Coroida

Coroida

            Coroida este portiunea posterioara a uveei care se interpune intre stratul neuroepitelial si invelisul scleral. Spre interior este separata prin membrana Bruch de epiteliul pigmentar, iar spre exterior este delimitata de sclera prin lamine fusce.

            Anterior, la nivelul orei serrata, stroma coroidiana se continua cu stroma ciliara, iar coriocapilara adopta o structura neregulata. Membrana Bruch se continua cu membrana bazala subtire a epiteliului pigmentar de la nivelul pars plana.

            Posterior, coroida delimiteaza nervul optic si este separata de axonii acestuia prin tesutul glial Elschnig. Membrana Bruch nu ajunge intotdeauna pana la marginea discului optic, iar marginea membranei Bruch nu este intotdeauna acoperita de un monostrat intact de epiteliu pigmentar. Astfel pot rezulta semilune temporale in care sunt expuse succesiv sclera, coroida, membrana Bruch si epiteliul pigmentar.

            Coroida este o structura conjunctiva inalt vascularizata avand o grosime de circa 0,22-0,25 mm posterior si mai subtire spre ora serrata( 0,10mm). Este alcatuita din trei straturi distincte: membrana Bruch, coriocapilara, stratul vaselor mari coroidiene. Pe o sectiune prin coroida posterioara se observa coriocapilara situata la exterior de membrana Bruch si sustinuta de o zona de tesut conjunctiv subcapilar. Capilarele de la nivelul coriocapilarei sunt separate prin punti de tesut conjunctiv. Vasele coroidiene mari si medii si stroma coroidiana intervasculara sunt situate in continuitate cu tesutul conjunctiv subcapilar spre exterior. Vasele coroidiene devin din ce in ce mai mari spre exterior fiind separate de tesut fibros pigmentat. Pigmentarea coroidei creste in aceeasi directie, ea fiind maxima la nivelul laminei fusce din apropierea potentialului spatiu supracoroidian.

            Vascularizatia coroidei deriva din arterele ciliare posterioare scurte si lungi si arterele recurente anterioare. La nivelul nervului optic ramuri arteriale formeaza cercul arterial Zinn-Haller care se anastomozeaza cu plexul pial al nervului optic. Anterior, arterele ciliare posterioare se ramifica dand nastere arteriolelor terminale care vor forma un lobul. Coriocapilara are o structura lobulara, fiecare lobul avand circa 620-830μm si fiind alcatuit din arteriole centrale care dreneaza in venule periferice prin intermediul unei petale capilare. Aranjamentul  structurii capilare lobulare cunoaste variatii regionale fiind densa si alveolara la nivel posterior, mai elongata si poligonala la ecuator si cu orientare radiara la nivel periferic. Celulele endoteliale ale coriocapilarei sunt unite prin zonula adherens, jonctiunile fiind insa de tip incomplet, fenestrat.

            Peretii capilarelor sunt extrem de subtiri si prezinta fenestratii care permit trecerea pasiva a fluidelor din lumen in spatiul extracelular. De aceea, coriocapilara este permeabila pentru fluoresceina care trece rapid in spatiul extracelular. Capilarele sunt separate prin coloane stromale intervasculare ce se continua cu tesutul conjunctival subcapilar si stroma coroidiana

            Venulele postcapilare dreneaza in venele vorticoase situate in fiecare cadran la circa 3-5mm posterior de ecuator.

            Vasele coroidiene mari sunt nefenestrate si nu sunt permeabile pentru fluoresceina

            In conditii normale coroida se umple cu fluoresceina inaintea sistemului retinian. Aceasta umplere coroidiana este dificil de studiat angiofluorografic datorita suprapunerii retinei si epiteliului pigmentar precum si datorita umplerii rapide si extravazarii colorantului din coriocapilara

            Membrana Bruch este situata intre lamina bazala a epiteliului pigmentar retinian si celulele endoteliale ale coriocapilarei. Este alcatuita din trei straturi principale: lamina elastica interpusa intre doua straturi de colagen inegale (mai gros cel adiacent epiteliului pigmentar). Fibroblastii sunt absenti la nivelul membranei Bruch, astfel incat se presupune ca proteinele acestui strat nu sunt reinnoite.

            Coroida nu este atasata ferm de sclera, intre ele existand un spatiu potential supracoroidian ce se continua cu spatiul supraciliar. Impreuna, aceste doua spatii se intind de la pintenele scleral, anterior, pana la inelul Elschnig din jurul nervului optic. Ele sunt strabatute de multiple vase ciliare posterioare si de venule vorticoase, care determina aderenta la sclera