CONSECINTELE BIOLOGICE ALE ACTIVARII COMPLEMENTULUI

Sistemul complementului este implicat prin oricare din caile de activare in liza multor feluri de celule cum sint hematiile, limfocitele, bacteriile, virusurile cu copside lipoproteice.

Unele celule sunt inca rezistente la actiunea complementului prin marea dispersare a determinantilor antigenici pe suprafata celulara, ori prin marea capacitate de reparare a leziunilor membranei.

Consecintele fixarii componentelor alergice pe membrana celulara sunt multiple si variate. Se tulbura sarcinile electrice de suprafata, membrana se tumefiaza si se rupe, inducand liza osmotica a celulei.

C3b si C4b favorizeaza fagocitoza, aderenta complexelor imune pe hematii si limfocite.

C3a si C5a sunt numite anafilatoxine. Produc contractia muschiului neted, cresc permeabilitatea vasculara, elibereaza amine vasoactive (histamina) din mastocite, bazofile si induc eliberarea enzimelor lizozomale din granulocite.

C5a are in plus capacitati chemotactice si induce agregarea granulocitara, activeaza metabolismul intracelular al unor celule, stimuleaza eliberarea de SRSA din mastocite.

C2 - o componenta a acestuia, o chinina, creste permeabilitatea vasculara si contractia muschiului neted.

b) SISTEMUL KININELOR PLASMATICE

Acest sistem este constituit din proteine proprii si proteine care apartin altor sisteme biologice.

Cascada evenimentelor debuteaza prin activarea unui factor al coagularii factorul HAGEMAN (XII). Acesta in contact cu colagenul, cu elemente ale membranei bazale, cu cartilajul sau cu endotoxine, este activat.

Forma sa activa (XII-A) converteste prekalikreina in kalikreina, enzima proteolitica.

Kalikreina, prin capacitatea sa enzimetica, este implicata in:

amplificarea autocatalitica a sistemului initial, adica in activarea factorului HAGEMAN;

convertirea plasmogenului in plasmina;

activarea dintr-un precursor proteic plasmatic a unui macropeptid, bradikinina, care produce vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare, contractia muschiului neted.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

In plus, kalicreina dezvolta activitatea chemotactica fata de PMN neutrofile si fata de monocite, care sunt atrase la locul leziunilor tisulare.

Controlul acestui sistem se face pe kalicreina. Ea este neutralizata integral de C-NH, care se fixeaza pe partea activa a enzimei si de o K2 macroglobulina, care o inactiveaza partial. Antitrombinei i se recunosc, de asemenea, proprietati de inhibitie a kalikreinei.

Contributia sistemului kininelor in patologie este evidenta in cazul lipsei congenitale a inhibitorului C1q (ca in edemul angioneurotic congenital), in care productia de kinine ramine necontrolata. Se produce edem, declansat de factori foarte variati si care, uneori, prin localizarea lor respiratorie, pot pune in pericol viata bolnavului.

c) SISTEMUL COAGULARII SI FIBRINOLIZEI

Acest grup de proteine plasmatice este activat, de asemenea, in cascada, activarea declansata de factorul HAGEMAN. In treptele ei finale are loc conversia fibrinogenului in fibrina sub influenta trombinei. Fibrinopeptidele, in timpul acestei conversii au capacitati chemotactice pentru neutrofile si induc cresterea permeabilitatii vasculare.

Sistemul fibrinolitic ai carui componenti principali sunt plasminogenul si plasmina, contribuie la fenomenul vascular al inflamatiei mai ales prin conexiunile pe care le are cu celelalte sisteme. Plasmina activeaza factorul HAGEMAN, cliveaza cea de-a treia componenta a complementului si lizeaza cheagul, generand produsi de dezagregare ai fibrinei.

Se poate spune ca intre cele 4 sisteme complement, Kinine, coagulare, fibrinoliza, este o interdependenta de functiuni.

Factorul HAGEMAN declanseaza formarea kininelor si a sistemului coagulare-fibrinoliza. Sistemul are capacitatea de amplificare a efectelor stimulilor initiali. Plasmina lizeaza cheagul de fibrina. Ea poate activa C1, C3, C5, MH, si inhiba sistemele complementului si indirect in controlul sistemului kininelor.

Trombiha poate activa:

a. Derivatii acidului arahidonic.

Shema pg. 14

Acidul arahidonic are drept precursor acidul linoleic, un acid gras esential nesaturat. Sursa principala de acid linoleic este alimentara, el gasindu-se in special in carne si uleiuri vegetale. Printr-un proces de desaturare si elongatie a catenei se transforma in acid arahidonic, acid gras cu 20 de atomi de carbon. Acesta, este incorporat in fractia fosfolipidica a membranei oelulelor organismului. Acidul arahidonic supus actiunii lipooxigenazei si cicloaxigenazei, da nastere leucotrinelor si prostaglandinelor. Ciclooxigenaza da nastere prostaglandinelor PG marcate cu litere si cifre care arata numarul dublelor legaturi din molecula. Ciclooxigenaza este inactivata de aspirina, indometacin, ibuprofen.

Dintre efectele PG mentionam:

I2 vasodilatatoare, inhibante ale agregarii plachetare

TxA2 agreganta plachetara si vasoconstrictorie

E2 vasodilatatoare (in special in medulara renala)

F2 are puternice efecte vasoconstrictoare

D2 vasodilatatoare puternice ce provoaca edem pasager si infiltrat plimorfonuclear.

Leucotrienele stimuleaza puternic chemotactismul si favorizeaza migrarea leucocitelor polimorfonucleare, produc spasm al musculaturii bronsice de 100-1000 ori mai puternic decat histamina, amplifica permeabilitatea vasculara de 100 ori mai puternic decit histamina.

CompIexul LTCH, LTD4, LTE4, constituie SRS - mediator chimic implicat in prelungirea crizei de astm.

Intre produsii celor doua sisteme exista sinergisme si antagonisme de actiune insuficient elucidate. Dezechilibrarea intre functiile sistemelor prostaglandinic si leukotrienic pot induce stari patologice grave. Astfel inhibitia ciclooxigenazei anuleaza calea prostaglandinica si exacerbeaza activitatea leucotrienelor. Asa se explica criza violenta de astm bronsic care se produce la unii pacienti dupa ingestia de acid acetilsalicilic astmul de aspirina.