Circulatia enterohepatica, enzimele sucului enteric, reglarea secretiei intestinului subtire

FIZIOLOGIE CURS 6

Rolul sarurilor biliare(acizii biliari)

au rolul de detergent deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime rezultand fractiuni foarte fine (proces numitare)

favorizeaza absorbtia MG, AG, a colesterolului ducand la formarea de nucleii foarte solubile (datorita schimbarii sarcinilor electrice) care sunt absorbite.

Fara sarurile biliare cca. 40% din lipide se pierd prin materiile fecale.

Cca. 94% din sarurile biliare sunt reabsorbite prin circuitul hepato-entero-hepatic (recirculare) si doar mici cantitati se pierd prin fecale (mai putin de 1/10 din cantitatea totala)

Dupa trecerea prin mucoasa intestinului, la nivelul ileonului distal, sarurile biliare sunt preluate de sangele portal sunt duse la ficat, absorbite la polul sanguin al celulelor hepatice si resecretate la nivelul polului biliar in bila.

Ritmul secretiei zilnice de saruri biliare este activ controlat de capacitatea de reciclare a sarurilor biliare.

CIRCULATIA ENTEROHEPATICA CUPRINDE :

Biosinteza hepatica

Secretie hepato-canaliculara

Faza intestinala

Faza intestine-portala

Excretia hepato-

Excretia hepato-canaliculara

Circulatia entero-hepatica are rol in conservarea si retinerea ac. Biliari si stimularea secretiei biliare.

PIGMENTII BILIARI:

BILIRUBINA

BILIVERDINA

Sunt produsi de degradare ai hemoglobinei (Hb.)

Conversia Hb. La bilirubina are loc in 3 etape :

1. desfacerea inelului tetrapirolic cu formare de coleglobina(verde) la nivelul sistemului reticulo-endotelial (SRE) sau reticulo-histocitar.
2. pierderea fierului de catre coleglobina cu formare de biliverdin-globina
3. detasarea globinei din complexul biliverdin-globina ; se pune in libertate biliverdina(albastra-verzuie),care e redusa la bilirubina(galben-rosu)

Transportata in sange spre ficat,bilirubina este legata de albumine,de care se desface la nivel hepatic,se conjuga cu ac. Glucuronic , rezultand bilirubina hepatica(80%)

Trece in intestin unde e supusa enzimelor reducatoare suferind o hidrogenare succesiva :

-bilirubina-mezobilirubina (bilirubina+4H) -urobilinogen (mezobilirubina+4H)-stercobilinogen (urobilinogen+4H)

Stercobilinogenul este oxidat ,se transforma in stercobilina(da coloratia materiilor fecale)

Urobilinogenul format la nivelul intestinului se reabsoarbe prin mucoasa, ajunge la ficat stimuland formarea de bilirubina iar alta parte e distrusa in ficat.

Cantitati mici din derivatii de reducere ai bilirubinei sunt resorbiti in sange si excretati prin renichi(exp.urobilinogen-oxidare-urobilina (da coloratia urinei)

Modificari care pot aparea cand creste cantitatea de bilirubina, coloratia galbena a pielii si a mucoaselor, fenomen numit icter :

mecanic- calculi in caile biliare sau compresiuni tumorale

hemolitic- apare la copii cand persista Hb.F sau cand exista hemaglobine patologice ;se produce distrugerea hematiilor, care va duce la cresterea concentratiei bilirubine in sange-se produc cantitati mari de stercobilinogen ceea ce duce la o hiperpigmentare a materiilor fecale

parenchimatos-incapacitatea ficatului de a conjuga bilirubina cu acidul hialuronic

Pe langa icter se produce si decolorarea materiilor fecale (in icterul mecanic)

COLESTEROLUL :

se gaseste sub forma libera, neesterificat

40% intra in compozitia sarurilor biliare

exista un circuit hepato-entero-hepatic al colesterolului- colesterolul este recuperat iar ce nu se recupereaza se pierde prin materiile fecale si poarta denumirea de coprostanol

Raportul colesterol :saruri biliare= 0,03 :0,05

Cand raportul dintre colesterol si sarurile biliare creste, colesterolul poate precipita si favoriza formarea de calculi biliari.

In bila se mai gasesc

lecitina

mucus

substante minerale

ac. Grasi

Elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese

captarea sau sinteza de hepatocite a substantelor din compozitia bilei

transport prin cel. Hepatica

excretia lor la polul biliar al hepatocitelor in canaliculi biliari

Mecanismul de elaborare a bilei nu este pe deplin clarificat. Initiat are loc un proces de filtrare proportional cu debitul sanguin hepatic, proces care are loc pentru H2O, SARURI, Cl-, K+, glucoza. Urmeaza un proces de secretie activa cu consum de energie predominant la nivelul hepatocitelor. (se realizeaza pentru acizi si saruri biliare). Apoi are loc un proces de secretie-reabsortie care are loc la nivelul ductelor si in canalele interlobulare (vizeaza H2O ; Na= ; cl-)

Evacuarea bilei mare loc in fazele digestive. In conditii de repaus digestive, la presiunea de 50-70mm H2O in canalele extrahepatice bila trece prin canalul cystic in vezicula biliara, cand sfincterul Oddi este inchis(in felul acesta nu trece in duoden)

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

I n perioadele digestive, contractile vezicii biliare creeaza in vezica presiuni care ating 250-300 mm H2O. Sfincterul Oddi rezista la presiune de pana la 300 mm H2O. Contractia vezicii biliare este insotita de relaxarea sf. Oddi iar stimulatorul cel mai puternic este CCK eliberata de prezenta alimentelor grase in duoden.

Relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii biliare se realizeaza prin fibre nervoase colinergice care apartin PS si SNE(plexuri intramurale)

Golirea poate fi dificila datorita faptului ca sf. Oddi poate ramane contractat tonic, el trebuind ca inaintea golirii sa se relaxeze.Exista 3 factori care contribuie :

• CCK - inainte de a stimula sf. Oddi determina un efect slab de relaxare a acestuia ; acest fapt indica faptul ca golirea vezicii nu este suficienta decat in cazul cand se elimina o cantitate mica de bila
• Contractiile ritmice ale vezicii biliare care transmit unde peristaltice catre sf. Oddi si care duc la aparitia undelor de relaxare care inhiba partial sf., inaintea undelor peristaltice
• Rolul cel mai important cand undele peristaltice intestinale trec la nivelul peretelui duodenal, faza de relaxare a fiecarei unde relaxeaza sf. Oddi anterior relaxarii peretelui muscular.

Bila trece in duoden sub forma unei tasnituri. Exista o serie de substante colagage (care stimuleaza relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii)( exp. : smantana, untdelemn, galbenusul de ou- utilizat in clinica)

ROLURILE BILEI:

• Intervine indirect in digestia si absorbtia grasimilor prin emulsionarea lor
• Activarea lipazei pancreatice
• Favorizeaza absorbtia AG. Si a MG.
• Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D K, E ,F), a colesterolului si a unor metale ca Fe si Al.
• Are actiune antiputrida actionand asupra florei de putrefactie de la nivelul colonului
• Impiedica coagularea mucusului intestinal prin inhibarea unei mucinaze si favorizeaza peristaltismul intestinal.
• Contribuie la neutralizarea in intestin a sucului gastric acid

REGLAREA SECRETIEI BILIARE

1.     REGLAREA NERVOASA :

PS. -stimuleaza secretia

S- inhiba secretia

Bila este secretata continuu sub influenta stimulilor vagali, direct sau indirect, prin gastrina eliberata prin reflexe vago-vagale.

2.     REGLAREA UMORALA :

Sarurile biliare exercita mecanism de feed-back (+) (ROL STIMULATOR DE 300 DE ORI MAI MARE)

Efect colinergic( de formare a secretiei biliare) il are carnea si grasimile

Hormonii :

1.     secretina (stimulata de prezenta chimului acid in duoden) :

creste fluxul biliar

creste secretia apoasa de HCO3-

creste cantitatea de KCl, NaCl la nivelul cel. Epiteliale ale ductelor biliare dar nu determina stimulareade ac. Biliari de catre hepatocite.

2  gastrina, CCK, histamine au efecte coleretice dar mai reduse decat secretina.

La nivelul duodenului gasim glandele Brunner care sunt gl. Mucoase, tubulo-acinoase, foarte ramificate, localizate intre pilor si ampula lui Vater la nivelul careia se varsa sucul pancreatic si bila.

Gl. Brunner secreta mucus datorita unor stimuli tactili ; datorita stim. Vagale (creste secretia gastrica si secretia de hormoni gastrointestinali) (secretina)

Mucusul secretat de glande protejeaza peretele duodenal de dig. prin sucul gastric : raspunsul este prompt si intens .

Gl. Brunner sunt inhibate de secretina ceea ce determina o neprotejare a bulbului duodenal-ulcer peptic( prop de 50%)

La nivelul jejunului, ileonului si la nivelul intestinului gros se gasesc glande (cripte) Lieberkuhn. Secretia glandelor apartinand cel. Epiteliale de la nivelul acestora.

EXISTA MAI MULTE TIPURI DE CELULE :

ENTEROCITE- prezente in zona apicala a marginii in perie, se gasesc enzime care definitiveaza digestia si o serie de complexe functionale cu transportori membranari care intervin in absorbtie

CELULELE CALCIFORME- secreta mucus

CELULELE PANETH - intervin in regenerarea epiteliilor mucoasei, au rol secretor pentru lizozim, intervin in apararea organismului (Ig)

CELULE ENDOCRINE- (DESCRISE IN 1968), apartin APUD

1.     CEL. S- secreta secretina

2.     CEL ES- secreta enteroglucagon

3.     CEL. ENTEROCROMAFINE- secreta serotonina

SUCUL ENTERIC( INTESTINAL):

• Se secreta in cant. De 1800-2500 ml/24h
• pH- 7-8,3
• fluid incolor dar care devine tulbure in portiunea terminala a intestinului datorita leucocitelor, bacteriilor si cel. Descuamate

In portiunea proximala a intestinului pH-ul este mai acid ; sucul contine :

• SUBST. ANORGANICE : NaCl, bicarbonati
• SUBST. ORGANICE : enzime (principala enzima a I.S. este erepsina
• FACTORUL INTRINSEC care contribuie la reglarea functiei hematopoetice.

Apa este absorbita prin prin vilozitati iar aceasta circulatie se face de la cripte spre vili, apa devenind un vehicul foarte bun pentru subst. Absorbite la acest nivel.

Mecanismul prin care se secreta H2O la nivelul criptelor :

Intervin 2 procese de secretie activa

1. secretia activa a Cl- la nivelul criptelor
2. secretia activa a HCO3-                                  , ambele determina crearea unui gradient electric pentru miscarea Na+ prin membrana determinand o miscare osmotica a H2O.

Toxina colerica determina un ritm crescut de secretie fluida la nivelul criptelor Lieberkuhn in special in portiunea jejunala si in primele zile de atac apar 5-10 l lichid diareic ceea ce determina un soc datorita deshidratarii, urmate de moarte. E necesar sa se administreze mari cantitati de solutii saline si glucoza intravenos si per oral.

Toxina colerica are efect specific de crestere a transp. de Cl- la nivelul criptelor rezultand pierdere massive de lichid. Acelasi efect, dar mai putin dramatic, il determina bacilul DIZENTERIC.

ENZIMELE SUCULUI ENTERIC ;

• PROTEOLITICE

1.     peptidaze ; desfac peptidele mici in AA.

o      sunt reprezentate de : erepsina (descrisa de Cohnhun ; este formata dintr-un grup de enzime : carboxipeptidaza, aminopeptidaza, di/tripeptidaza

2.     enterokinaza( activeaza tripsinogenul actionand si asupra polipeptidelor)

NUCLEAZELE INTESTINALE- actionand asupra acizilor nucleici transformandu-i in nucleotide:

1.  NUCLEOTIDAZELE DEGRADEAZA NUCLEOTIDUL IN NUCLEOZID SI AC. FOSFORIC IAR

2.  NUCLEOZIDELE DESFAC NUCLEOZIDUL IN PEPTOZE SI BAZE PURINICE SAU PIRIMIDINICE

GLUCIDICE: dizaharidaze:

1.     ZAHARAZA

2.     MALTAZA

3.     LACTAZA

ZAHAROZA-ZAHARAZA-GLUCOZA+ FRUCTOZA

LACTOZA-LACTAZA-GLUCOZA+GALACTOZA

MALTOZA-MALTAZA- 2 GLUCOZA

LACTAZA SUFERA TRANSFORMARI :

• LIPIDICE: lipaza intestinala actioneaza asupra grasimilor neuter desfacand pana la 5%  din ele in glycerol si AG.

Celulele epiteliale de la nivelul criptelor sunt supuse continuu mitozei iar cel. Noi migreaza in afara criptelor catre varful vilozitatilor.

Ciclul de viata al cel. Intestinale este de 5 zile iar cresterea rapida a cel. Intestinale duce la repararea exfoliatiilor de la nivelul mucoaselor.

REGLAREA SECRETIEI INTESTINULUI SUBTIRE :

1. REGLAREA NERVOASA

Se realizeaza prin interventia reflexelor mienterice declansate de distensia peretilor intestinali prin stimuli iritabili si tactili. Raspunsul este proportional cu cant. De chim. Care ajung la niv intestinului.

Controlul vegetativ extrinsec este realizat de vag si simpatic (vagul creste secretia iar S inhiba secretia). Sectionarea simpaticului duce la cresterea secretiei prin pierderea tonusului vasomotor, la vasodilatatie si permeabilitatea crescuta capilara in zona inervata.

In fazele interdigestive inhibarea prin nervii splanhnici domina excitarea prin vag.

2. REGLAREA UMORALA
• Secretina, CCK- PZ, cresc secretia alaturi de mec. Reflexelor locale care elibereaza acetilcolina.

ALTE SUBST. CU ROL IMPORTANT :

ENTEROCRININA, care se elibereaza din mucoasa duodenala ; stimuleaza secretia enterocitelor dar si a gl. Intestinale. Cresterea sucului intestinal priveste atat volumul cat si continutul sau enzimatic

DUOCRININA, are actiune limitata ( numai la nivelul gl. Brunner stimuland activitatea acestora)

SECRETINA, inhiba absorbtia H2O si Na+

VIP( POLIPEPTIDUL VASOACTIV INTESTINAL), are actiune stimulatoare asupra secretiei intestinale.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

Mucoasa int. Gros contine :

• Gl. Lieberkuhn fara vilozitati iar celulele epiteliale prezente nu contin enzime, Sunt prezente cel. Mucoase printre cel. Epiteliale (cel. care secreta mucus)

Secretia predominanta a int. Gros este de mucus care contine mari cant. de bicarbonat determinate de transportul activ al acestuia la nivelul cel. epiteliale.

Ritmul secretiei de mucus este reglat direct de stimularea tactila a cel mucoase iar pe de alta parte prin experienta unor reflexe locale de la nivelul criptelor Lieberkuhn.

Cant. de mucus este mica dar in conditii de iritare mecanica sau chimica apar cant. mari de mucus care favorizeaza diluarea si eliminarea agentilor patogeni.

In conditiile stimularii PS, prin nervii pelvici, creste secretia de mucus paralel cu cresterea motilitatii.

In tulburarile emotionale ( stimularea PS extrema ) apar cant. mari de mucus secretate, cu eliminarea de cant. mari la fiecare 30 de min. cu sau fara mat. Fecale.

In stimularea S se produce o diminuare a secretiei.

Mecanismul intrinsic reprezentat de plexurile mienterice este asemanator celui de la IS.

ACTIVITATEA BACTERIANA

Flora este indispensabila vietii. Germenii sunt adusi odata cu alimentele.

La nivelul colonului proximal predomina flora de fermentatie aeroba care degradeaza glucidele neatacate  pana la acest nivel transformandu-le in : acizi organici, CO2, H+.

La nivelul colonului distal predomina flora de putrefactie, anaeroba care degradeaza proteinele nedigerate pana la : indol, scatol, hidrogen sulfurat, amoniac.

Flora intestinala :

• Asigura sinteza si absorbtia vitaminelor hidrosolubile(B1, B2, B12, vit. H. Acidul pantotenic)si liposolubile (vit. K).
• Asigura procesul de deconjugare a diglucuronidului pana la transformarea acestuia in stercobilina
• Asigura deconjugarea acizilor biliari, cu eliminarea acizilor dezoxicolic si litocolic prin materiile fecale, pe de o parte, si reabsorbtia in circuitul hepato-entero-hepatic a acidului colic in vederea refolosirii lui,
• Stimuleaza functia de aparare a organismului prin stimularea sintezei de imunoglobuline Asi M  de catre cel. limfoide ale peretelui intestinal si prin asigurarea integritatii si morfologiei normale a epiteliului de la nivelul colonului