Europeana in Anestezie si Terapie Intensiva

Diploma Europeana in Anestezie si Terapie Intensiva

^{Ghidul Diplomei}

1. INTRODUCERE: OBIECTIVE SI STRUCTURA

OBIECTIVELE EXAMENULUI

Testarea cunostintelor

Obiectivul principal al oricarui examen este de a afla in ce masura candidatul la examen si-a insusit cunostiintele necesare atat din punct de vedere al vastitatii cat si din punct de vedere al profunzimii acestora, asa cum este estimat de catre examinatori. Prin urmare, standardul examenului este fixat decatre examinatorii care actioneaza ca agenti ai organului de acordare a diplomei - in acest caz Societatea Europeana de Anestezie. Scopul este atingerea unui standard inalt si uniform de cunostinte de anestezie in toata Europa.

Posesia Diplomei Europene in Anestezie si Terapie Intensiva demonstreaza ca posesorul acesteia are un nivel inalt de cunostinte asa cum este evaluat de catre Comisia de examinatori.

Efectul asupra programelor de pregatire

Existenta unui examen supra-national in anestezie ofera o motivatie pentru dezvoltarea programelor de pregatire departamentale, universitare, nationale si europene. Examenul este o tinta pentru care, medicii rezidenti in anestezie sau deja specialisti, se pot pregati, iar aceasta are un efect benefic atat asupra invatarii cat si asupra predarii. Se creeaza astfel, o cerere pentru programe de pregatire care sa includa carti si reviste relevante, cursuri, dar si o pregatire speciala pentru examen.

Includerea stiintelor medicale de baza in ambele parti ale examenului pentru diploma ne asigura ca acest aspect esential din pregatirea anestezica nu este neglijat. In plus, examenul acoperind atat stiintele medicale de baza cat si subiectele clinice, contribuie la asigurarea faptului ca medicii rezidenti in anestezie sau deja specialisti care trec acest examen, poseda o pregatire larga si nu cedeaza ispitei de a se angaja in munca de cercetare foarte specializata inainte ca pregatirea lor sa fie completa.

Efectul asupra promovarii

Una dintre problemele cu care se confrunta sefii departamentelor de anestezie este aprecierea competentei, cunostintelor si deprinderilor medicilor rezidenti sau deja specialisti din departament, cu scopul de a-i promova la grade mai inalte. Existenta examenului de diploma europeana, (constituit din doua parti), este foarte utila in a ajuta la rezolvarea acestei probleme.

Partea I a examenului ( examen scris) poate actiona ca "obstacol pentru promovare" de la un grad la altul, iar partea a II-a (examen oral, care nu poate fi susitnut pana cand candidatul nu a dobandit statut de specialist intr-o tara europeana), poate actiona ca fiind in special "marca" candidatului de nivel superior.

Evaluarea absolventilor straini

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela de a facilita miscarea persoanelor in tarile UE, dar acest lucru creeaza adesea probleme pentru potentialii angajatori din domeniul medical. Aceste probleme nu se restrang, desigur, la tarile UE. Cum evalueaza un potential angajator dintr-o tara, competenta unui aplicant pentru un post dintr-o alta tara care poate avea programe de pregatire foarte diferite? Existenta unei Diplome Europene aduce rezolvarea acestei probleme iar posesia Diplomei Europene in anesteziologie (EDA) ofera dovada unui nivel inalt de pregatire.

Competitia pentru posturile permanente

Este clar ca exista un surplus de medici in unele parti ale Europei si chiar un surplus de medici anestezisti intr-un numar de tari. Pentru medicul anestezist care care cauta un post permanent de inalta calitate, rezultatul este o competitie care devine tot mai intensa. Medicii anestezisti aplicanti care reusesc, se bazeaza pe faptul ca pot face dovada unei pregatiri excelente. Posesia EDA se presupune ca influenteaza comisiile de selectie pentru un post, deoarece demonstreaza faptul ca aplicantul a fost deja apreciat de catre o Comisie de Examinatori independenta ca fiind un medic anestezist cu o preagtire completa.

Recunoasterea reciproca a altor examene de diploma

O forma de Diploma postuniversitara in anestezie exista si in multe alte tari din lume. Unul dintre scopurile Societatii Europene de Anestezie este sa obtina recunoastere reciproca in privinta acelor examene.

Astfel, titularii EDA pot fi scutiti de examenele primare atat la Colegiul Regal al Anestezistilor si la Colegiul Anestezistilor din cadrul Colegiului Regal al Chirurgilor din Irlanda. La fel, pe baza de reciprocitate, membri ai oricarei dintre aceste organizatii pot fi scutiti de Partea I a Diplomei Europene de Anestezie si Terapie intensiva.

STRUCTURA EXAMENULUI

Examenul are loc la sfarsitul ciclului de pregatire in specialitatea anestezie-terapie intensiva, este multilingv, si consta din doua parti care acopera atat stiintele de baza relevante cat si subiectele clinice corespunzatoare pentru un specialist in anestezie.

Partea I

a)    Examenul se tine anual la sfarsitul lui septembrie sau inceputul lui octombrie simultan in mai multe centre si limbi diferite, dupa cum sunt enumerate in calendarul anual de examene.

b) Examenul Partea I cuprinde doua teste ( testul A si testul B) cu intrebari cu raspunsuri multiple, la alegere. Fiecare test are 60 inrebari si dureaza 2 ore.

Formatul intrebarilor cu raspunsuri multiple la alegere ,este acela al unei intrebari cu cinci raspunsuri posibile, din care, fiecare poate fi adevarat sau fals. Instructiunile pentru candidati despre cum sa raspunda la intrebarile cu raspuns multiplu la alegere pot fi gasite la pagina 10 urmate de cateva intrebari esantion si de raspunsurile la ele.

c) Testul A se concentreaza pe stiintele medicale de baza, iar Testul B cuprinde intrebari din specialitatile : medicina interna si de urgenta, anestezie clinica si terapie intensiva. Detalii suplimentare despre subiectele acoperite se gasesc in "Ghidul Candidatilor (pagina 8). Candidatul isi inregistreaza raspunsurile pe foi de raspuns care sunt notate de calculator. Metoda de notare este aceea ca fiecare raspuns corect primeste un semn pozitiv. Fiecare raspuns incorect nu primeste nici un semn. Fiecare raspuns necompletat nu primeste nici un semn. Evaluarea obtinuta pe calculator este apoi analizata de catre Comisia de examen. Dupa incheierea examenului, candidatilor care au cazut la examenul Partea I (din tarile unde el este obligatoriu ) li se pot pune la dispozitie pentru revedere in conditii monitorizate, testele cu intrebari si foile proprii cu raspunsurile date,.

d)    In hotararea cu privire la notele de trecere pentru cele doua teste cu intrebari cu raspuns la alegere, Comisia de examen ia in considerare doua variabile importante:

i. Folosirea de intrebari noi dar si schimbate poate rezulta in variatii usoare ale nivelului testelor. Aceasta poate rezulta in obtinerea de note mai mari sau mai mici, mai degraba ca urmare a modificarii nivelului testului decat a variatiei calitatii candidatilor.

ii. Nivelul real al candidatilor care sustin examenul poate de asemenea sa varieze de la un an la altul. Ar fi gresit sa respingi un candidat pur si simplu ca rezultat al compararii cu altii dintr-un anumit an puternic, deoarece acesta ar fi putut sa se prezinte comparativ mai bine intr-un grup mai slab de candidati dintr-un alt moment.

Din cauza acestor variabile nota de trecere variaza usor de la an la an in functie atat de nivelul testului cat si de performantele candidatilor cu privire la intrebarile de referinta sau discriminatorii.

e) Evaluarea prin calculator a partilor individuale ale fiecarei intrebari si de asemenea evaluarea intrebarii ca un intreg, asigura obtinerea unor indici de facilitate cat si de dificultate. Acest proces permite apoi comparatii directe intre performanta candidatilor buni si mai putin buni dintr-un anumit an. In plus, folosirea judicioasa a inrebarilor discriminatorii care au fost fixate in testele anterioare permite comparatia intre performanta diferitelor grupuri de candidati din ani diferiti. Aceasta, combinata cu analiza distributiei notelor obtinute, sunt folosite de catre Comisia de examen pentru fixarea notei de trecere in legatura cu nivelul atins in acel anumit examen in comparatie cu cel din anii anteriori.

f) Pentru a furniza cateva informatii de 'feedback', atat candidatilor care au reusit cat si candidatilor care nu au reusit la examen, li se inmaneaza un Raport despre candidat (un specimen este prezentat la pagina 12 ). Din Raport, candidatii pot afla cat de bine sau de slab au raspuns la fiecare test al examenului( testul A si testul B) dar si diferentiat pe capitole diferite. Aceste informatii pot fi deosebit de valoroase pentru cei care nu au luat examenul si doresc sa se pregateasca singuri sa dea din nou examenul.

Trebuie remarcat faptul ca notele de promovare / nepromovare sunt evaluate pe test ca intreg si ca ambele teste (testul A si testul B ) trebuie trecute pentru a promova Partea I a examenului.

Partea a II-a

a)    Examenele din Partea a II-a se tin anual intre martie si septembrie in cateva centre si limbi diferite asa cum se arata in calendarul examenelor.

b) Examinarea fiecarui candidat se tine intr-o singura zi in timpul careia au loc patru examene orale separate, de cate 25 minute fiecare. In fiecare din acestea, candidatul este examinat de doi examinatori (fiecare de nationalitate diferita), prin urmare intalnind in total opt examinatori. Pe cat posibil, candidatii nu sunt examinati de examinatori carora le sunt cunoscuti.

c)     Examenul oral cuprinde aceeasi tematica : stiintele medicale de baza plus subiecte clinice (care sunt comune cu Partea I).

d) La examenele orale se folosesc "intrebari ghidate" in care candidatilor li se vor acorda 10 minute pentru a-si pregati o scurta prezentare scrisa inainte de a-i intalni pe examinatori. Examenul va incepe apoi prin concentrarea pe aspectele care reies din prezentarea respectiva. Doua dintre examenele orale se vor concentra pe stiintele medicale de baza, iar celelalte doua pe subiecte clinice. La examenele orale bazate pe subiecte clinice se vor folosi deasemenea radiografii si inregistrari electrocardiografice.

e) Examinatorii din Partea a II-a, folosesc un sistem de notare format din patru calificative. Calificativele sunt "trecere buna", "trecere", "nereusit cu putin", "nereusita totala". Deoarece exista patru examene orale separate, candidatul obtine patru calificative. Candidatul trebuie sa obtina cel putin trei calificative "trecere" pentru a lua examenul. Candidatii care obtin doua sau mai multe calificative "nereusit cu putin" sau care obtin una sau mai multe calificative "nereusita totala" pica examenul. Pentru candidatii este deci mai important sa incerce sa-si insuseasca o gama consistenta si larga de cunostinte decat sa devina experti in domenii restranse.

f) La sfarsitul fiecarei zile examinatorii se intalnesc si declara calificativele acordate si se revad. Pana in acest moment nici un examinator nu stie ce calificative a obtinut un aume candidat la alte parti ale examenului.

Dupa aceasta intalnire, rezultatele sunt inmanate candidatilor.

g) Candidatii care au promovat sunt invitati sa participe la Ceremonia de Acordare a Diplomelor din cadrul Congresului anual al Societatii Europene de Anestezie, unde vor primi Diploma . Candidatii care nu pot participa la ceremonie si deci nu pot primi Diploma personal, o pot primi prin posta.

2. PRIVILEGII PENTRU TITULARII DIPLOMEI

1.      Titularii Diplomei EDA vor fi recunoscuti drept "Titulari de diploma a Societatii Europene de Anestezie" (D.E.S.A.)

2.      Noii titulari de diploma care aleg sa participe la Congresul anual al Societatii Europene de Anestezie pentru a-si primi diploma, au dreptul la o taxa de inregistrare redusa.

3.      In mod firesc, se spera ca noii titulari de Diploma vor deveni membri ai Societatii Europene de Anestezie si vor contribui la realizarea scopurilor si obiectivelor Societatii Europene de Anestezie.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

3. REGULILE EXAMENULUI

1.     Structura examenului este descrisa la paginile 4 si 5.

2.     Diploma se poate acorda celor care au trecut atat examenul Partea I cat si examenul Partea a II-a si care au respectat toate regulile.

3.     Valoarea taxelor care trebuie platite pentru participarea la fiecare Parte Diplomei precum si datele examenului sunt disponibile pe site-ul web http://www.euroanaesthesia.org . Toate intrebarile trebuie adresate la:

EDA Examinations Administrator

European Society of Anaesthesiology

Rue des Comédiens 24

1000 Brussels

Belgium

Tel: +32 (0)2 743 32 99

Fax: +32 (0)2 743 32 98

exam@euroanaesthesia.org

4.     Cererile pentru participare la examen trebuie sa ajunga la Administratorul Examenelor nu mai tarziu de datele calendaristice indicate in Calendarul Examenelor.

5.     Cererile pentru participare la un examen trebuie insotite, la prima inregistrare, de certificatele cerute si de suma integrala a taxei de participare.

6.     Un candidat care doreste sa faca o plangere cu privire la desfasurarea examinarii sale trebuie sa o adreseze Administratorului de Examene si sub nici o forma unui Examinator.

7.     Comisia de examen poate refuza sa admita participarea la un examen sau sa continue examinarea oricarui candidat care incalca oricare dintre reguli sau care este considerat de Examinatori vinovat de comportament care aduce prejudicii managementului si desfasurarii corespunzatoare a examenului.

8.     Taxa de Completare trebuie platita inainte ca acei candidati care au reusit la Partea a II-a sa fie validati Titulari de Diploma si inainte sa li se acorde diploma. Aceasta taxa este indicata pe site-ul web al ESA.

4. CRITERII DE PARTICIPARE

Sunt eligibili pentru obtinerea Diplomei Europene in Anestezie si Terapie Intensiva candidatii de orice nationalitate,astfel :

Candidatilor li se va permite sa participe la Examenul Partea I cu conditia sa fi absolvit Facultatea de Medicina.

Candidatilor li se va permite sa participe la Examenul Partea a II-a cu conditia ca ei :

a)     sa fi reusit la examenul Partea I

SI

b) I. sa fie certificati - inregistrati ca medici anestezisti in orice tara

SAU

II. sunt rezidenti ATI in ultimul an de pregatire, intr- una dintre tarile europene membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii asa cum se arata in lista de mai jos).

Atunci cand aplica pentru examinarea EDA Partea I, candidatii trebuie sa furnizeze o copie a diplomei medicale primare, impreuna cu o traducere oficiala in limba engleza a acestui document, efectuate de un traducator autorizat, in cazul in care diploma medicala primara nu este scrisa intr-una din limbile utilizate pentru EDA Partea I sau EDA partea II. Atunci cand aplica pentru EDA Partea II-a, candidatii trebuie sa furnizeze o copie a diplomei de specialitate, impreuna cu o traducere oficiala in limba engleza a acestui document, efectuate de un traducator autorizat, in cazul in care diploma lor de specialist nu este scrisa intr-una din limbile utilizate pentru EDA Partea I sau EDA Partea II.

Va rugam sa retineti ca Diploma EDA nu poate fi atribuita pana cand nu sunt prezentate dovezi scrise din care sa rezulte clar titlul de medic specialist.

Rezidentii in ultimul an de formare a acestora in anestezie intr-un stat european membru al Organizatiei Mondiale a Sanatatii vor trebui, prin urmare, sa furnizeze o copie a diplomei de specialist de indata ce au primit-o.

NOTE

- Candidatii pregatiti in Regatul Unit si Irlanda trebuie sa obtina de la Colegiul Regal al Anestezistilor o data planificata pentru acordarea Certificatului lor de Terminare a Pregatirii de Specialist (CCST) si vor fi eligibili pentru participarea la examenul Partea a II-a in anul in care cade aceasta « data planificata ». Candidatii pregatiti in Regatul Unit si Irlanda care nu au o functie de specialist inregistrata (SpR) (si prin urmare nu vor avea o data planificata CCST) nu vor fi eligibili sa participe la examenul Partea a II-a daca nu au terminat pregatirea stabilita intr-una din celelalte tari europene enumerate mai jos.

Titularii titlurilor de FRCA si FCARCSI sunt exceptati de la sustinerea examenului Partea I . Vezi « recunoastere mutuala a altor examinari » pag.3.

Acest sfat este oferit pentru a-i preveni pe candidatii care participa la Partea I (Intrebari cu raspuns la alegere) si care descopera ulterior ca nu sunt eligibili pentru Partea a II-a (oral).

5. GHIDUL CANDIDATILOR

Examenul are ca scop evaluarea cunostintelor candidatilor despre:

Stiintele medicale de baza relevante pentru anestezie si terapie intensiva dupa cum urmeaza:

a)     Anatomie: Anatomia capului, gatului, toracelui, coloanei vertebrale si canalului vertebral. Anatomia sistemelor periferice vascular si nervos. Reperarea de suprafata a structurilor relevante.

b)     Farmacologie: Principii de baza ale actiunii medicamentelor. Principiile farmacocineticii si farmacodinamicii, interactiunea receptor medicament, proprietatile fiziochimice ale medicamentelor si formularea lor, actiunile medicamentelor si toxicitatea medicamentelor. Farmacologia medicamentelor folosite, in special in anestezie si medicina interna.

c)      Fiziologie si biochimie (normala si patologica). Fiziologie / fiziopatologie respiratorie, cardiovasculara si neurofiziologie. Fiziologie / fiziopatologie renala si endocrinologie. Masuratori fiziologice: masurarea variabilelor fiziologice cum ar fi tensiunea arteriala, debitul cardiac, functia pulmonara, functia renala, functia hepatica etc.

d)     Fizica si principii de masurare. Sistemul international de unitati. Proprietatile lichidelor, gazelor si vaporilor. Legile fizicii care guverneaza gazele si lichidele aplicate la echipamentul anestezic cum ar fi instrumente de presiune (manometre), regulatori (reductoare) de presiune, debitmetru, vaporizoare si sisteme de respiratie. Masuratori relevante in domeniul electricitatii, opticii, spectrofotometriei si temperaturii impreuna cu intelegerea principiilor anestezicelor folosite in mod obisnuit si a echipamentului de monitorizare. Pericole electrice, de incendiu si explozie in sala de operatii.

e)     Statistica. Principii de baza ale utilizarii ( datelor) informatiilor, teoria probabilitatii, distributia populatiei si aplicarea testelor de semnificatie atat parametrice cat si neparametrice.

Anestezie clinica (inclusiv anestezia si analgezia obstetricala ) dupa cum urmeaza:

a)     Evaluarea preoperatorie a pacientului, conditia de prezentare si orice boala intercurenta. Interpretarea explorarilor cu raze X, a EKG-urilor, testelor functionale pulmonare,datelor de cateterism cardiac si a rezultatelor biochimice. Folosirea sistemelor de scoruri (ex.scorul ASA).

b)     Tehnici de anestezie generala si regionala, inclusiv agenti, echipament anestezic, monitorizare si echipament de monitorizare; perfuzii intravenoase. Complicatiile anesteziei. Anestezia si analgesia in obstetrica inclusiv managmentul complicatiilor legate de anestezia si analgesia in obstretica. Resuscitarea neonatala. Cerinte speciale ale anesteziei pentru alte subgrupuri chirurgicale cum ar fi pediatria sau batranii ; chirurgia cardiotoracica sau neurochirurgia.

c)     Ingrijirea post operatorie a pacientului inclusiv administrarea analgeziei postoperatorii.

Resuscitare si medicina de urgenta dupa cum urmeaza:

a)     Resuscitarea cardiopulmonara. Tehnici de principii de baza (BLS)si reanimare avansata(ALS).

b)     Medicina de urgenta. Ingrijirea prespitaliceasca. Ingrijirea imediata a pacientului cu urgenta medicala sau chirurgicala, inclusiv trauma.

Terapie intensiva dupa cum urmeaza:

a)     Diagnosticul si principiile de management al pacientilor admisi in unitatea generala de terapie intensiva cu afectiuni acute, atat medicale cat si chirurgicale. Folosirea scorurilor de evaluare si prognostic.

b)     Managementul insuficientei respiratorii si circulatorii inclusiv ventilatia artificiala.

c)     Managementul infectiei, sepsisului, socului septic si utilizarea agentilor antimicrobieni.

d)     Managementul echilibrului hidro-electrolitic. Administrarea de cristaloide si coloizi inclusiv sange si produse de sange. Alimentatia parenterala si enterala.

e)     Managementul tulburarilor biochimice cum ar fi dezechilibrul acido-bazic,acidocetoza diabetica, sindromul hiperosmolar si intoxicatii acute.

f)       Managementul insuficientei renale inclusiv dializa.

g)     Managementul suferintelor acute neurochirurgicale/ neurologice.

h)     Managementul pacientilor cu politrauma, arsuri si/ sau insuficienta

organica multiplai

i)    Principii etice in luarea decizilor

Managementul durerii cronice dupa cum urmeaza:

a)     Fiziologia durerii.

b)     Gama de masuri terapeutice disponibile pentru managementul durerii. Managementul psihologic al durerii. Conceptul de ingrijire multidisciplinara.

c)     Principiile controlului durerii si tratamentul simptomatic in ingrijirea terminala.

Bibliografie :

Se astepta ca, candidatii sa fie familiarizati cu temele majore care apar in literatura medicala curenta legate de anestezie, terapia durerii si terapie intensiva. Desi ce se recunosc diferentele nationale si lingvistice, se asteapta ca unele cunostinte legate de subiecte de importanta internationala (ex. agenti noi) sa fie cunoscute chiar daca nu se folosesc in prezent in toate tarile.

Trebuie subliniat ca ceea ce s-a mentionat anterior NU se intentioneaza a fi nici o programa de examen nici o lista completa de subiecte acoperite de examen. Este totusi un ghid care se spera ca se va dovedi folositor candidatilor care se pregatesc pentru examenul de diploma.

6. INSTRUCTIUNI PENTRU INTREBARILE CU RASPUNS MULTIPLU LA ALEGERE

EXAMENUL PARTEA I

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

VA RUGAM CITITI ACESTE INSTRUCTIUNI INAINTE DE A FACE VREUN SEMN PE FOAIA DV. DE RASPUNS

FOILE DE RASPUNS SUNT PROIECTATE PENTRU A PUTEA FI CITITE DE COMPUTER.

FOLOSITI UN CREION HB.

DACA FACETI VREO GRESEALA, FOLOSITI O GUMA CA SA O STERGETI.

NU FOLOSITI STILOU SAU PIX.

NU IMPATURITI SAU NU INDOITI FOAIA DE RASPUNSURI

Acest test consta in 60 de intrebari cu raspuns multiplu la alegere in forma de brosura cu o FOAIE DE RASPUNS separata.

Fiecare intrebare are cinci raspunsuri posibile : A, B, C, D si E. Fiecare raspuns posibil poate fi adevarat sau fals. Este posibil ca toate cele cinci raspunsuri din orice intrebare sa fie adevarate, toate cinci false, sau orice alta combinatie intermediara.

Trebuie sa hotarati daca fiecare raspuns este fie adevarat fie fals, indicand decizia dv. punand un semn √ sau o cruce langa el in BROSURA CU INTREBARI.

EXEMPLU:

1. Tiopental: X A. este un oxibarbituric

√ B. este derivat din pentobarbital

X C. este solubil in apa

√ D.   poate cauza depresie miocardica

√ E. este contrainicat la pacientii care sufera de porfirie acuta intermitenta

Atunci cand sunteti multumit de deciziile dvs., transferati si inregistrati raspunsurile dv. punand semne pe FOAIA DE RASPUNS. In dreptul numarului fiecarei intrebari de pe FOAIA DE RASPUNS se afla cinci coloane marcate A, B, C, D si E. In fiecare coloana se afla doua casute marcate "A" (ADEVARAT) si "F" (FALS). Daca considerati ca un raspuns este adevarat, trageti o linie prin casuta marcata "A"; daca dv. credeti ca un raspuns este fals, trageti o linie prin casuta marcata cu "F".

De exemplu, daca hotarati ca raspunsurile B,D si E sunt adevarate iar aspunsurile A si C false in intrebarea aratata mai sus, trebuie sa inregistrati aceasta tragand o linie prin casutele corespunzatoare pe FOAIA DE RASPUNSURI asa cum se arata mai jos.

Se va acorda un punct pozitiv pentru fiecare raspuns corect. NU EXISTA NICI O PENALIZARE PENTRU UN RASPUNS INCORECT. Nu se va acorda nici o nota pentru un raspuns lasat necompletat.

CANDIDATII TREBUIE SA RASPUNDA LA TOATE INTREBARILE.

Numarul dv. de candidat a fost premarcat in coltul din stanga sus al fiecarei pagini. Va rugam verificati daca este corect.

DACA NU URMATI ACESTE INSTRUCTIUNI, CALCULATORUL POATE SA RESPINGA FOAIA DV. DE RASPUNS.

COMPORTAMENTUL NECORESPUNZATOR IN TIMPUL EXAMENULUI SAU INCALCAREA ORICAREI REGULI IN TIMPUL EXAMENULUI POATE DUCE LA DESCALIFICAREA CANDIDATULUI.

7. ESANTION DE INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU LA ALEGERE

Testul A (Stiinte medicale de baza)

1.        In ceea ce priveste fluxul de sange renal :

A. presiunea arteriolara glomerurala eferenta afecteaza presiunea arteriala sistemica

B. vasoconstrictia renala este stimulata de o descarcare baroreceptoare scazuta

C. hipoxemia arteriala produce o crestere a fluxului de sange renal

D. vasodilatatia renala este un raspuns dopaminergic

E. presiunea de perfuzie glomerurala este controlata de mecanisme autoreglatoare locale

2.        Efectele secundare ale medicamentelor tip blocanti ganglionari include :

A. ileus intestinal

B. atonia vezicii urinare

C. hipotensiune posturala

D. mioza

E. bradicardie

Testul B (Anestezie clinica)

1.        Modificarile EKG asociate cu hipercalemia includ:

A. un interval P-R prelungit

B. unde T cu varf inalt

C. unde U

D. subdenivelare a segmentului ST

E. extrasistole ventriculare

2.        Sectionarea bilaterala a nervilor recurenti laringieni

A. cauzeaza afonie

B. cauzeaza dificultate in respiratie

C. cauzeaza tetanie

D. permite aductia corzilor vocale la inspir

E. pune corzile vocale in pozitia cadaverica

RASPUNSURI LA ESANTIONUL CU INTREBARILE CU RASPUNS LA ALEGERE

Testul A (Stiinte medicale de baza)

1.      A A F A F

2.      A A A F F

Testul B (Anestezie clinica)

1.      F A F F A

2.      A A F A A

8. MODEL DE FORMULAR : RAPORTUL DESPRE CANDIDAT

SOCIETATEA EUROPEANA DE ANESTEZIE

FORMULAR DE RAPORT DESPRE CANDIDATUL LA DIPLOMA

Numele candidatului:                                Nr. candidatului:

Numele spitalului:           Tara:

Candidatilor li se aminteste ca trebuie sa treaca AMBELE teste pentru a lua examenul Partea I

NB. Fiecare raspuns corect primeste un punct pozitiv. Nu exista NICI O PENALIZARE pentru raspunsuri incorecte sau lasate necompletate. Nota candidatului este numarul de puncte corecte.

Nota in procente a candidatului este aceasta cifra exprimata ca procentaj din nota maxima posibila pentru test (adica 180 corecte din 300 este egal cu 60 %).