Test grila - insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca

G1111072. Caracterizeaza activitatea nervos-simpatica din insuficienta cardiaca:(

A. Nivelul crescut al norepinefrinei cardiace in forma severa de boala

B. Preventia deteriorarii miocardice prin administrarea beta blocantelor treptat si in doze progresive

C. Densitatea redusa a receptorilor adrenergici in forma cronica de boala

D. Posibilitatea disparitiei efectului adrenergic de ameliorare a contractilitatii ventriculare in forma severa de

boala

E. Nivelul scazut al norepinefrinei plasmatice in insuficienta cardiaca

(pag. 1419)

G1111073. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta:

A. Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa

B. Preponderenta formei diastolice de boala

C. Scaderea tensiunii arteriale sistemice

D. Absenta edemelor la membrele inferioare

E. Asocierea cu un debit cardiac crescut

(pag. 1421)

G1111074. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ:

A. Cardiomegalie

B. Dispnee de efort

C. Dispnee paroxistica nocturna

D. Pleurezie

E. Galop (Z3)

(pag. 1424)

G1111075. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:

A. Furosemidul

B. Metolazona

C. Spironolactona

D. Clorotiazida

E. Bumetanida

(pag. 1427)

G1111076. In care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca NU se asociaza un gradient de

oxigen arterio-venos normal sau scazut:

A. Hipotiroidism

B. Boala cardiaca ischemica

C. Boala Paget

D. Cardiomiopatia dilatativa

E. Stenoza aortica

(pag. 1421)

G1111077. In insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele

influente:

A. Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante

B. Activarea sistemului renina-angiotensina

C. Inhibarea peptidului natriuretic atrial

D. Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser

E. Activarea sistemului nervos adrenergic

(pag. 1422, 1427)

G1111078. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala

sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:

A. Dobutamina intravenos

B. Amrinona

C. Nitroprusiat de sodiu

D. Amiloridul

E. Inhibitorii enzimei de conversie

(pag. 1431)

G1111079. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:

A. Miocarditele virale

B. Embolia pulmonara masiva

C. Criza hipertensiva acuta

D. Infarctul miocardic acut

E. Excesul de solutii si electroliti parenteral

(pag. 1420)

G1111080. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:

A. O fractie de ejectie sub 25%

B. Natriemia = 145 mEq/l

C. Potasemia = 2,9 mEq/l

D. Absorbtia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min.

E. Extrasistole ventriculare frecvente

(pag. 1432)

G1211081. in managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate

realiza cu:

A. Agonisti beta-adrenergici

B. Tratarea ischemiei

C. Blocanti ai canalelor de calciu (In cardiomiopatia hipertrofica)

D. Spironolactona

E. Dializa sau plasmafereza

(pag. 1430)

G1211082. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu

hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:

A. Spironolactona

B. Triamterenul

C. Amiloridul

D. Furoseminul

E. Bumetanida

(pag. 1427)

G1211083. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la

pacientii digitalizati:

A. Chinidina

B. Verapamilul

C. Amiodarona

D. Propafenona

E. Nitroglicerina

(pag. 1429)

G1211084. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor:

A. Hidralazina

B. Prazosinul

C. Minoxidilul

D. Nitroglicerina

E. Izosorbid dinitratul

(pag. 1428)

G1211085. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:

A. Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)

B. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)

C. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute

D. Scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)

E. Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter

(pag. 1432)

G1211086. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili

diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:

A. Dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie ≥ 120 b/min

B. Dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri

C. Dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie

D. Tahicardie ≥ 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna

E. Galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna

(pag. 1424)

G1211087. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili

diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:

A. Edem pulmonar acut,, cardiomegalie, hepatomegalie

B. Reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie≥ 120 b/min

C. Edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie

D. Dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice

E. Dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie≥ 120 b/min

(pag. 1424)

G1211088. in managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn

fibroza si promoveaza regresia fibrozei:

A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

B. Diureticele de ansa

C. Spironolactona

D. Agentii antiischemici

E. Restrictia de sare

(pag. 1430)

G1211089. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:

A. Hipertiroidism

B. Valvulopatii

C. Cardiomiopatii dilatative

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

D. Anemie

E. Sarcina

(pag. 1421)

G1211090. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:

A. Bolii cardiace ischemice

B. Bolilor pericardului

C. Fistulei arteriovenoase

D. Bolii Paget

E. Hipertensiunii

(pag. 1421)

G1211091. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara

hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:

A. Spironolactona administrata singur

B. Amiloridul administrat singur

C. Metolazona

D. Tiazidicele

E. Acidul etacrinic

(pag. 1427)

G1211092. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:

A. Varsta tanara

B. Ischemia

C. Insuficienta renala

D. Hipocalcemia

E. Depletia de magneziu

(pag. 1429)

G1211093. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:

A. Cardioversia electrica

B. Hipotiroismul

C. Accidentul vascular cerebral

D. Infarctul miocardic acut

E. Varsta inaintata

(pag. 1429)

G1411103. Care din urmatoarele afectiuni pot produce insuficienta cardiaca cu debit crescut:

A. hipertiroidismul

B. hipertiroidismul

C. sarcina

D. endocardita infectioasa

E. anemia

(pag. 1421)

G1411104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false:

A. are un timp de injumatatire de 3 zile

B. 85% este excretat prin urina

C. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8

D. spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxin

E. la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile

de administrare zinica, fara doza de incarcare

(pag. 1428)

G1411105. Care din urmatoarele masuri se aplica simultan in tratamentul edemului pulmonar acut din

insuficienta cronica:

A. administrarea repetata de morfina iv

B. oxigen 100%

C. flebotomie

D. furosemid 40-100 mg iv

E. dopamina

(pag. 1430)

G1411106. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul

insuficientei cardiace:

A. dispneea paroxistica nocturna

B. edemele periferice

C. dilatarea venelor gatului

D. hepatomegalia

E. dispneea de effort

G1411107. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos:

A. hidralazina

B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

C. prazosinul

D. minoxidilul

E. nitroprusiatul de sodiu

(pag. 1428)

G1411108. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei

cardiace:

A. norepinefrina

B. dopamina

C. epinefrina

D. isoproterenolul

E. dobutamina

(pag. 1430)

G1411109. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala:

A. varsta avansata

B. infarctul miocardic acut

C. cardioversia electrica

D. hipermagneziemia

E. hipertiroidismul

(pag. 1429)

G1411110. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:

A. acidul etacrinic

B. spironolactona

C. metolazona

D. amiloridul

E. indapamida

(pag. 1426)

G1411111. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:

A. fractia de ejectie sub 25%

B. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulant

C. hipernatremia

D. hiperpotasemia

E. extrasistole atriale frecvente la monitorizarea Holter

(pag. 1432)

G1411112. in insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:

A. valvulopatii tricuspidiene

B. valvulopatii aortice

C. valvulopatii mitrale

D. valvulopatii pulmonare

E. pericardita constrictiva

(pag. 1424)

G1411113. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara:

A. anorexie, greata, varsaturi

B. crestere in greutate

C. nevralgii, delir

D. vedere colorata in galben

E. tulburari de ritm si de conducere

(pag. 1429)

G1411114. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:

A. cardiomiopatii

B. hipertensiune arteriala

C. insuficienta mitrala

D. fibrilatie atriala

E. defect septal atrial

(pag. 1424)

G1411115. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:

A. acidoza metabolica

B. hiperuricemia si hiperglicemia

C. rash-ul cutanat

D. trombocitopenii si granulocitopenii

E. tusea

(pag. 1426)

G1411116. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:

A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang

B. scaderea consumului de oxigen

C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac

D. scaderea usoara a presiunii aortice

E. cresterea presiunii capilare pulmonare

(pag. 1428)

G1511117. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:

A. efect inotropic pozitiv

B. cresterea automatismului

C. cresterea activitatii electrice ectopice

D. cresterea vitezei de conducere a influxului

E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular

(pag. 1428-29)

G1511118. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut

secundar insuficientei ventriculare stangi:

A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva

B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului

C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie

D. administrarea de beta-blocante intravenos

E. administrarea de diuretice de ansa intravenos

(pag. 1431-32)

G1511119. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei

cardiace:

A. edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior drept

B. frecatura pleurala

C. zgomot III sau IV la ascultatia cordului

D. hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemica

E. ascita

(pag. 1423-24)

G1511120. in care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:

A. defectul septal interatrial

B. infarctul miocardic acut intins

C. ruptura unei valve cardiace

D. cardiomiopatia dilatativa

E. pericardita cronica constrictiva

(pag. 1421)

G1511121. in insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta

mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:

A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale

B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic

C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica

D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de

oxigen al cordului hipertrofiat

E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g

(pag. 1424)

G1511122. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative

neuroumorale printre care:

A. activarea sistemului nervos adrenergic

B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)

D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni

E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic

(pag. 1422)

G1511123. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:

A. hipopotasemia

B. hipocalcemia

C. alcaloza metabolica

D. acidoza metabolica

E. hipoglicemia

(pag. 1426)

G1511124. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca

are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:

A. tegument

B. musculatura scheletica

C. miocard

D. viscere abdominale

E. creier

(pag. 1422)

G1511125. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:

A. anorexie, greata si varsaturi

B. oligurie

C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)

D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil

E. insuficienta hepatica

(pag. 1429)

G2511155. Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt:

A. scaderea aportului alimentar de sodiu

B. infectiile

C. anemia

D. aritmiile

E. transfuziile de sange

(pag. 1420)

G2511156. In care din urmatoarele afectiuni se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:

A. defectul septal interatrial

B. ruptura unei valve cardiace

C. cardiomiopatia dilatativa

D. infarctul miocardic acut intins

E. pericardita cronica constrictiva

(pag. 1421)

G2511157. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca

asigura un aport de oxigen normal sau aproape normal la urmatoarele organe:

A. creier

B. viscere abdominale

C. miocard

D. musculatura scheletica

E. tegument

(pag. 1422)

G2511158. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative

neuroumorale printre care:

A. activarea sistemului nervos adrenergic

B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)

D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni

E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic

(pag. 1422)

G2511159. Edemele periferice, hepatomegalia de staza si distensia venoasa sistemica pot apare tardiv

in insuficienta cardiaca determinata de o valvulopatie aortica veche datorita urmatoarelor mecanisme:

A. instalarii hipertensiunii pulmonare

B. cresterii gradientului arterio-venos al oxigenului

C. cresterii rezistentei de umplere ventriculara

D. modificarilor biochimice (depletia de norepinefrina si alterarea activitatii ATP-azei miozinei)

E. retentiei de apa si sare

(pag. 1422)

G2511160. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinica a insuficientei cardiace prezinta urmatoarele

semne si simptome:

A. febra

B. junghi toracic

C. dispnee intensa

D. expectoratie purulenta

E. raluri in ambele campuri pulmonare

(pag. 1423-24)

G2511161. In evolutia insuficientei cardiace pot apare urmatoarele semne si simptome:

A. febra

B. zgomotul III sau IV la ascultatia cordului

C. hepatomegalia de staza

D. ascita

E. icterul

(pag. 1423-24)

G2511162. Icterul, ca semn ce apare in evolutia insuficientei cardiace, are urmatoarele caracteristici:

A. apare precoce in evolutia insuficientei cardiace

B. este secundar stazei hepatice prelungite

C. se datoreaza cresterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe

D. se datoreaza cresterii nivelului sanguin atat al bilirubinei directe cat si indirecte

E. se insoteste adesea si de cresteri ale nivelului sanguin al transaminazelor

(pag. 1424)

G2511163. Casexia care poate apare in evolutia insuficientei cardiace cronice se datoreaza

urmatoarelor mecanisme:

A. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de

oxigen al cordului hipertrofiat

B. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale

C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica

D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorita instalarii unei atrofii gastrice

E. cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala

(pag. 1424)

G2511164. Controlul starii de insuficienta cardiaca are urmatoarele obiective:

A. reducerea presarcinii

B. cresterea postsarcinii

C. controlul retentiei excesive de apa si sare

D. cresterea contractilitatii miocardului

E. cresterea excitabilitatii miocardului

(pag. 1425)

G2511165. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca si obiectiv al tratamentului insuficientei cardiace se

poate realiza prin:

A. reducerea activitatii fizice si repausul

B. scaderea ponderala la pacientii obezi

C. sedarea usoara a pacientilor

D. administrarea de amiodarona

E. administrarea de vasodilatatoare

(pag. 1425)

G2511166. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:

A. hipopotasemia

B. hipocalcemia

C. alcaloza metabolica

D. acidoza metabolica

E. hipoglicemia

(pag. 1426)

G2511167. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:

A. anorexie, greata si varsaturi

B. vedere colorata in galben

C. oligurie

D. tulburari de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculara, tahicardie ventriculara)

E. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil

(pag. 1429)

G2511168. Cresterea contractilitatii miocardice in controlul insuficientei cardiace se poate realiza cu

urmatoarele medicamente:

A. Digoxinul

B. Dopamina si Dobutamina

C. Procainida si Flecainida

D. Amrinona si Milrinona

E. Losartanul

(pag. 1428-30)

G2511169. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficientei ventriculare stangi necesita

urmatoarele masuri terapeutice:

A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva

B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului

C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie

D. administrarea de beta-blocante intravenos

E. administrarea de diuretice de ansa intravenos

(pag. 1431)

G2511170. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:

A. efect inotropic pozitiv

B. cresterea automatismului

C. cresterea activitatii electrice ectopice

D. cresterea vitezei de conducere a influxului

E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular

(pag. 1428-29)

G2511171. Factorii asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:

A. fractie de ejectie mult scazuta (<25%)

B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter

C. cresterea concentratiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)

D. scaderea concentratiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)

E. scaderea peptidului atrial natriuretic circulant

(pag. 1432)

G2511172. Administrarea de morfina intravenos in tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are

urmatoarele efecte:

A. inotropic pozitiv

B. scade vasoconstrictia adrenergica asupra patului venos

C. stimuleaza centrul respirator

D. creste excretia de sodiu

E. reduce axietatea

(pag. 1431)

G2511173. In tratamentul insuficientei cardiace refractare pot fi utile:

A. Nitroprusiatul de sodiu

B. Tosilatul de bretiliu

C. Dobutamina

D. Amrinona

E. Metoprololul

(pag. 1431)

G2511174. Pacientii cu insuficienta cardiaca si urmatorii factori de risc aditionali ar trebuii sa

primeasca tratament anticoagulant:

A. hipertensiune arteriala

B. fibrilatie atriala

C. tromboza venoasa

D. embolie pulmonara sau sistemica

E. infectii pulmonare

(pag. 1430)