteriale si optimizarea fct. cardiace fiind recomandat in hipertensiune arteriala si sindrom hipertensiv,cardiovascular manifestat prin palpitatii,agitatii.

Contraindicatii la hipotensivi,in sarcina si alaptare.

Ceaiul este dozat la pl. Este folisit doar de adulti,se beau 3 cani de ceai pe zi.

CEAI PTR. TULBURARI DE MENAPAUZA

Contine cretisoara,brinca ursului.fr. de rozmarin,coada soricelului,fr. si fl. De paducel,rad. de lemn dulce,coada calului,flori de lavanda.

Este tonic,vitalizant previne osteoporiza,calmant sedative,reglator hormonal,imbunatateste circ. Vasculara.

Este recomandat in simptome caract. Menopauzei,bufeuri,insomnia,iritabilitate,nervozitate.

Precautii in adm.:in hipotensiune.Durata unei cure obisnuite de 6-8 saptamani si se beau 3-4 cani pe zi.

CEAI LAXATIV

Contine fr. de senna,scoarta de crusin,rad. de lemn dulce,fructe de marar si anason.

Act. terapeutica,laxative,carminative,antispastic intestinal.

Actiune farmacologica,laxative purgative prin cresterea peristatismului intestinal gros prin reglarea mobilitatii gastrointestinale si efectul antispastic.Este indicat in constipatii,calmarea colicelor si a spasmelor abdominale caracteristici.

Mod de administrare in funtie de gradul de constipatie se beau 1-2 cani ceai pe zi dupa amiaza sau seara indulcit cu miere.Este contraindicate copiilor sub 12 ani in sarcina si alaptare.

Nu se adm. in ulcer gastric si duodenal anterocolite.

CEAI HEPATIC

Contine fr. de boldo ,fructe de armurariu,rostopasta,cicoare,menta,sunatoare,flori de galbenele,flori de sulfina,iarba.

Este hepatoprotector si coleretic,depurative,stimulant al fct. hepatice,colagog,antispasmodic,antiinflamator si dezinfectant al cailor biliare,calmant si usor laxative.

Este indicat in stari inflamatorii de suprasolicitare a ficatului,in deschinezie biliara,hepatica,colecistite,constipatie,ciroze conpensate.

Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi din care prima pe stomacul gol.Ceaiul neindulcit sau cu miere de albine.

Contraindicatii in sarcina ti alaptare si obstructii ale aparatului biliar.

FLORES CHAMOMILLAE-MUSETELUL

Sunt florile plantei Matricoria Chamomillae cunoscuta sub numele de Romanita.

Actiunea terapeutica

antispastica,antiinflamatorie,anestezica,cicatrizanta,antiulceroasa,antialergica,antiseptica,stomahica.

Indicatii terapeutice:in gastrite,ulcer gastric si duodenal,diaree,dispepsii,colite,rectocolite,inf. urinare,afectiuni urinare,afect. ale pielii,infectii ale cailor respiratorii superioare si ale sinusurilor.

Ptr. adm. interna se prepara o infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana de 200ml apa se beau 2-3cani pe zi.Fl. de musetel intra in compozitia ceaiului anticolitic,contra colicilor ptr. copii,ceaiului gastric nr.2,ceai ptr. gargara,ceai sudorific.

In faza acuta a inf. cailor respiratorii superioare se pot face inhalatii cu infuzie de musetel.Ptr. aplicatii externe sub forma de comprese se foloseste o infuzie pana la 5%.