Caderea si precipitarea - leziuni produse prin mijloace de atac

CADEREA SI PRECIPITAREA

Apar in conditii variate, ambele fiind consecinta pierderii echilibrului. Gravitatea leziunilor prin cdere si precipitare, depinde de o serie de factori, dintre care amintim:

viteza de cadere ( depinde de inaltimea de la care se cade, precum si de greutatea corpului care cade );

proprietatile obiectului de care se loveste corpul in cadere ( ex. zapada atenueaza, chiar anihileaza efectele lovirii );

regiunea antomica lezata ( cele mai grave sunt leziunile canonate la nivelul capului, chiar in conditiile in care caderea s - a produs de la mica inaltime).

Cauzele care duc la pierderea echilibrului, pot fi sistematizate astfel:

interne: sunt in general deficiente ale mecanismului reflex de mentinere a posturii ( ex. epilepsia, alte boli neurologice, sincopa cardiaca );

externe: tin de mediul inconjurator, si aici pot fi amintite: umiditatea, obscuritatea, diferite obstacole, etc.

CADEREA se defineste ca fiind schimbarea pozitiei corpului, cu deplasarea centrului de greutate in afara poligonului bazal, astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. Ea poate avea loc pe un plan orizontal, sau pe un plan inclinat.

In raport cu situatiile care apar in practica medico - legala, se pot deosebi:

A.      cadere din pozitie statica;

B.      cadere din mers sau fuga.

A.           Caderea din pozitie statica, se caracterizeaza de obicei prin leziuni relativ usoare, unipolare ( pe o singura parte a corpului ), cantonate la nivelul partilor proeminente ( frunte, nas, regiuni malare, barbie, palme, coate, genunchi ). in practica apar echimoze, excoriatii, plagi ( in special zdrobite ). Mai rar se intalnesc hematoame si fracturi. Lezarea organelor interne este posibila si poate fi favorizata de caderea peste un corp dur (bolovan, parapet, gramada de lemne, etc.) coroborata cu o situatie patologica preexistenta cantonata la nivelul lor.

B.           Caderea din fuga ca si cea pe plan inclinat pun probleme particulare datorita faptului ca energia cinetica a corpului este mai mare deci leziunile vor fi mai intinse si mai grave.In aceste cazuri, in afara leziunilor de cadere apar si alte tipuri de leziuni, cum ar fi cele de rostogolire, care sunt situate pe alte planuri ale corpului. Trebuie precizat ca leziunile de rostogolire sunt mai usoare decat cele produse prin cadere.

Rareori prin cadere se produce moartea victimei ( ex. traumatism cranio cerebral cu fractura oase baza craniu si  lezare substanta nervoasa cerebrala, prin cadere cu ceafa pe bordura trotuarului, la un individ in stare de ebrietate, sau prin heteropropulsie.

Expertiza medico legala in astfel de situatii trebuie sa raspunda la urmatoarele probeleme:

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

1.Examenul la fata locului, cuevidentierea particularitatilor suprafetei de impact, care se explice leziunile gasite la victima.

2.Examenul victimei efectuat amanuntit, in vederea depistarii eventualelor cauze interne care au putut duce la pierderea echilibrului. Se va urmari depistarea leziunilor de heteropropulsie in caz ca acestea exista.

Precipitarea se defineste ca fiind schimbarea pozitiei corpului de pe un plan pe altul situat mai jos, sub actiunea fortei gravitatiei.

Cu cat diferenta de nivel va fi mai mare, cu atat leziunile de violenta ale victimei vor fi mai grave.

Ca forma juridica precipitarea este:

sinucidere: (al treilea mod ca frecventa dupa otravire si spanzurare)

accident: mai frecvent accidentul de munca

omucidere. Ca atare sunt rare, mai frecvent, in practica se intalneste disimularea unei crime, cadavrul putand fi aruncat de la inaltime.

Precipitarea poate avea loc in :

Spatii deschise: in aceasta situatie, corpul nu intalneste nici un obstacol, in timpul deplasarii lui pana la planul de izbire.

Spatii inguste, sau in zone cu obstacole, situate la diferite nivele, de care corpul lovindu - se, isi va produce diverse leziuni ( ex. la munte, intr - o prapastie, corpul se loveste succesiv de stanci, si va prezenta multiple leziuni pe toate planurile ). In aceasta situatie nu se mai pot diferentia leziunile propriu - zise de impact, de cele produse prin loviri succesive de obstacole. Se admite ca in spatiile inguste, leziunile corpului cauzate de proeminente sunt mai usoare decat cele produse prin impact.

Tabloul anatomopatologic evidentiat la autopsie, este sintetizat in literatura medico - legala in sintagma " drama interna ", si se caracterizeaza prin rupturi multiple de organe interne, cu fracturi ale membrelor, costale, etc. Nu sunt excluse leziunile craniocerebrale, care de obicei sunt grave, reprezentate de fracturi de bolta si baza craniu, cu focare contuzive cerebrale, chiar dilacerare cerebrala.

Aceste leziuni sunt determinate de inaltimea de la care are loc precipitarea, regiunea care suporta impactul, particularitatile zonei prin care se face deplasarea   ( de exemplu la bloc in cadrul unei precipitari, corpul se poate izbi de antene, sarme de uscat rufe, etc. ), planul de izbire ( inclinatie, aperitati, duritate, etc. ).

Leziunile sunt multipolare, extrem de numeroase, si foarte variate, cel mai adesea fiind direct mortale.

La examenul extern al cadavrului, se vor evidentia: echimoze, excoriatii, plagi contuze, fracturi ale oaselor membrelor. Mai rar vor apare: plagi taiate, intepate atunci cand victima a cazut peste corpuri ascutite sau taioase, ori au fost intalnite in timpul precipitarii.

La examenul intern, in ordinea frecventei se vor intalni:

traumatisme cranio cerebrale;

rupturi de ficat, splina ( ambele insotite de hemoperitoneu ), cord ( cu hemopericard );

hematom retroperitoneal;

fracturi ale coloanei vertebrale, centurii pelvine, membrelor.

Leziuni similare se pot produce si in alte conditii, cum ar fi izbirea si proiectarea sau comprimarea intre doua planuri dure, in cadrul politraumatismelor de trafic rutier.

Expertiza medico - legala in precipitari trebuie sa aiba in vedere aceleasi aspecte ca si in cadrul caderii, cu precizarea ca trebuie avut in vedere studiul reactiei vitale in cazul disimularii unui omor.

LEZIUNI PRODUSE PRIN MIJLOACE DE ATAC - APARARE PROPRII OMULUI

Omul dispune de o serie de " arme" naturale, cu ajutorul carora poate provoca leziuni grave, uneori chiar mortale. Gravitatea leziunilor este determinata de:

forta celui ce loveste;

regiunea anatomica lezata;

reactivitatea individului.

Cu mana se poate produce: sugrumare, sau sufocarea. Cu pumnul lovitura poate conduce la; fracturi in special ale masivului facial, iar daca forta este mare, chiar fracturi de bolta craniana. Este posibila moartea prin inhibitie, in lezarea sinusului carotidian, plex solar.

Cu piciorul, prin calcarea repetata a victimei cazuta la pamant, pot apare fracturi costale, cu lezare de organe interne, toracice sau abdominale. Cu dintii se produc plagi muscate ale nasului, urechii, cu mare tendinta la suprainfectare, dar si plagi muscate ale gatului, cu deschiderea vaselor mari.