Concepte de sanatate si boala, patogenia bolilor - test

Concepte de sanatate si boala. Patogenia bolilor.

18. Boala poate fi definita prin:

A. echilibrul mecanismelor homeostatice

B. constanța mediului intern

C. depașirea mecanismelor homeostazice

D. starea de bine și confort fizic ,psihic și social

E. absența reacțiilor de raspuns ale organismului uman la acțiunea agentului patogen

19. Care dintre urmatoarele este o caracteristica comuna a bolilor:

A. homeostazia metabolico-funcționala

B. cauzalitatea

C. constanța mediului intern

D. echilibru individ-mediu

E. capacitatea nelimitata de adaptare

20. Manifestarea locala la acțiunea temperaturii scazute este reprezentata de:

A. frison

B. activarea termogenezei

C. creșterea sudorației

D. vasoconstricție urmata de afectarea controlului vasomotor și vasodilatație consecutiva

E. scaderea concentrației intracelulare de sodiu

21. Expunerea organismului la acțiunea tempereaturii scazute induce urmatoarea manifestare generala sau sistemica:

A. in prima etapa sunt stimulate procesele metabolice

B. in prima etapa sunt inhibate procesele metabolice

C. inhibarea termogenezei

D. creșterea temperaturii la nivelul SNC

E. activarea termolizei

22. Sresul este:

A. raspunsul specific al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

B. raspunsul psihic al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

C. raspunsul somatic al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

D. raspunsul nespecific al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

E. raspunsul imun al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

23. Reacțiile de sistem care apar in cadrul SGA (sindromului general de adaptare), ca raspuns la diferiți agenți stresanți sunt urmatoarele, cu excepția:

A. hipertrofia corticosuprarenalelor

B. ulcerații la nivelul tractului gastro-intestinal

C. hipertrofie timico-limfatica

D. secreție crescuta de corticoizi

E. hiperglicemie

24. Care este mesagerul de ordinul I care acționeaza asupra membranei postsinaptice:

A. AMPC

B. ATP

C. neurotransmițatorul

D. sodiu

E. potasiu

25. Urmatorii mediatori chimici sunt mesageri de ordinul I , cu o excepție:

A. acetilcolina

B. noradrenalina

C. AMPC

D. histamina

E. GABA

26. Boala poate fi definita prin:

A. echilibrul mecanismelor homeostatice

B. constanta mediului intern

C. depasirea mecanismelor homeostazice

D. starea de bine si confort fizic, psihic si social

E. absenta reactiilor de raspuns ale organismului uman la actiunea agentului patogen

27. Claude Bernard a denumit plasma:

A. "mediul" in care traiesc toate tesuturile organismului

B. "ambianta exterioara"

C. mediul interstitial

D. hidrolimfa

E. hemolimfa

28. Conceptul de boala reprezinta:

A. un fenomen care se produce independent de particularitatiile biologice ale fiecarui bolnav

B. stabilitatea organismului uman la actiunea agentului patogen

C. stabilitatea oscilanta a mecanismelor de reglare umorala

D. o tulburare a echilibrului intre individ si mediu

E. o stare de normalitate metabolico-functionalǎ, mentinutǎ cu ajutorul mecanismelor de reglare

29. Sanatatea este definita de OMS ca fiind:

A. o stare de normalitate metabolico-functionalǎ, mentinutǎ cu ajutorul mecanismelor de reglare

B. o tulburare a echilibrului intre individ si mediu

C. depasirea mecanismelor homeostazice ale mediului intern

D. manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen

E. starea de bine si confort fizic, psihic si social in absenta oricarei boli sau infirmitati clinice

c

30. Din punct de vedere fiziopatologic boala prezinta cateva elemente comune, cum ar fi:

A. cauzalitatea care nu poate avea un rol determinant sau favorizant

B. manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen

C. mentinerea homeostaziei mediului intern

D. echilibrul intre starea de bine fizic, psihic si social

E. absenta reactiilor de raspuns ale organismului uman la actiunea agentului patogen

31. Prima caracteristica comuna tuturor bolilor este reprezentata de:

A. manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen

B. limitarea capacitatii organismului bolnav de adaptare la solicitarile din mediu si de raspuns la noi agresiuni

C. modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrina

D. cauzele care stau la originea oricarei imbolnaviri si care in functie de interrelatiile cu organismul, sau independent de acesta, pot avea un rol determinant sau favorizant

E. activarea mecansimelor neuro-endocrine care determina fie un mecanism de adaptare-aparare, fie dereglari metabolice, functionale sau chiar leziuni

32. Bolile pot fi clasificate in functie de criteriul anatomic in:

A. boli cardiovasculare

B. boli excretorii

C. boli pulmonare

D. nefroze

E. glomerulonefrite

33. Bolile pot fi clasificate in functie de criteriul anatomo-clinic in:

A. boli cronice

B. boli cardiovasculare

C. boli pulmonare

D. glomerulonefrite

E. boli congenitale

34. Terenul biologic este definit astfel:

A. este un ansamblu de caracteristici ale organismului matur

B. este un ansamblu de insusiri ale organismului, aflat in diferite etape ale dezvoltǎrii sale

C. este modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrina

D. este manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen

E. se refera la bolile genetice ereditare

35. Urmatoarele afirmatii referitoare la etiologia bolilor sunt adevarate, cu exceptia:

A. factorii cauzali sau determinanti potenteaza interventia factorilor favorizanti, conferind permisivitatea mai mare a organismului fata de imbolnavire

B. factorul ereditar - agentul patogen actioneaza la antecesori, unde schimba programul de functionare al organismului, imprimand un deficit sau o disfunctie

C. factorii favorizanti, adjuvanti - potenteaza interventia factorilor determinanti, conferind permisivitatea mai mare a organismului fata de imbolnavire

D. factorii de risc - sunt luati in consideratie in totalitate pentru a sustine caracterul multifactorial al afectiunilor, numite adeseori 'idiopatice', la care cauza adevarata nu este cunoscuta

E. Etiologia bolilor cuprinde totalitatea factorilor suspectati de a fi participanti la producerea imbolnavirii

36. Modificarile locale sau generale produse de temperatura scazuta sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Racirea sau congelarea celulelor produce o afectare directa prin cresterea concentratiei intracelulare de sodiu

B. Racirea lenta poate provoca vasoconstrictie urmata de afectarea controlului vasomotor

C. Racirea brusca poate provoca vasodilatatie consecutiva cu tulburari ale permeabilitatii membranare

D. Racirea lenta produce edemul celular si tisular

E. Racirea brusca produce o vasoconstrictie prelungita cu cresterea consecutiva a vascozitatii sanguine si aparitia tulburarilor de tip ischemic, infarctizare sau necroza

37. Afirmatiile adevarate referitoare la actiunea generala a temperaturii scazute sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. intr-o prima etapa se stimuleaza procesele metabolice si termogeneza

B. a doua etapa este faza de depresiune cu scaderea arderilor

C. temperatura corporala generala creste continuu prin procesele de termogeneza, indiferent de timpul de expunere la temperatura scazuta

D. daca timpul de expunere la temperatura scazuta este mare poate aparea tulburarea grava a activitatii sistemului nervos central (S.N.C.)

E. in cazurile grave se poate instala somnolenta, coma si in ultima instanta decesul

38. Expunerea unei suprafete mici a corpului la o temperatura foarte mare produce:

A. afectarea numai a stratului superficial al pielii, a dermului

B. pierderea masiva de fluide, nu si de proteine plasmatice

C. o zona de roseata datorita vasodilatatiei locale

D. afectarea tuturor straturilor pielii (epiderm, derm, straturi subcutanate)

E. regenerarea celulara foarte rapida si aparitia flictenei

39. Efectele generale ale cresterilor termice sunt urmatoarele, cu exeptia:

A. intensificarea proceselor metabolice

B. acumularea de cataboliti acizi

C. depasirea posibilitatilor de adaptare ale debitului sanguin la intensificarea metabolismului

D. deficitul de oxigenare si acidoza tisulara

E. vasoconstrictie prelungita cu cresterea consecutiva a vascozitatii sanguine

40. Temperatura crescuta, peste limitele superioare ale homeostaziei termice produce:

A. coagularea proteinelor

B. flictena

C. vasoconstrictie

D. cresterea vascozitatii sanguine

E. edem celular

41. Sindromul acut de iradiere are urmatoarele caracteristici:

A. se manifesta prin aparitia tumorilor maligne dupa 3 luni de la iradiere

B. apare dupa o perioada de aproximativ 3 ani de la contactul cu radiatiile ionizante

C. manifestarile generale sunt nespecifice

D. se recunoaste prin manifestarile cerebrale, intestinale sau hematologice grave, avand o supravietuire de 24 ore pana la 2 luni

E. diagnosticul necesita examene biologice

42. Celulele susceptibile de a fi afectate primordial de radiatiile ionizante sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. celulele musculare

B. celulele maduvei hematogene

C. spermatozoizii

D. celulele fetale

E. celulele mucoasei intestinale

43. La nivel sistemic, expunerea la temperaturi scazute activeaza mecanismele de termogeneza prin:

A. control neuro-endocrin coordonat de tiroida prin eliberarea de TRH

B. stimularea sistemului nervos parasimpatic si obtinerea frisonului

C. control neuro-endocrin coordonat de neuronii secretori anteriori ai hipotalamusului

D. stimularea hipofizei anterioare de catre corpii bazali

E. stimularea sistemul nervos simpatic si obtinerea unui efect calorigen prin frison

44. Epunerea acuta la hipobarism determina urmatoarele mecanisme adaptative ale organismului:

A. hipertrofia ventriculara

B. tahipneea si tahicardia

C. cresterea capacitatii vitale cresterea dimensiunilor cutiei toracice

D. cresterea secretiei de eritropoietina

E. bradipneea si bradicardia

45. Epunerea cronica la hipobarism determina urmatoarele mecanisme adaptative ale organismului:

A. bradipneea

B. eliberarea sangelui din splina

C. poliglobulie

D. tahicardie

E. bradipnee

46. Identificati afirmatiile adevarate referitoare la etapele de evolutie a bolilor:

A. perioada prodromala mai este denumita si perioada de incubatie

B. perioada prodromala sfarseste odata cu aparitia tuturor manifestarilor caracteristice bolii

C. perioada de convalescenta dureaza de la aparitia tuturor manifestarilor caracteristice bolii pana la inceputul declinului lor

D. perioada de latenta incepe odata cu primele semne manifeste de boala

E. perioada prodromala incepe cand simptomele clinice specifice bolii incep sa scada din intensitate

C. raspunsul somatic al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

D. raspunsul nespecific al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

E. raspunsul imun al organismului fața de orice fel de suprasolicitare

Concepte de sanatate si boala.Patogenia bolilor.

Complement multiplu

Continuare

19. Boala poate fi definita prin:

A. deficiența unuia din ansamblurile care mențin organismul in stare stabila

B. constanța mediului intern

C. depașirea mecanismelor homeostazice

D. starea de bine și confort fizic, psihic și social

E. absența reacțiilor de raspuns ale organismului uman la acțiunea agentului patogen

20. Caracteristicile comune bolilor sunt reprezentate de:

A. modificarea mecanismelor de reglare neuroendocrina

B. manifestarea de catre organism a unui complex de reacții de raspuns fața de acțiunea agentului patogen

C. cauzalitatea

D. capacitatea nelimitata de adaptare

E. echilibrul metabolico-funcțional

21. Expunerea organismului uman la temperatura scazuta induce urmatoarele manifestari locale:

A. vasoconstricție urmata de vasodilatație cu tulburari ale permeabilitații membranare

B. creșterea concentrației intracelulare de sodiu

C. tulburari microcirculatorii cu edem tisular

D. frison

E. inhibarea proceselor metabolice

22. Expunerea organismului la temperatura crescuta induce urmatoarele mecanisme, cu excepția:

A. inhibarea termogenezei

B. in prima etapa sunt inhibate procesele metabolice

C. activarea termolizei

D. activarea termogenezei

E. plasmexodie

23. Efectele biologice induse prin acțiunea energiei radiante ionizate asupra organismului pot fi sub forma de:

A. sindrom acut de iradiere

B. boala cronica de iradiere

C. efecte tardive

D. sindrom general de adaptare

E. poliglobulie

24. Reacțiile nespecifice, de sistem, care apar in cadrul sindromului general de adaptare, ca raspuns la diferiți agenți stresanți, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu excepția:

Referat: Curele de slabire incep cu un mic dejun copios Referat: Caracterizarea calitativa a alimentului

A. hemoragii la nivelul tractului gastro-intestinal

B. hipertrofie timico- limfatica

C. atrofia corticosuprarenalelor

D. secreție crescuta de corticoizi

E. leucocitoza cu eozinopenie

25. Raspunsul la stres implica:

A. sistemul nervos vegetativ simpatic

B. sistemul nervos vegetativ parasimpatic

C. sistemul nervos central

D. sistemul endocrin : hipofiza și corticosuprarenala

E. sistemul imun

26. In functie de natura agentului patogen, de efectul si de durata de actiune, reactiile de raspuns fata de actiunea agentului patogen pot fi urmatoarele, cu exceptia:

A. generale si/sau locale

B. specifice si/sau nespecifice

C. determinante si/sau favorizante

D. cu caracter adaptativ si/sau lezional

E. acute si/sau cronice

27. Boala poate fi definita ca fiind :

A. deficienta unuia din ansamblurile care mentin organismul in stare stabila

B. homeostazia mediului intern

C. o tulburare a echilibrului individ-mediu

D. o stare de normalitate metabolico-functionalǎ

E. modificǎrile mediului intern, generate de actiunea agentilor patogeni

28. Identificati afirmatiile false referitoare la elementele comune care fixeaza cadrul general al conceptului de boala:

A. prima caracteristica comuna tuturor bolilor o reprezinta cauzalitatea

B. manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen reprezinta prima caracteristica comuna tuturor bolilor

C. ultima trasatura caracteristica a bolii este limitarea capacitatii organismului bolnav de adaptare la solicitarile din mediu si de raspuns la noi agresiuni

D. modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrina este ultima caracteristica a bolii

E. a doua caracteristica importanta a bolii o reprezinta manifestarea de catre organism a unui complex de reactii de raspuns fata de actiunea agentului patogen

29. In functie de criteriul anatomic bolile se clasifica in:

A. boli acute

B. boli dobandite

C. boli de rinichi

D. boli de ficat

E. boli congenitale

30. In functie de criteriul anatomo-clinic bolile pot fi:

A. nefrite

B. boli subacute

C. boli cronice

D. artroze

E. faringite

31. In raport cu sistemul predominant afectat exista urmatoarele boli:

A. de ficat

B. excretorii

C. cronice

D. cardiovasculare

E. bronsite

32. Referitor la bolile clasificate dupa criteriul clinic, sunt adevarate afirmatiile:

A. bolile cronice au o evolutie scurta, pana la 2-3 saptamani

B. bolile subacute au o evolutie de pana la o saptamana

C. bolile acute au o evolutie scurta, panǎ la 2-3 saptamani

D. bolile cronice au o evolutie de luni si chiar ani de zile.

E. bolile acute au o evolutie de pana la 3-6 saptamani,

33. Referitor la bolile clasificate dupa criteriul momentului aparitiei in ontogeneza, sunt false afirmatiile:

A. bolile congenitale provin prin perturbarea gametilor si se transmit descendentilor

B. bolile ereditare debuteaza in perioada dezvoltarii intrauterine( embrionara si fetala),

C. Boli dobandite - aparute in cursul vietii, dupa nastere

D. Boli dobandite sunt induse ca urmare a interactiunii dintre organism si factorii agresivi din mediul de viata

E. Boli congenitale debuteaza in perioada dezvoltarii intrauterine( embrionara si fetala),

34. Bolile se clasifica in funtie de criteriul etiologic in:

A. boli traumatice

B. boli de ficat

C. boli de iradiere

D. boli infectioase

E. boli congenitale

35. Evidentiere factorilor cauzali sau determinanti ai bolilor presupune:

A. investigatii paraclinice tintite

B. o anamneza bine condusa

C. un examen obiectiv minutios al bolnavului

D. o permisivitate mai mare a organismului fata de imbolnavire

E. ca agentul patogen sa actioneze intai la antecesori

36. Factorii endogeni nu sunt:

A. mecanici

B. termici

C. chimici

D. de cauza genetica

E. biologici

37. Agentii mecanici actioneaza:

A. direct asupra algoreceptorilor

B. prin consecintele determinate de trecerea in circulatia generala a produsilor rezultati din distructiile celulare

C. generand modificari in activitatea mecanismelor neuroendocrine de integrare

D. generand hemoragii si reactii inflamatorii aseptice care se pot suprainfecta

E. prin stimularea proceselor metabolice si deci a termogenezei

38. Identificati afirmatiile adevarate referitoare la controlul neuro-endocrin al termogenezei:

A. neuronii magnocelulari ai hipotalamusului secreta TRH-ul care stimuleaza direct tiroida

B. neuronii parvocelulari ai hipotalamusului secreta TRF-ul care stimuleaza hipofiza anterioara sa secrete TSH

C. hipofiza anterioara secreta hormonul tireotrop care stimuleaza tiroida sa secrete TRH

D. glanda tiroida secreta tiroxina care are efect de stimulare al metabolismului bazal

E. tiroxina stimuleaza glandele suprarenale sa produca mai multe catecolamine

39. La nivel sistemic, expunerea la temperaturi scazute activeaza mecanismele de termogeneza prin controlul neuro-endocrin, astfel:

A. Hipotalamusul anterior stimuleaza hipofiza posterioara sa secrete hormonul tireotrop

B. Hipofiza anterioara este stimulata de TRF sa secrete TSH

C. Glanda tiroida, stimulata de TRF-ul eliberat de hipofiza, secreta tiroxina

D. Tiroxina eliberata de catre tiroida stimuleaza glandele suprarenale sa secrete eritropoietina

E. TRF-ul, eliberat de hipotalamusul anterior, stimuleaza hipofiza anterioara sa secrete TSH

40. Expunerea la temperaturi crescute produce:

A. plasmedoxie

B. local-inflamatie

C. sistemic-mecanisme de termoliza

D. sistemic-mecanisme de termogeneza

E. flictene

41. Efectele generale ale cresterilor termice pot fi:

A. intensificarea proceselor metabolice

B. deficitul de oxigenare produs datorita depasirii posibilitatiilor de adaptare a debitului sanguin la intensificarea metabolismului

C. acumularea de cataboliti acizi datorita scaderii metabolismului bazal

D. ionizarea macromoleculelor

E. acidoza tisulara datorita intensificarii metabolismului, in conditiile perfuziei deficitare

42. Efectele biologie ale radiatiilor se manifesta sub forma:

A. cronica- sindromul de iradiere

B. acuta - efectele tardive

C. cronica- boala de iradiere

D. efectele tardive

E. acuta- sindromul de iradiere

43. Radiatiile ionizante pot afecta macromoleculele pe doua cai:

A. indirect - prin ionizarea macromoleculelor

B. direct - cand apa este ionizata cu producerea de radicali liberi toxici pentru macro

C. direct - prin ionizarea macromoleculelor

D. indirect - cand apa este ionizata cu producerea de radicali liberi toxici pentru macromolecule

E. indirect - cand creste concentratiei intracelulare de sodiu

44. Expunerea acuta la hipobarism determina:

A. cresterea capacitatii vitale

B. polipnee

C. tahicardie

D. tahipnee

E. policitemie

45. Expunerea cronica la hipobarism:

A. tahicardie

B. eliberarea sangelui din depozite

C. policitemie

D. cresterea diametrului toracelui

E. cresterea extractiei de oxigen la nivel tisular

Fiziologia si fiziopatologia sistemului nervos

Complement simplu

Continuare

17. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de:

A. sistemul nervos vegetativ simpatic

B. sistemul nervos vegetativ parasimpatic

C. sistemul endocrin

D. sistemul nervos somatic

E. sistemul reticulat activator ascendent

18. Un exemplu de mecanism de autoreglare pe baza de feedback negativ poate fi:

A. Scaderea tiroxinei din sange inhiba secretia hipotalamica de TRH si astfel adenohipofiza nu mai este stimulata sa secrete TSH

B. scaderea glicemiei stimuleaza secretia de insulina pancreatica care impiedica patrunderea glucozei in celule, normalizandu-se astfel nivelul plasmatic al glucozei

C. cresterea glicemiei stimuleaza secretia de insulina pancreatica care faciliteaza patrunderea glucozei in celule, normalizandu-se astfel nivelul plasmatic al glucozei

D. cresterea cortizolului din sange determina hiposecretia de TRH si astfel scade secretia de ACTH si se regleaza secretia corticosuprarenalei

E. scaderea secretiei de TSH determina cresterea secretiei hipotalamice de TRH

19. Scaderea nivelului plasmatic de aldosteron declanseaza un mecanism de autoreglare care se bazeaza pe:

A. feedback pozitiv

B. stimularea secretiei hipotalamice de ACTH

C. stimularea secretiei hipofizare de CRH

D. inhibarea secretiei hipofizare de ACTH

E. feedback negativ

20. Mecanismele de termogeneza se pot intensifica prin

A. Inhibarea secretiei hipotalamice de TSH

B. Stimularea secretiei hipofizare de LRH

C. Inhibarea secretiei hipofizare de TRH

D. Stimularea secretiei hipotalamice de TRH

E. Stimularea secretiei hipofizare de tiroxina

21. Toti centrii nervosi sunt separati in urmatoarele compartimente functionale:

A. motor - unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor

B. senzitiv - care transmite comenziile catre receptori

C. psihic - care transmite comenziile catre efectori

D. senzitiv - unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor

E. psihic - unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor

22. Nivelul subcortical al Sistemului Nervos Central cuprinde urmatoarele segmente, cu exceptia:

A. cerebelul

B. maduva spinarii

C. trunchiul cerebral

D. talamus

E. hipotalamasul

23. Studii electronomicroscopice au aratat ca sinapsa chimica este alcatuita din urmatoarele structuri, cu exceptia:

A. membrana postsinaptica ce contine vezicule sinaptice cu neurotransmitator pe care le elibereaza in fanta sinaptica

B. mitocondri care asigura necesarul de ATP pentru sinteza de noi molecule de neurotransmitator

C. terminatii presinaptice butonate care contin vezicule sinaptice cu neurotransmitator

D. fanta sinaptica

E. membrana postsinaptica ce conține receptori excitatori sau inhibitori

24. Dupa ce neurotransmitatorul ajunge la receptorii membranei postsinaptice, este fixat si se formeaza AMPc-ul, urmeaza:

A. excitarea membranei postsinaptice daca neurotransmitatorul este GABA

B. depolarizarea membranei postsinaptice, daca creste conductanta pentru K sau Cl

C. hiperpolarizarea membranei postsinaptice, daca creste conductanta pentru K sau Cl

D. inhibarea membranei postsinaptice daca neurotransmitatorul este noradrenalina

E. hiperpolarizarea membranei postsinaptice daca creste conductanta pentru Na

25. Asupra membranei postsinaptice acționeaza urmatoarele tipuri de mesageri chimici:

A. mesagerul de ordinul I = AMPc-ul

B. mesagerul de ordinul III = mediatorul chimic

C. mesagerul de ordinul I = neurotransmitatorul

D. mesagerul de ordinul II = mediatorul chimic

E. mesagerul de ordinul III = AMPc-ul

26. Alegeti afirmatiile false referitoare la potentialul postsinaptic excitator:

A. apare prin depolarizarea neuronului postsinaptic

B. genereaza un potential de actiune "de tip tot sau nimic"

C. se propraga saltatoriu de-a lungul axonului, de la un nod Ranvier la celalalt

D. apare prin hiperpolarizarea neuronului postsinaptic

E. depolarizarea neuronului postsinaptic se produce pana la pragul critic

27. Reflexele somatice simple sunt:

A. reflexe provocate prin excitarea exteroceptorilor, cum ar fi reflexul miotatic

B. reflexe provocate prin excitarea proprioceptorilor, cum ar fi reflexul nociceptiv

C. reflexul miotatic care mai este numit reflex de flexie, de retragere

D. reflexul miotatic care consta in contractia brusca a unui muschi, ca raspuns la intinderea tendonului sau

E. reflexul nociceptiv care se demonstreaza cu un ciocanel de reflexe pe tendonul muschiului cvadriceps (reflexul achilian)

28. Alegeti afirmatiile false referitoare la fiziologia trunchiului cerebral:

A. cuprinde formațiunea reticulata cu rol in reglarea tonusului muscular, al celui cortical, al echilibrului si al posturii

B. prin trunchiul cerebral trec toate caile ce leaga maduva spinarii de etajele superioare ale Sistemului Nervos Central

C. contine centrii de reglare a echilibrului hidric al organismului (centrii setei)

D. cuprinde nucleii de releu ai cailor ascendente si descendente

E. contine centrii de reglare ai activitatii cardiovasculare, respiratorii si digestive

29. Talamusul participa la urmatoarele procese fiziologice, cu exceptia:

A. intarirea tonusului cortical

B. elaborarea unor procese afectiv-emotionale

C. reglarea ritmului somn-veghe

D. marirea atentiei

E. mentinerea pozitiei corpului

30. Referitor la hipotalamus sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. Este considerat creierul vegetative al organismului

B. reprezinta centrul superior de integrare, reglare si coordonare a functiilor principale ale organismului

C. este organul nervos cu cele mai putine functii pe unitate de volum

D. are rol in reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic, proteic si energetic

E. stimuleaza sau inhiba secretiile interne ale adenohipofizei

31. Excitarea hipotalamusului posterior este urmata de:

A. efecte simpatice

B. efecte parasimpatice

C. hipersecretia de ADH si ocitocina

D. intensificarea proceselor anabolice

E. excitarea neuronilor parvocelulari

32. Leziunile hipotalamusului posterior afecteaza metabolismele intermediare lipidic, glucidic, proteic si energetic, astfel:

A. produce obezitate

B. produce slabirea exagerata

C. sunt favorizate procesele catabolice

D. sunt favorizate procesele eliberatoare de energie

E. produce anemii

33. Hipotalamusul anterior secreta:

A. ACTH

B. TSH

C. Cortizol

D. Ocitocina

E. Prolactina

34. Baroreceptorii arteriali determina, in momentul excitarii, urmatoarele mecanisme:

A. stimularea hipotalamusului pentru a creste secretia de ADH

B. inhibarea trunchiului cerebral si implicit a nervului vag

C. cresterea frecventei cardiace vasculare prin stimularea nervului vag

D. stimularea trunchiului cerebral care, la randul sau, inhiba eferentele simpatice care determina hipersecretia de adrenalina din medulosuprarenala

E. inhibarea hipotalamusului pentru a creste secretia de ADH si astfel pentru a scadea retentia hidro-salina

35. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la mecanismul de reglare a presiunii arteriale:

A. cresterea presiunii arteriale stimuleaza secretia de angiotensinogen din aparatul juxtaglomerular

B. cresterea presiunii arteriale inhiba secretia de angiotensinogen din medulosuprarenala

C. cresterea rezistentei vasculare sub actiunea angiotensinei II determina scaderea presiunii arteriale

D. Peptidul Natriuretic Atrial scade presiunea arteriala cand creste distensia atriala datorita scaderii volemiei

E. cresterea presiunii arteriale inhiba secretia de angiotensinogen din rinichi

36. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la reglarea echilibrului osmotic al organismului:

A. cand creste presiunea osmotica se inhiba secretia de ADH

B. cand scade presiunea osmotica se stimuleaza reabsorbtia apei la nivelul rinichiului prin hipersecretia de ADH

C. cand scade presiunea osmotica se stimuleaza secretia de vasopresina

D. cand creste presiunea osmotica se inhiba reabsorbtia apei la nivelul rinichiului prin hiposecretia de ADH

E. cand creste presiunea osmotica se stimuleaza secretia de ADH

37. Hipotalamusul participa la elaborarea emotiilor (frica, furie), a sentimentelor si pasiunilor, alaturi de:

A. cerebel

B. trunchiul cerebral

C. sistemul limbic

D. maduva spinarii

E. epitalamus

38. Hipotalamasul are urmatoarele roluri, cu exceptia:

A. termoreglare

B. reglarea ritmului somn-veghe

C. reglarea aportului alimentar

D. reglarea tonusului muscular

E. coordonarea sistemului endocrin

39. Sistemul nervos vegetativ nu inerveaza:

A. muschiul cardiac

B. glandele

C. deltoidul

D. vasele sanguine

E. detrusorul

40. Stimularea electrica a centrilor vegetativi din ariile 24 si 25 ale scoartei cerebrale, nu determina:

A. piloerectie

B. tahicardie

C. efecte respiratorii

D. dilatarea pupilei

E. modificari tensionale

41. In scoarta cerebrala exista centrii vegetativi in ariile 13, 14, 24, 25, 32 care se gasesc pe:

A. Fetele laterale ale lobilor temporali

B. Fetele superioare a lobilor frontali

C. Fetele inferioare si interne ale lobilor occipitali

D. Fetele inferioare si externe ale lobilor parietali

E. Fetele inferioare si interne ale lobilor frontali

42. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la ganglionii vegetativi:

A. ganglionii prevertebrali sunt situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale

B. ganglionii previscerali sunt situati in peretii viscerelor

C. ganglionii laterovertebrali sunt situati in fata coloanei vertebrale

D. ganglionii previscerali sunt situati in fata coloanei vertebrale

E. ganglionii intramurali sunt situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale

43. Uretra posterioara este invervata numai de:

A. parasimpaticul din coarnele laterale ale maduvei spinarii sacrale

B. parasimpaticul din coarnele anterioare ale maduvei spinarii sacrale

C. parasimpaticul cranian

D. simpaticul din coarnele laterale ale maduvei spinarii toracale

E. simpaticul din coarnele posterioaer ale maduvei spinarii sacrale

44. Terminatiile nervoase ale SNV parasimpatic elibereaza in principal:

A. noradrenalina

B. adrenalina

C. acetilcolina

D. norepinefrina

E. serotonina

45. Efectele stimularii simpaticului asupra globului ocular sunt:

A. provoaca mioza

B. contracta muschii circulari ai irisului

C. contracta muschii ciliari ai irisului

D. relaxeaza muschii radiari ai irisului

E. relaxeaza muschii circulari ai irisului

46. Asupra glandelor exocrine simpaticul are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. vasoconstrictie

B. scaderea secretiei gastrice

C. secretie salivara vascoasa

D. vasodilatatie

E. scaderea secretiei pancreatice

47. Asupra tubului digestiv parasimpaticul are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. creste peristaltismul intestinal

B. produce usoara glicogeneza

C. creste tonusul sfincterelor

D. contracta musculatura neteda a vezicii biliare si a cailor biliare

E. creste tonusul musculaturii netede intestinale

48. Mediatia de tip colinergic este caracteristica urmatoarelor tipuri de sinapse, cu exceptia:

A. sinapsele dintre fibrele preganglionare si celulele cromafine din medulosuprarenala

B. sinapsele colinergice din sistemul nervos central

C. sinapsele dintre fibrele postganglionare simpatice si vasele sanguine

D. sinapsele dintre fibrele preganglionare si neuronii din ganglionii parasimpatici si simpatici (postganglionari);

E. sinapsele din axonii motoneuronilor si musculatura striata ( placa motorie)

49. Subtipul M2 de receptorii muscarinici se gasesc la nivelul:

A. glande exocrine

B. miocard

C. ganglioni

D. placa motorie

E. medulosuprarenalei

50. Receptorii nicotinici sunt situati la nivelul urmatoarelor structuri, cu exceptia:

A. SNC

B. placa motorie

C. ganglioni vegetativi

D. glande exocrine

E. medulosuprarenala

51. Efectele muscarinice ale acetilcolinei la nivelul gastro-intestinal sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. stimuleaza secretia gastrica numai prin mecanisme directe (asupra celulelor secretorii)

B. faciliteaza eliberarea gastrinei de catre celulele mucoasei antrale

C. intensifica activitatea motorie digestiva

D. poate determina si explica greturile, varsaturile, colicile intestinale, defecatiile

E. determina relaxarea structurilor sfincteriene

52. Efectele nicotinice ale acetilcolinei asupra sistemului nervos central sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. stimuleaza zona chemoreceptoare a centrului vomei din bulb

B. stimuleaza nucleul supraoptic din hipotalamus

C. determina eliberarea excesiva a ADHului

D. determina tremor, convulsii si emeza

E. determina cresterea diurezei

53. Efectele muscarinice ale acetilcolinei asupra sistemului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. scade forta de contractie a miocardului

B. inhiba actiunea stimulatoarea a catecolaminelor asupra cordului

C. scade perioada refractara efectiva

D. creste durata potentialului de actiune al fibrei miocardice

E. produce vasodilatatie im toate teritoriile vasculare prin participarea receptorilor M3 de la nivelul endoteliului vascular

54. Asupra tractului urinar, acetilcolina are urmatoarele efecte muscarinice, cu exceptia:

A. stimuleaza peristaltica ureterala

B. relaxeaza detrusorul vezical

C. relaxeaza zona trigonului si a sfincterului extern

D. favorizeaza mictiunea

E. scade capacitatea vezicii urinare

55. Pe tractul gastro-intestinal acetilcolina are urmatoarele efecte nicotinice, cu exceptia:

A. sialoree

B. emeza

C. cresterea tensiunii arteriale

D. tulburari auditive si vizuale

E. dureri abdominale

56. Intoxicatia cu ciuperci din specia Amanita Muscaria cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia:

A. bronhospasm

B. bradicardie

C. mioza

D. midriaza

E. halucinatii

57. Tratamentul in intoxicatiile cu ciuperci din specia Amanita Muscaria consta in:

A. atenol

B. atropina

C. penicilina

D. kantamicina

E. aztreonam

58. Componenta senzoriala a sistemului nervos periferic este reprezentata de:

A. neuronii primari aferenti din ganglionii radacinii dorsale

B. neuronii motori vegetativi din trunchiul cerebral

C. neuronii motori somatici din coarnele laterale ale maduvii spinarii

D. neuronii senzitivi vegetativi din coarnele posterioare ale maduvii spinarii

E. neuronii senzitivi somatici din coarnele anterioare ale maduvii spinarii

59. Sistemul nervos central are urmatoarele functii, cu exceptia:

A. organizeaza raspunsuri reflexe si comportamentale

B. primeste si proceseaza informatiile din mediu

C. planifica si executa miscarile voluntare

D. elimina produsii de metabolism la exteriorul corpului

E. este sediul functiilor inalt cognitive, a vorbirii,gandirii,memoriei

60. Creierul este divizat in urmatoarele regiuni, cu exceptia:

A. metencefal

B. mielencefal

C. diencefal

D. maduva spinarii

E. telencefal

61. Corpul celular al neuronului nu cuprinde:

A. nucleu

B. nucleol

C. corpusculi Nissl

D. citoschelet

E. celule Schwann

62. Alegeti afirmatiile false referitoare la potentialul de repaus al neuronului:

A. are valoarea cuprinsa intre -60 si -90 mV

B. este generat de repartitia neuniforma a ionilor de o parte si de alta a membranei neuronului

C. are valoarea cuprinsa intre 60 si 90 mV

D. reprezinta diferenta de potential intre suprafata interna si suprafata externa a membranei neuronale in conditii de repaus functional

E. in repaus membrana externa este electric pozitiva iar cea interna este electric negativa

63. Potentialul local al unui neuron se caracterizeaza prin:

A. se manifesta prin hiperpolarizare - influx de ioni de Na sau Ca

B. potentialele locale nu se insumeaza temporo-spatial

C. se manifesta prin depolarizare - influx de Cl

D. daca prin insumarea mai multor potentiale locale se atinge pragul, se va genera la nivelul conului axonal un potential de actiune propagat

E. stimulii mai puternici determina o depolarizare mai mica

64. Stimulul prag reprezinta:

A. intensitatea minima a unui stimul care produce un potential local

B. intensitatea maxima a unui stimul care produce un potential de repaus

C. intensitatea minima a unui stimul care produce un potential de actiune

D. intensitatea maxima a unui stimul care produce un potential de actiune

E. intensitatea minima a unui stimul care produce un potential de repaus

Potentialul de actiune neuronal se caracterizeaza prin:

A. reprezinta inversarea rapida si ireversibila a polaritatii membranei neuronale

B. membrana neuronala devine electric pozitiva la exterior si electric negativa la interior

C. cuprinde repolarizarea care reprezinta revenirea la valoarea potentialului local

D. cuprinde depolarizarea care se caracterizeaza prin sistarea influxului ionilor de Na

E. cuprinde depolarizarea cand se poate ajunge la un potential de pana +30 mV

66. Generarea potentialului de actiune nu cuprinde urmatoarea etapa:

A. deschiderea canalelor de Na voltaj-dependente care reprezinta depolarizaea localizata

B. prin atingerea potentialului prag are loc deschiderea mai multor canale de Na si repolarizarea

C. canalele de Na sunt rapid inactivate si se deschid cele de K voltaj dependente generand efluxul de K si repolarizarea

D. dupa inchidere canalelor de K potentialul revine la valoarea de repaus

E. pompa Na /K restabileste echilibrul ionic

67. Alegeti afirmatiile false referitoare la perioada refractara absoluta:

A. fixeaza un maxim de frecventa a impulsului nervos

B. neuronul nu raspunde la alti stimuli

C. cuprinde faza de depolarizare

D. cuprinde faza de postpotential pozitiv

E. cuprinde o parte din repolarizare

68. Identificati ordinea corecta a perioadelor potentialului de actiune:

A. postpotential pozitiv, potential prag, depolarizare, repolarizare, spike, prepotential

B. prepotential, potential prag, spike, depolarizare, repolarizare, postpotential pozitiv

C. prepotential, perioada refractara absoluta, spike, postpotential pozitiv

D. prepotential, potential prag, depolarizare, spike, repolarizare, postpotential pozitiv

E. potential prag, prepotential, depolarizare, spike, repolarizare, perioada refractara

69. Urmatoarele afirmatii referitoare la sinapsa chimica sunt adevarate, cu exceptia:

A. distanta intre membrana presinaptica si cea postsinaptica este de 20-40 nm

B. nu exista o continuitate citoplasmatica intre membrana presinaptica si cea postsinaptica

C. transmiterea impulsului este de obicei bidirectionala

D. intarzierea sinaptica este importanta, de cel putin 0,3 ms

E. transmiterea impulsului este unidirectionala

70. Potentialul postsinaptic inhibitor este caracterizat de:

A. neurotransmitatorul declanseaza deschiderea canalelor de Na

B. atinge valori mai mici -65 mV

C. atinge valori mai mari de -65 mV

D. neurotransmitatorul declanseaza cresterea potentialului de repaus

E. neurotransmitatorul declanseaza inchiderea canalelor de Cl

71. Scoarta cerebrala este clasificata dupa particularitatile sale structurale si functionale in:

A. arhicortex

B. isocortex

C. lobi si circumbolutii

D. juxta-alocortex

E. arii Brodmann

72. Campurile sau ariile Brodmann sunt in numar de:

A. 11

B. 20

C. 49

D. 47

E. 74

73. Arcurile reflexe pot fi, in functie de numarul neuronilor intercalari:

A. directe, polisinaptice

B. difuze, monosinaptice

C. difuze, polisinaptice

D. directe, segmentare

E. directe, nesegmentare

74. Alegeti afirmatia falsa referitoare la procesul de prelucrae al informatiilor de la nivelul sinaptic:

A. informatia specifica utilizata la generarea reactiei reflexe este depozitata la nivelul releelor sinaptice ale arcului reflex

B. este inlesnit de repetarea stimularii senzitivo-senzoriale

C. o parte foarte mica din multitudinea de informatii specifice sosite la nivelul centrului reflex este utilizata la generarea reactiei reflexe

D. informatia neutilizata la generarea reactiei reflexe este depozitata la nivelul releelor sinaptice ale arcului reflex

E. dupa un numar de impulsuri ajunse la nivel sinaptic, sinapsele reactioneaza mult mai intens sau chiar spontan la stimulare

75. Calea eferenta a arcului reflex nu este constituita din:

A. fibre motorii care asigura contractia muschilor scheletici

B. fibre mielinice α care prezinta o viteza mare de conducere a impulsului

C. fibre motorii γ care au rol contractil asupra fibrei extrafusale

D. un singur neuron din coarnele anterioare ale maduvei spinarii

E. fibre motorii γ cu rol in adaptarea tonusului muscular bazal la necesitatiile variabile ale activitatii motorii a organismului

76. Fibrele motorii gama nu au rol in:

A. adaptarea tonusului muscular bazal la necesitatile variabile ale activitatii motorii a organismului

B. contractia extremitatilor fibrei intrafusale

C. stimularea indirecta a motoneuronului alfa

D. relaxarea extremitatilor fibrei extrafusale

E. declansarea reflexa a contractiei

77. Urmatoarele afirmatii referitoare la excitabilitatea neuronului sunt adevarate, cu exceptia:

A. reprezinta proprietatea neuronului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune

B. axonul si dendritele lungi ale neuronilor raspund la stimuli prin potentiale "tot sau nimic", propagate

C. toate componentele neuronului se comporta la fel fata de agentii excitanti

D. terminatiile dendritice cu rol de receptor si membranele postsinaptice raspund prin potentiale locale, gradate

E. Parametrii excitabilitatii au fost studiate cu microelectrozi implantati in axoni giganti de cefalopode

78. Referitor la propagarea potentialului de actiune in celulele nervoase sunt adevarate afirmatiile:

A. se propaga punctiform in fibrele mielinizate

B. in fibrele mielinice pompele ionice actioneaza doar la nivelul strangulatiilor Ranvier

C. conducerea se face saltator in fibrele amielinice

D. conducerea saltatorie determina scaderea vitezei de propagare a impulsului de-a lungul neurilemei

E. conducerea punctiforma determina scaderea consumului energetic necesar propagarii impulsului nervos

79. Cele mai mari viteze de conducere in sistemul nervos al speciei umane se realizeaza pe:

A. fibrele amielinice groase

B. fibrele mielinice cu diametrul de pana la 20 mm

C. fibrele mielinice ale cailor proprioceptive

D. fibrele mielinice cu diametrul de pana la 1μm

E. fibrele mielinice ale cailor interoceptive

80. Vitezele cele mai mice care se intalnesc pe fibrele amielinice vegetative sunt de:

A. 1 m/s

B. 5 m/s

C. 0,5 m/s

D. 0,1 m/s

E. 120 m/s

81. Referitor la conducerea efaptica sunt adevarate afirmatiile:

A. reprezinta conducerea saltatorie de-a lungul fibrelor mielinice

B. reprezinta conducerea spre fibrele nervoase vecine din acelasi nerv

C. are loc in mod fiziologic

D. nu are loc cand exista leziuni ale tecilor axonului sau ale dendritei

E. reprezinta conducerea punctiforma de-a lungul fibrelor amielinice

82. Sinapsele chimice sunt modalitati de transmitere a semnalelor care:

A. sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celula la alta

B. sunt foarte rar intalnite in sistemul nervos central

C. pot produce excitarea unui neuron prin actiunea neurotransmitatorului asupra proteinelor receptoare din membrana sa

D. se bazeaza pe miscarea libera a ionilor din interiorul unei celule nervoase catre urmatoarea celula

E. se bazeaza pe eliberarea unui neurotransmitator in fanta sinaptica de catre un neuron postsinaptic

83. Terminatiile butonate ale axonilor au urmatoarele structuri interne importante pentru realizarea functiilor excitatorii sau inhibitorii ale sinapsei:

A. mitocondrii

B. nucleol

C. corpusculi Nissl

D. chemoreceptori

E. baroreceptori

84. Talamusul nu indeplineste urmatoarele functii:

A. de asociatie

B. motorie

C. de releu

D. cognitiva

E. de talamus nespecific

85. In nucleii talamici specifici nu are loc sinapsa obligatorie cu cel de-al treilea neuron, pentru:

A. fasciculul spinotalamic lateral

B. fasciculul spinotalamic anterior

C. fasciculul spinobulbar Goll

D. fasciculul spinocerebelos direct

E. fasciculul spinobulbar Burdach

86. In corpii geniculati laterali din metatalamus fac intrerupere caile:

A. acusticovestibulare

B. vizuale

C. gustative

D. sensibilitatii kinestezice

E. sensibilitatii termice

87. Caile somestezice (exteroceptive si proprioceptive constiente) pentru trunchi au cel de-al treilea neuron la nivelul nucleului:

A. ventral postero-medial al hipotalamusului

B. ventral postero-lateral al talamusului

C. ventral postero-medial al talamusului

D. ventral postero-medial al metatalamusului

E. ventral postero-lateral al hipotalamusului

88. Referitor la functiile talamusului sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. talamusul este conectat unidirectional cu corpii striati si primeste aferente de la neocerebel si substanta neagra (functia motorie)

B. functia de asociatie se realizeaza prin conexiunile unor nuclei talamici cu ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal si occipital

C. prin pozitia sa pe traiectul cailor senzitive si motorii, talamusul partcipa la integrarea senzitivo-motorie

D. prin nucleii talamici nespecifici talamusul participa la reglarea ritmului somn-veghe, la intarirea tonusului cortical (functia nespecifica)

E. talamusul regleaza intensitatea excitatiilor ce vin spre scoarta si le confera o tonalitate afectiva

89. Prin intermediul nucleilor talamici nespecifici, talamusul nu participa la:

A. intarirea tonusului cortical

B. reglarea ritmului somn-veghe

C. elaborarea unor procese afectiv-emotionale

D. elaborarea unor comenzi voluntare

E. cresterea atentiei

90. Urmatoarele structuri au rol in reglarea ritmului somn-veghe, cu exceptia:

A. nucleii talamici nespecifici

B. formatiunea reticulata pontina

C. emisferele cerebrale

D. hipotalamusul

E. formatiunea reticulata bulbara

91. Cand temperatura ambianta scade, organismul impiedica scaderea temperaturii corporale prin:

A. vasodilatatie cutanata

B. sudoratie tegumentara

C. polipnee

D. cresterea tonusului muscular

E. scaderea metabolismului bazal

92. Centrul termogenetic simpatic se afla in:

A. metatalamus lateral

B. metatalamus medial

C. epitalamus

D. hipotalamus anterior

E. hipotalamus posterior

93. Calea eferenta a caii sensibilitatii termice care ajunge in centrul termogenetic hipotalamic este:

A. simpato-adrenergica prin impulsuri care ajung la muschi

B. simpato-adrenergica prin impulsuri care declanseaza intensificarea metabolismului

C. somatica prin impulsuri care declanseaza vasoconstrictia

D. neurosecretorie prin stimularea neurohipofizei sa secrete ACTH si STH

E. somatica prin impulsuri care declanseaza piloerectia

94. Prin stimularea electrica a nucleilor supraoptic si preoptic hipotalamici se declanseaza:

A. bradipnee

B. piloerectie

C. vasoconstrictie tegumentara

D. relaxare musculara

E. intensificarea metabolismului

95. Neocortexul are o structura alcatuita din:

A. patru straturi celulare

B. sase straturi celulare

C. sapte straturi celulare

D. doua tipuri de miocite

E. trei tipuri de nefroni

96. Neuronii efectori ai sistemului nervos somatic se gasesc in:

A. coarnele laterale ale maduvei spinarii

B. ganglionii nervosi dispusi extranevraxial

C. coarnele posterioare ale maduvei spinarii

D. in nucleii motori ai nervilor cranieni

E. ganglionii paravertebrali

97. Fibrele vegetative isi exercita actiunea prin intermediul:

A. unor substante chimice a caror efect continua si dupa incetarea excitarii

B. unor neurotransmitatori care produc contractia muschiului zigomatic

C. unor substante chimice a caror efect se sisteaza dupa incetarea excitarii

D. unor neurotransmitatori care produc contractia muschilor scheletici

E. unor substante chimice a caror efect se sisteaza dupa incetarea inhibarii

98. Hipotalamusul posterior controleaza reflexele activate de catre frig prin urmatorul mediator chimic:

A. adrenalina

B. acetilcolina

C. dopamina

D. serotonina

E. noradrenalina

99. Hipotalamusul anterior controleaza reflexele activate de catre caldura prin urmatorul mediator chimic:

A. noradrenalina

B. dopamina

C. epinefrina

D. serotonina

E. acetilcolina